Știri
Știri din categoria Externe
Europa riscă să fie împinsă în afara deciziilor despre Ucraina, pe fondul unui posibil format de negociere între SUA, Rusia și China care ar trata securitatea continentului ca pe o monedă de schimb, potrivit unei analize publicate de Focus. Miza pentru UE nu este doar diplomatică, ci una de capacitate de acțiune: dacă rămâne dependentă militar de Washington și economic de Beijing, riscă să devină „obiectul” unor aranjamente între marile puteri.
Propunerea lui Vladimir Putin pentru un summit cu Donald Trump și Xi Jinping, pe marginea reuniunii APEC din Shenzhen, este descrisă ca mai mult decât un gest tactic. Chiar dacă întâlnirea nu este confirmată, simpla idee schimbă „statica politică”, pentru că promovează un model în care liderii decid direct, iar instituțiile și aliații gestionează consecințele.
Analiza susține că mesajul central al unui astfel de summit ar fi normalizarea unei logici de tip „sfere de influență”: nu dreptul internațional și cooperarea bazată pe reguli, ci înțelegerile între puteri privind teritorii, resurse și loialități. În acest cadru, Ucraina ar putea fi discutată fără Ucraina, iar Europa — care suportă costuri economice, politice și de securitate — ar rămâne, de asemenea, în afara mesei.
Autorul compară simbolic potențialul moment Shenzhen cu teama istorică asociată conferinței de la Ialta: nu neapărat o „hartă” formală a împărțirii, ci un format care face acceptabilă ideea că marile puteri stabilesc ordinea, iar statele mai mici se conformează.
În lectura Focus, vulnerabilitatea Europei vine dintr-un cumul de dependențe și decizii amânate: securitatea delegată către SUA, legături economice puternice cu China, plus expuneri la energie și materii prime din zone autoritare. Concluzia este că „greutatea economică” nu se transformă automat în influență geopolitică, dacă nu este folosită coerent ca instrument de politică.
În relația cu China, analiza insistă că Europa ar trebui să își folosească mai eficient pârghiile economice, având în vedere că pentru Beijing piața europeană, tehnologiile și investițiile rămân importante.
Textul propune un set de direcții care combină securitatea cu instrumente economice și industriale:
Analiza avertizează că summitul ar putea să nu aibă loc și să rămână un „balon tactic”. Totuși, ideea că marile puteri negociază sfere de influență este prezentată ca deja revenită în prim-plan, iar Shenzhen ar fi doar simbolul ei cel mai vizibil. În acest context, mesajul final este că Europa trebuie să își reducă dependențele și să își organizeze „contra-puterea”, altfel riscă să ajungă în postura de a suporta decizii luate în altă parte.
Recomandate
Propunerea lui Vladimir Putin pentru un summit cu Donald Trump și Xi Jinping, fără participarea Ucrainei, ar putea schimba cadrul negocierilor de pace într-o direcție favorabilă Rusiei , potrivit Focus . Informația, atribuită de publicație unor relatări din presa americană, indică un scenariu „fără precedent” care ar putea declanșa îngrijorări majore în capitalele europene. Conform relatării, Putin ar fi propus un „gipfel” în trei, cu președintele Chinei și președintele SUA, Xi Jinping și Donald Trump, pentru a negocia un final al războiului din Ucraina avantajos pentru Rusia. Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski ar fi exclus explicit de la o astfel de întâlnire. Informația este prezentată de The Wall Street Journal pe baza unor persoane familiarizate cu discuțiile, notează Focus . Articolul din publicația americană poate fi consultat aici: The Wall Street Journal . De ce contează: riscul unui format de negociere care ocolește Ucraina Potrivit The Wall Street Journal , un summit care ar exclude Ucraina ar fi „fără precedent” și ar face „să sune alarmele” în capitalele europene. Miza este schimbarea formatului de negociere: deciziile privind războiul și o eventuală încetare a lui ar putea fi discutate între marile puteri, fără partea direct afectată. Publicația mai scrie că Putin ar încerca să profite de faptul că Trump s-a apropiat recent din nou de Rusia. Context: Trump, din nou în conflict cu Zelenski În același context, Focus relatează că Trump l-a acuzat duminică pe Zelenski și Ucraina că nu ar fi interesați de încheierea războiului. Anterior, Trump ar fi spus că Putin își dorește pacea mai mult decât președintele ucrainean. Pe teren: atacurile asupra infrastructurii energetice continuă În paralel, atacurile reciproce asupra infrastructurii energetice se intensifică din nou, potrivit informațiilor prezentate. Ucraina ar viza din nou rafinării rusești, în timp ce Rusia ar continua să lovească orașe și obiective energetice din Ucraina, conform părții ucrainene. Sunt menționate ca zone afectate inclusiv Kiev și Harkiv. Ambele părți își continuă atacurile asupra infrastructurii critice, în pofida unei „pauze de foc” pentru ținte energetice anunțate de Trump. [...]
