Știri
Știri din categoria Externe
Olanda direcționează 248 de milioane de euro (aprox. 1,23 miliarde lei) către producția de drone pentru Ucraina, într-un program care prevede fabricarea atât pe teritoriul olandez, cât și în Ucraina, cu efect direct asupra capacității industriale și a implicării firmelor private, potrivit Mediafax.
Decizia a fost anunțată de ministrul olandez al Apărării, Dilan Yesilgöz-Zegerius, după o reuniune la Berlin, unde s-a întâlnit cu omologii din țările NATO și cu secretarul general Mark Rutte. În material se arată că dronele sunt considerate „esențiale” în războiul Ucrainei cu Rusia.
Programul descris include producția de drone atât în Olanda, cât și în Ucraina. Inițiativa are și o componentă economică, prin faptul că implică firme din sectorul privat și creează oportunități pentru industria locală, pe fondul colaborării cu Ucraina, din care Olanda spune că „învață direct” în privința utilizării acestor echipamente pe front.
În același context, sprijinul pentru Ucraina rămâne o prioritate pentru statele aliate. Potrivit datelor prezentate de ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, aliații au furnizat deja echipamente militare de peste 4,5 miliarde de dolari (aprox. 20,7 miliarde lei).
Recomandate
Serghei Lavrov încearcă să mute responsabilitatea războiului din Ucraina pe administrația Trump , după ce secretarul de stat american Marco Rubio a reafirmat sprijinul Washingtonului pentru Kiev, potrivit Digi24 . Ministrul rus de Externe a susținut că ceea ce Moscova numea anterior „războiul lui Biden” ar fi devenit acum „războiul lui Trump”, interpretând declarațiile lui Rubio ca dovadă că linia SUA rămâne una de sprijin pentru Ucraina. Lavrov a fost citat de agenția de stat RIA, iar informațiile au fost relatate de Reuters. În același context, Lavrov a afirmat că luptele „s-ar fi încheiat deja” dacă Statele Unite ar fi încercat „cu adevărat” să găsească un acord de pace, fără ca materialul să ofere detalii despre ce condiții ar presupune un astfel de acord sau ce propuneri concrete ar fi pe masă. Ce semnal transmite Moscova și de ce contează Mesajul lui Lavrov urmărește să fixeze public ideea continuității politicii americane față de Ucraina, indiferent de schimbarea administrației de la Washington, și să transfere costul politic al războiului către SUA. În plan extern, această linie de comunicare poate fi folosită pentru a justifica prelungirea conflictului și pentru a contracara presiunea internațională privind negocierile. Declarațiile vin după ce Rubio a spus, într-o audiere în Senatul SUA, că vor apărea „destul de curând” informații despre un pachet de ajutor militar de 400 de milioane de dolari pentru Ucraina, aprobat de Congres. Context: sprijinul SUA și diferențele față de Europa, în lectura lui Lavrov Lavrov a mai susținut că poziția exprimată de Rubio ar arăta că „nu există diferențe fundamentale” între abordările Statelor Unite și ale țărilor europene în privința Ucrainei. În relatarea Digi24, această concluzie este prezentată ca parte a reacției Moscovei la mesajele publice ale Washingtonului. Articolul nu indică o schimbare de politică anunțată de SUA, ci reflectă modul în care Rusia încearcă să reîncadreze responsabilitatea politică pentru conflict, pe fondul discuțiilor despre continuarea sprijinului militar pentru Kiev. [...]