SUA încearcă să aranjeze o întâlnire Zelenski–Trump–Putin, cu potențial de a debloca negocieri la nivel înalt , potrivit Meduza , care citează declarațiile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski . Zelenski a spus jurnaliștilor că Washingtonul „lucrează la asta” și că există o propunere pentru o întâlnire trilaterală între președinții Ucrainei, SUA și Rusiei. Relatarea întâlnirii cu presa a fost publicată pe canalul de Telegram al lui Zelenski. Unde ar putea avea loc întâlnirea Potrivit lui Zelenski, SUA iau în calcul organizarea reuniunii într-„una dintre țările din Orientul Mijlociu”, menționând explicit două opțiuni: Emiratele Arabe Unite sau Arabia Saudită. Președintele ucrainean nu a exclus nici varianta ca întâlnirea să aibă loc în marja viitorului summit G20 de la Miami (14–15 decembrie), însă a precizat că, până acum, nu există confirmări din partea Rusiei și nici din partea SUA. Zelenski a mai spus că o altă posibilitate ar fi o țară europeană, susținând că „europenii încep să contacteze” pe acest subiect, urmând ca rezultatele să fie văzute „puțin mai târziu”. Miza și principalele obstacole Din perspectiva Kievului, o astfel de întâlnire ar însemna trecerea discuțiilor la nivel de șefi de stat, dar rămâne deschisă problema locului și a formatului acceptabil pentru ambele părți. Autoritățile ruse au declarat în repetate rânduri că o întâlnire Zelenski–Putin ar putea avea loc doar la Moscova, în timp ce Ucraina spune că este pregătită pentru negocieri la nivel prezidențial, dar nu la Moscova. În același context, Meduza amintește episodul din septembrie, de la Adunarea Generală a ONU din New York, când corespondentul VGTRK Valentin Bogdanov l-a întrebat pe Zelenski când va veni la Moscova, iar acesta a răspuns: „Pe o rachetă” (detalii în materialul Meduza ). Context: G20 Miami și poziția Rusiei Summitul G20 este programat pe 14–15 decembrie la Miami. Potrivit lui Zelenski, reuniunea trilaterală ar putea fi legată de acest eveniment, însă confirmările lipsesc. Meduza notează că șeful Departamentului de Stat al SUA, Marco Rubio , a anunțat că Vladimir Putin a fost invitat la summitul G20 de la Miami, dar Kremlinul, la data de 17 octombrie, nu comunicase că președintele rus a acceptat invitația (context în materialul Meduza ). În plus, aceeași sursă precizează că, de la începutul războiului pe scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei, Putin s-a întâlnit personal cu Donald Trump o singură dată, la un summit desfășurat în Alaska, în august 2025. [...]
Donald Trump a suspendat temporar o parte din sancțiunile împotriva Rusiei, invocând negocierile de pace și presiunea prețurilor la combustibil înaintea alegerilor din SUA , potrivit news.ro . În același context, Trump l-a acuzat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski că nu ar dori încheierea războiului. Într-un mesaj publicat pe Truth Social, Trump a susținut că decizia sa urmărește să nu îndepărteze Rusia de la masa negocierilor. „Decizia mea privind Rusia este una foarte simplă. Sunt în proces de negociere a păcii în războiul dintre Rusia şi Ucraina şi nu vreau să fac nimic care să îndepărteze, în mod nechibzuit, Rusia de la masa negocierilor” Tot acolo, Trump l-a atacat pe Zelenski, legând poziția Kievului de sprijinul financiar primit din Europa și din partea administrației Biden, potrivit Reuters, AP și AFP, citate de news.ro. „Lui Zelenski nu-i pasă şi, sincer să fiu, având în vedere toţi banii pe care Europa i-a dat, după cum se ştie, şi pe care «Crooked Joe» Biden i-a dat în trecut, el nu vrea să pună capăt acestui război şi probabil că niciodată n-a vrut” Ce măsuri a semnat Trump și care este miza internă News.ro relatează că Trump a semnat vineri seara un decret prezidențial prin care a suspendat o serie de sancțiuni noi și ample prevăzute de legislația care poartă numele senatorului american Lindsey Graham, descris ca susținător ferm al apărării Ucrainei. Separat, Trump a suspendat temporar sancțiunile privind motorina rusească, permițând ca aceasta să ajungă pe piețele mondiale, în încercarea de a reduce prețurile la combustibil înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din SUA, programate pentru 3 noiembrie. Reacții și limitele efectului asupra prețurilor Sondajele de opinie citate în material indică riscul unor pierderi pentru republicani, pe fondul frustrării alegătorilor legate de scumpirea combustibililor, creștere asociată în text cu evoluțiile de după începutul războiului cu Iranul, la sfârșitul lunii februarie. În același timp, majoritatea economiștilor consideră că suspendarea sancțiunilor aprobate de Congres și acordul privind motorina încheiat cu Kremlinul nu vor reduce semnificativ prețurile la combustibil din SUA, mai notează news.ro. Trump și-a repetat și afirmația că Ucraina ar viza rafinăriile rusești pentru a afecta republicanii înaintea alegerilor. Măsura de relaxare a sancțiunilor a provocat o reacție dură din partea Kievului și a aliaților săi și a tensionat și mai mult relațiile dintre Trump și Zelenski. [...]
Volodimir Zelenski condiționează oprirea atacurilor asupra rafinăriilor rusești de livrarea de rachete Patriot , într-un semnal că negocierile privind sprijinul militar american intră într-o zonă de „troc” cu impact direct asupra capacității Ucrainei de a-și proteja infrastructura, potrivit Focus . Într-un interviu acordat Bloomberg , președintele ucrainean l-a acuzat pe președintele SUA, Donald Trump, că ar exercita presiuni asupra Kievului pentru a face concesii Rusiei, mergând până la ideea unei „capitulări”. Zelenski a spus că nu crede că acesta este obiectivul partenerilor occidentali, dar a adăugat că „așa arată” situația, în percepția sa. Propunerea Kievului: oprirea loviturilor, în schimbul muniției pentru apărare Zelenski afirmă că a înaintat Washingtonului o propunere legată de condițiile în care Ucraina ar opri atacurile asupra rafinăriilor rusești – o solicitare pe care Trump ar fi formulat-o „de ceva vreme”. Potrivit declarațiilor sale, planul ar fi fost: Ucraina să nu mai lovească „centrale diesel”/instalații de tip diesel din Rusia; în schimb, SUA să furnizeze rachete pentru sistemele Patriot, pentru protejarea infrastructurii ucrainene. Președintele ucrainean susține însă că partea americană ar urmări doar oprirea atacurilor, fără a accepta explicit condiționarea de livrări pentru apărare, și că, dacă Ucraina ar opri loviturile, „vor să ne taie de la ceva” (formulare care, în material, nu este detaliată suplimentar). Context operațional: atacuri cu drone raportate la Sankt Petersburg În paralel, autoritățile ruse au raportat atacuri ucrainene cu „zeci de drone” asupra unor ținte din Sankt Petersburg, inclusiv un terminal petrolier din port și un centru de date. Potrivit agenției de stat Tass, care îl citează pe guvernatorul regiunii Leningrad, Alexander Drosdenko, ar fi fost respinse 126 de drone și nu ar exista victime. Guvernatorul orașului Sankt Petersburg, Alexander Beglov, a declarat – conform aceleiași relatări – că la terminalul petrolier a izbucnit un incendiu. Amploarea pagubelor rămâne neclară, iar în mediul online circulă imagini video care nu au fost confirmate independent. [...]
Administrația Trump ar testa o reluare a gazului rusesc în Europa ca „monedă” într-un acord de pace , o idee care ar răsturna direcția energetică a UE din ultimii ani și ar redesena mizele comerciale pe piața gazelor, potrivit Antena 3 , care citează The New York Times . Planul, prezentat ca o propunere discutată cu oficiali ucraineni și europeni, ar fi fost avansat de trimisul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff , și de Jared Kushner. Subiectul ar fi fost abordat inclusiv cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în timpul unei vizite la Kiev, luna trecută, conform aceleiași relatări. De ce contează: o schimbare de direcție cu efecte în lanț pe piața energiei Potrivit informațiilor citate, Washingtonul ar vedea reluarea livrărilor de gaze rusești către Europa, în volume mari, drept un stimulent economic pentru Moscova să accepte oprirea războiului. În același timp, administrația americană ar considera că o astfel de înțelegere ar putea aduce venituri și Ucrainei, iar consumatorii europeni ar beneficia de energie mai ieftină. În termeni de piață, o revenire a gazului rusesc ar însemna o repoziționare majoră a fluxurilor de aprovizionare ale Europei, cu potențial de a reduce cererea pentru gaz natural lichefiat (GNL) din SUA, notează materialul. Reacția Europei: rezistență pe fondul riscului de dependență Propunerea ar fi fost primită prost în Europa. Motivele invocate în relatarea citată țin de faptul că o întoarcere la gazul rusesc ar contrazice eforturile Uniunii Europene de reducere a dependenței energetice de Rusia și ar putea expune din nou statele europene riscului ca Moscova să oprească livrările. În plus, o astfel de înțelegere ar putea întări politicienii care cer reducerea sprijinului pentru Ucraina și refacerea relațiilor cu Rusia, mai arată informațiile citate. Ce ar include „pachetul” mai larg și ce rămâne neclar The New York Times, citat de Antena 3, susține că reluarea exporturilor rusești de gaze ar fi văzută de Washington ca parte a unui acord mai amplu, care ar putea include: viitoarea relație dintre Rusia și NATO; garanții de securitate pentru Ucraina; controlul asupra teritoriilor. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni ar lua în calcul posibilitatea ca SUA să urmărească obținerea unei participații în exporturile rusești de gaze, astfel încât firme americane sau chiar guvernul SUA să primească o parte din profituri. Informația este prezentată ca ipoteză discutată la nivel de oficiali, fără detalii despre un mecanism concret sau un calendar. Context: Trump a amânat un nou pachet de sancțiuni Relatarea apare după ce Donald Trump a amânat introducerea unui nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, prevăzut într-o lege asociată senatorului republican Lindsey Graham, potrivit articolului. Conform ordinului publicat de Casa Albă și citat în material, Trump a informat Congresul că suspendarea sancțiunilor este, „în acest moment”, în interesul național al SUA. Documentul semnat pe 18 septembrie prevedea, între altele, taxe vamale de 100% pentru cei mai mari cumpărători de petrol și gaze rusești și tarife de 500% pentru exporturile rusești către Statele Unite. Măsurile ar fi urmat să intre în vigoare cel târziu pe 18 octombrie, însă ordinul le blochează pe o perioadă nedeterminată, până la o nouă decizie. Administrația Trump ar fi permis anterior și anumite tranzacții temporare cu motorină rusească, printr-o licență valabilă până la 7 aprilie 2027, iar ulterior ar fi apărut informații că Washingtonul analizează și relaxarea sancțiunilor pentru unele petroliere din așa-numita „flotă fantomă”, folosite la transportul petrolului și produselor petroliere rusești. [...]
Casa Albă își acordă până la 60 de zile pentru a evalua efectele economice ale sancțiunilor și tarifelor împotriva Rusiei, după ce aplicarea lor a fost suspendată vineri, potrivit news.ro . Secretarul de stat Marco Rubio a spus că președintele Donald Trump va folosi acest interval pentru a analiza impactul asupra economiei globale și asupra economiei SUA înainte de o decizie finală. Suspendarea a fost făcută prin ordin executiv și vizează măsuri prevăzute de legea cunoscută drept „ Graham Act ”, adoptată luna trecută pentru a crește presiunea asupra Moscovei în vederea încheierii războiului din Ucraina. Măsurile ar fi urmat să intre în vigoare săptămâna viitoare. Ce include pachetul de măsuri suspendat Conform informațiilor prezentate, pachetul prevede: tarife vamale pentru produse rusești; penalități pentru țările care cumpără petrol și gaze naturale din Rusia. Rubio a indicat că tocmai aceste prevederi, care ating și state importatoare de energie rusească, complică aplicarea legii, menționând India drept un partener important al Washingtonului care rămâne dependent în mare măsură de petrolul rusesc. Miza economică: energie și presiune politică internă Decizia vine cu câteva săptămâni înaintea alegerilor legislative americane din noiembrie, într-un context în care administrația Trump este sub presiune din cauza prețurilor ridicate la energie. Publicația notează că aceste prețuri sunt alimentate de războiul cu Iranul și de perturbarea aprovizionării mondiale cu petrol. Trump a declarat sâmbătă, la Mar-a-Lago (Florida), că nu a luat încă o decizie definitivă. Reacții: Ucraina critică, iar în SUA apar disensiuni Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat suspendarea, avertizând că aceasta l-ar încuraja pe Vladimir Putin și ar prelungi războiul. În SUA, senatoarea republicană Darline Graham, al cărei frate, Lindsey Graham, a susținut legislația, a spus că nu este de acord cu decizia președintelui american. „Personal, aş alege să menţin presiunea asupra Rusiei, pentru că nu am încredere în Putin şi nici în Rusia.” În paralel: acord SUA–Rusia pentru livrări de motorină Separat, Rubio a apărat un acord între Washington și Moscova pentru creșterea livrărilor de motorină, cu scopul de a reduce prețurile carburanților. Potrivit lui Trump, Rusia ar urma să furnizeze inițial SUA peste 300.000 de tone de motorină, cu alte transporturi în noiembrie și ulterior. „Acea motorină va fi vândută într-un fel sau altul. Singura diferenţă este cât de mult va primi Statele Unite”, a declarat Rubio. Rubio a mai spus că suspendarea sancțiunilor și acordul privind motorina reflectă dificultățile generate de suprapunerea conflictelor din Ucraina și Orientul Mijlociu, care apasă tot mai puternic pe piețele energetice mondiale. [...]