Letonia își calibrează apărarea pe un scenariu de atac cu drone până în 2028 , pe fondul unui decalaj de producție și utilizare a dronelor între Rusia și statele NATO, potrivit Antena 3 . Avertismentul vine de la șeful armatei letone, care indică o „fereastră de oportunitate” pentru Moscova înainte ca programele europene de modernizare militară să devină pe deplin operaționale. Generalul Kaspars Pudāns, comandantul forțelor armate ale Letoniei, a declarat pentru Financial Times că avantajul Rusiei nu ar fi o tehnologie superioară, ci capacitatea de a produce drone la scară mare și de a le adapta rapid în condiții de război. „Avantajul lor este scalabilitatea dronelor. Sunt capabili să-și refacă rapid stocurile, să aibă volume mari la scară mare.” De ce contează: ritmul reînarmării și „fereastra” până în 2028 Pudāns susține că Rusia nu ar avea în prezent forțele necesare pentru o invazie la scară largă cât timp este implicată în războiul din Ucraina, însă ar putea deveni rapid o amenințare mai mare dacă acel conflict se încheie. În acest context, el separă riscurile imediate de tip „hibrid” (sabotaj, atacuri cibernetice, dezinformare) de un atac militar convențional. „Trăim cu presupunerea că o agresiune sub o formă sau alta ar putea avea loc chiar și în această noapte.” În analiza prezentată, un conflict direct între Moscova și NATO ar putea începe în statele baltice , considerate greu de apărat din cauza proximității Rusiei și a ritmului lent de consolidare a apărării pe flancul estic. Pudāns avertizează că programele europene de modernizare ar urma să devină operaționale abia în jurul anului 2029, ceea ce ar putea crea un interval de vulnerabilitate până la finalul lui 2028. „Dacă aș fi în Kremlin, aș spune că, dacă facem ceva, atunci ar trebui să o facem până la sfârșitul lui 2028.” Problema operațională: NATO are „puține drone” și experiență limitată Materialul notează că o invazie rusă ar folosi în mare parte tactici și tehnologii similare celor din Ucraina, unde ambele părți utilizează mii de drone pe zi, de la modele ieftine de atac până la sisteme autonome cu rază lungă, capabile să lovească ținte la sute de kilometri în spatele frontului. În același timp, forțele NATO ar avea mai puține drone și mai puțină experiență în utilizarea lor pe câmpul de luptă. Este menționat un exercițiu al armatei britanice care a simulat luna trecută un război în Estonia, în care comandanții au presupus că ar rămâne fără drone în mai puțin de o săptămână. Pudāns mai spune că Rusia a câștigat un avantaj critic prin experimentarea continuă în Ucraina, care îi permite să testeze și să perfecționeze rapid tehnologii noi. Context: ținte de cheltuieli și vulnerabilități în regiune În text se arată că aliații NATO au convenit anul trecut să crească cheltuielile de apărare la 5% din PIB până în 2035, din care 3,5% pentru cheltuieli militare de bază și 1,5% pentru infrastructură utilizabilă în timp de război (inclusiv poduri și căi ferate). Sunt menționate și vulnerabilități specifice Letoniei, inclusiv ponderea mare a vorbitorilor de limbă rusă în estul țării. Fiecare dintre cele trei state baltice găzduiește brigăzi multinaționale NATO, iar brigada din Letonia este condusă de Canada (în Lituania de Germania, iar în Estonia de Regatul Unit). [...]
Vladimir Putin condiționează negocierile de acceptarea „compromisurilor” de la Anchorage și amenință cu continuarea ofensivei , potrivit Euronews , într-un mesaj care mută presiunea diplomatică pe Kiev și pe Washington, în timp ce Moscova susține că își consolidează controlul în estul Ucrainei. Declarațiile au fost făcute la o întâlnire cu reprezentanți ai agențiilor de presă străine, organizată în marja forumului economic anual de la Sankt Petersburg , iar Euronews notează că informațiile sunt relatate de Reuters. Putin a spus că Rusia este pregătită să pună capăt războiului prin negocieri, dar va continua ofensiva militară dacă nu se ajunge la un acord. Pe teren, liderul de la Kremlin a susținut că trupele ruse avansează în estul Ucrainei și a prezentat o evaluare a situației din regiunile ocupate de Moscova. Potrivit lui Putin, Rusia ar fi preluat „controlul deplin” asupra „Republicii Populare Lugansk – 100%” și ar controla „peste 85%” din teritoriul „Republicii Populare Donețk”. „Baza de la Anchorage” și rolul lui Trump în arhitectura unui posibil acord Putin a afirmat că Moscova este dispusă să încheie conflictul pe cale diplomatică și să respecte „compromisurile” discutate cu președintele american Donald Trump la Anchorage, condiționând însă finalizarea rapidă a războiului de acceptarea acelorași termeni de către Ucraina. „Suntem, în mod cert, pregătiți și dispuși să ajungem la un acord cu Ucraina prin mijloace pașnice. Mai exact, pe baza discutată în timpul întâlnirii noastre cu președintele Trump la Anchorage. Rusia este de acord cu compromisurile pe care le-am discutat la Anchorage. Partea ucraineană trebuie, de asemenea, să fie de acord cu aceste compromisuri. Atunci conflictul va ajunge rapid la o încheiere naturală.” În același context, Putin a spus că inițiativele promovate de Trump ar putea reprezenta baza unui acord de pace, dar a subliniat că președintele SUA ar trebui să convingă Kievul să accepte aceste condiții. Putin a apreciat că Trump încearcă „în mod sincer” să găsească o soluție pentru încheierea conflictului. Mesajul militar: ofensiva continuă, iar „Oreșnik” rămâne, deocamdată, în faza de test Putin nu a indicat o schimbare a poziției Moscovei privind condițiile de încheiere a războiului și a reiterat revendicările teritoriale ale Rusiei în estul Ucrainei, în timp ce a transmis că operațiunile militare vor continua dacă nu există un acord. Separat, președintele rus a vorbit despre racheta hipersonică „Oreșnik ”. Potrivit lui, Moscova nu a folosit până acum această rachetă împotriva Ucrainei în condiții reale de luptă, ci doar în teste pentru evaluarea performanțelor și pentru a obține date care ar putea susține o eventuală utilizare pe scară mai largă în viitor. [...]
Volodimir Zelenski cere o încetare completă a focului pe durata negocierilor și propune o întâlnire directă cu Vladimir Putin , potrivit Mediafax . Mesajul, transmis sub forma unei scrisori deschise, urmărește să lege orice discuție de oprirea totală a luptelor, ceea ce ar putea schimba temporar condițiile operaționale ale conflictului. Zelenski i-a adresat joi liderului rus o invitație la negocieri „față către față”, iar propunerea include un armistițiu complet pe durata discuțiilor. Informația este atribuită de Mediafax postului Sky News. Ce propune concret Kievul În scrisoare, Zelenski afirmă că Ucraina este pregătită să respecte un armistițiu complet dacă încep negocieri directe. El formulează explicit invitația la întâlnire și condiționează deznodământul de oprirea războiului. „Ucraina propune încheierea acestui război printr-un dialog direct între noi și dumneavoastră. Propun o întâlnire.” „Ucraina este pregătită să respecte un armistițiu complet pe durata negocierilor.” Contextul militar din teren Mediafax reamintește că invazia Rusiei în Ucraina continuă din februarie 2022, iar tensiunile recente au crescut pe fondul intensificării ofensivei Ucrainei pe teritoriul Federației Ruse, cu atacuri asupra unor obiective strategice, inclusiv baze militare și instalații petroliere. În paralel, Rusia a desfășurat atacuri mai ample asupra Kievului și a altor zone din Ucraina, folosind drone și rachete balistice. De ce contează: impact operațional imediat, dacă ar fi acceptat O „încetare totală a focului” pe durata negocierilor ar însemna, în practică, o pauză în operațiunile militare, cu efect direct asupra ritmului atacurilor și asupra riscurilor pentru infrastructură și populație. Materialul citat nu indică un răspuns al Kremlinului și nici un calendar al unor eventuale discuții. [...]
UE se apropie de deschiderea primelor capitole de negociere cu Ucraina și Republica Moldova , după ce reprezentanții celor 27 de state membre au dat un acord preliminar la Bruxelles, potrivit Economica . Mișcarea are un impact direct de reglementare: fără unanimitate în Consiliu, procesul rămâne blocat, iar semnalul de acum indică o posibilă deblocare chiar în zilele următoare. Blocajul a venit din partea Ungariei, care, sub guvernarea lui Viktor Orban, a pus veto pe continuarea discuțiilor începute oficial în 2024. Deși Republica Moldova nu era ținta directă a veto-ului, negocierile cu Chișinăul au fost „cuplate” cu cele ale Ucrainei, ceea ce a dus la blocarea de facto a ambelor dosare. Ce s-a schimbat: semnalul de la Budapesta și calendarul posibil Potrivit mai multor diplomați europeni citați de Economica, Ungaria – condusă acum de Peter Magyar – a indicat miercuri că își ridică veto-ul, ceea ce ar permite reluarea oficială a negocierilor. O sursă diplomatică a spus că acest pas ar putea fi formalizat chiar săptămâna viitoare, la o reuniune ministerială a celor 27, la Luxemburg. Înainte ca decizia să fie complet „liberă”, ambasadorii statelor membre mai trebuie să finalizeze câteva detalii tehnice, iar Ungaria să confirme explicit ridicarea veto-ului. Ce înseamnă „clusterul” și de ce contează unanimitatea Statele membre ar urma să decidă deschiderea unui prim grup de capitole de negociere – un „cluster”, în limbajul instituțiilor UE. În total există șase astfel de clustere, care acoperă toate domeniile ce trebuie închise pentru ca o țară să poată adera. Miza practică este că deschiderea formală a capitolelor marchează trecerea de la discuții pregătitoare la negocieri structurale, cu condiționalități și pași de implementare care cer, în final, acordul unanim al statelor membre. Condiția politică: acordul privind minoritatea maghiară din Ucraina Peter Magyar a salutat miercuri un „acord istoric” cu Kievul privind drepturile minorității maghiare din Ucraina, subiect care a alimentat disputa bilaterală ani la rând. Liderul ungar a condiționat acceptarea deschiderii oficiale a primului cluster de confirmarea acordului de către partea ucraineană. Context: UE temperează așteptările privind o aderare rapidă Chiar dacă se deblochează primul cluster, Economica notează că drumul Ucrainei rămâne „plin de obstacole”. La un summit de la finalul lunii aprilie, liderii UE au temperat așteptările privind o aderare rapidă a Ucrainei, țară cu 40 de milioane de locuitori. Cancelarul german Friedrich Merz a rezumat poziția astfel: „Este clar pentru toată lumea că o aderare imediată a Ucrainei la UE nu este, desigur, posibilă”. Merz a propus ulterior asocierea Ucrainei la UE înainte de aderarea deplină, în timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a insistat că aderarea trebuie să fie „pe deplin realizată”. Ce urmează Următorul test este reuniunea ministerială de la Luxemburg, unde ar putea fi decisă deschiderea primului cluster, dacă se închid detaliile tehnice și dacă Ungaria confirmă ridicarea veto-ului. În paralel, confirmarea acordului privind drepturile minorității maghiare rămâne o piesă-cheie pentru menținerea deblocării pe traseu. [...]
Escaladarea atacurilor aeriene ale Rusiei pune presiune pe apărarea antiaeriană a Ucrainei , într-un moment în care Kievul reclamă un deficit de interceptoare și sisteme moderne, iar Moscova își calibrează loviturile pentru a crește probabilitatea de penetrare a apărării, potrivit Antena 3 . Atacurile aeriene rusești au crescut puternic în ultimele luni, iar schema descrisă de experți urmărește să „copleșească” apărarea: valuri mari de drone, urmate de rachete balistice rapide și, la final, rachete de croazieră, într-o ordine „calculată” pentru a maximiza pagubele. Ce s-a schimbat: volum mai mare și muniții mai greu de interceptat Cel mai recent atac , produs marți, a inclus opt rachete „Zircon ” (hipersonice), despre care autoritățile ucrainene spun că reprezintă cel mai mare număr folosit vreodată într-un singur atac. Conform acestora, niciuna dintre cele opt nu a fost interceptată. Atacul s-a soldat cu 23 de morți și 151 de răniți la nivel național, au anunțat autoritățile ucrainene. În același episod, loviturile au inclus 41 de rachete balistice, mai multe decât a lansat Rusia în întreaga lună precedentă; 30 dintre ele și-au atins țintele. De ce contează: deficitul de interceptoare devine o vulnerabilitate operațională Potrivit sursei, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat pentru CBS News că Ucraina primește doar aproximativ 60–65 de rachete interceptoare pe lună, din cauza limitelor de producție. În acest context, rachetele balistice și cele hipersonice sunt mai dificil de contracarat, fiind nevoie de sisteme moderne și interceptoare avansate. Purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene ucrainene, Iurii Ihnat, a declarat pentru CNN că nu sunt suficiente rachete pentru sistemele Patriot și că multe au fost folosite în Orientul Mijlociu, adăugând că Rusia folosește rachete balistice mai ales împotriva regiunilor mai slab protejate. Efecte în teren și reacția Kievului În Kiev, mai multe proiectile au trecut de apărare și au avariat clădiri rezidențiale și comerciale, potrivit relatării; au izbucnit incendii și au ars mașini pe străzi. Ministerul rus al Apărării a susținut că a fost lovită și infrastructură militară. Un element notat ca îngrijorător este că apărarea antiaeriană a capitalei ar fi părut mai puțin activă în ultimul val de atacuri de marți dimineață, conform observațiilor unor producători CNN aflați în oraș, care au auzit explozii repetate, dar nu și sunetul sistemelor de apărare care trăgeau. În alte zone, atacurile au provocat victime în Dnipro și au lovit instalații energetice în regiunea Harkov, au transmis autoritățile. Comandantul-șef al armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski, a ordonat miercuri îmbunătățirea sistemelor de comandă și control ale apărării antiaeriene și a subliniat deficitul de sisteme moderne și de rachete. Contextul strategic invocat de experți Un motiv pentru intensificarea atacurilor aeriene ar fi dificultatea Rusiei de a obține progrese importante pe front, potrivit lui Thomas Withington (Royal United Services Institute), citat de CNN. În aprilie, Ucraina ar fi recucerit pentru prima dată din 2024 mai mult teritoriu decât a ocupat Rusia. În paralel, analiza Center for Strategic and International Studies (CSIS) indică o creștere a lansărilor de drone Shahed: de la aproximativ 5.000 pe lună la începutul anului, la peste 8.000 luna trecută. Experți de la RUSI și CSIS apreciază că Ucraina continuă să doboare aproximativ 90% dintre drone lunar și folosește războiul electronic pentru a devia unele atacuri, însă presiunea rămâne ridicată în zona rachetelor balistice și hipersonice. Zelenski a cerut din nou sprijinul aliaților, afirmând că Europa are nevoie de propriile capacități antibalistice și că Ucraina are nevoie de ajutorul SUA pentru rachete destinate sistemelor Patriot. Ce urmează Potrivit experților citați, atacurile masive nu ar fi episoade izolate de „represalii”, ci parte dintr-o strategie de a crește presiunea asupra populației și, implicit, asupra conducerii de la Kiev, în perspectiva unor negocieri. În același timp, limitările de producție și competiția pentru interceptoare (inclusiv pe fondul utilizării lor în Orientul Mijlociu) sugerează că problema apărării antiaeriene va rămâne una structurală pe termen scurt. [...]
