Știri
Știri din categoria Externe
Mii de luptători kurzi au lansat o ofensivă terestră în vestul Iranului, după ce au trecut frontiera din Irak și au ocupat mai multe poziții strategice în zonele montane, într-un nou episod al escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Informația este relatată de Newsweek România, care citează surse din cadrul unor grupări politice kurde.
Potrivit acestor surse, operațiunile ar fi început în noaptea de 2 martie 2026, când mai multe grupări paramilitare kurde cu baze în Irak ar fi intrat pe teritoriul Iranului și ar fi atacat pozițiile forțelor regimului de la Teheran. Ofensiva nu ar reprezenta însă o acțiune oficială a administrației autonome din Kurdistanul irakian.
Un oficial al Coaliției Forțelor Politice din Kurdistanul Iranian a declarat că operațiunea a fost declanșată simultan în mai multe puncte din regiunea de frontieră. Printre grupările implicate ar fi și PJAK (Partidul pentru o Viață Liberă în Kurdistan), organizație armată care se opune autorităților iraniene și care operează frecvent în zonele montane din vestul Iranului.
În urma avansului luptătorilor kurzi, forțele iraniene ar fi evacuat orașul de frontieră Mariwan pe 3 martie și ar fi început consolidarea unor poziții defensive în regiune. Zona este cunoscută pentru relieful muntos, care favorizează operațiunile de gherilă și face dificilă intervenția militară rapidă.
Evoluțiile apar în contextul războiului mai amplu dintre Iran, pe de o parte, și Statele Unite și Israel, pe de altă parte. Unele analize sugerează că Washingtonul și Tel Avivul ar putea lua în calcul sprijinirea grupărilor kurde pentru a exercita presiuni suplimentare asupra regimului de la Teheran.
Deocamdată nu există confirmări oficiale privind amploarea exactă a operațiunilor sau numărul real al combatanților implicați. Totuși, apariția unui front terestru în vestul Iranului ar putea complica semnificativ situația militară din regiune, deschizând un nou teatru de confruntare într-un conflict deja extins.
Recomandate
Iranul amenință că va lovi reactorul nuclear israelian de la Dimona dacă SUA și Israel vor încerca schimbarea regimului de la Teheran , avertisment care marchează o nouă escaladare a tensiunilor în conflictul din Orientul Mijlociu. Declarația a fost făcută de un oficial militar iranian și citată de agenția de presă ISNA . Ținta invocată de Teheran este instalația nucleară de la Dimona , situată în deșertul Negev din sudul Israelului. Complexul, cunoscut oficial drept Centrul de Cercetare Nucleară Negev, include reactorul IRR-2, un reactor cu apă grea care funcționează pe bază de uraniu natural și este considerat unul dintre cele mai sensibile obiective strategice ale statului israelian. Amenințarea vine după ce lideri americani și israelieni au vorbit deschis despre posibilitatea unei schimbări de regim în Iran. Președintele Statelor Unite, Donald Trump, și premierul israelian Benjamin Netanyahu au declarat că operațiunea militară urmărește inclusiv crearea condițiilor pentru ca populația iraniană să înlocuiască actuala conducere de la Teheran. Potrivit unor oficiali israelieni citați de publicația The Jerusalem Post, Washingtonul ar fi decis să continue operațiunile până când acest obiectiv ar putea fi atins. Un oficial de rang înalt de la Tel Aviv a afirmat că Donald Trump „intenționează să meargă până la capăt” și nu are de gând să renunțe la presiunea militară asupra regimului iranian. În paralel, ofensiva militară americană și israeliană continuă să vizeze structurile de securitate ale regimului iranian. Atacurile au lovit nu doar instalații ale Gardienilor Revoluției și ale miliției Basij, ci și infrastructuri interne ale statului. Analize ale imaginilor satelitare realizate de Bellingcat arată că cel puțin 15 secții de poliție din Teheran ar fi fost lovite în cadrul bombardamentelor recente. Oficialii americani și israelieni susțin că aceste operațiuni au rolul de a slăbi capacitatea regimului de a controla situația internă și de a reprima eventuale proteste, într-un moment în care conflictul militar cu Iranul se extinde și presiunile asupra conducerii de la Teheran cresc. [...]
Războiul dintre SUA, Israel și Iran s-a extins în mai multe state din regiune , cu atacuri asupra unui aeroport din Azerbaidjan, lovituri asupra petrolierelor din Golful Persic și noi lansări de rachete balistice iraniene către Israel. Potrivit Mediafax , conflictul a ajuns joi, 5 martie 2026, în a șasea zi, iar tensiunile cresc în mai multe puncte strategice din Orientul Mijlociu. În Azerbaidjan, un aeroport din exclava Nahicevan a fost lovit de rachete și drone venite din direcția Iranului, provocând incendii și rănirea a cel puțin două persoane. În paralel, Israelul a activat sistemele de apărare aeriană după ce Iranul a lansat mai multe runde de rachete balistice, sirenele fiind auzite inclusiv în zona Ierusalimului. Escaladarea s-a extins și pe mare. Garda Revoluționară iraniană a revendicat lovirea unui petrolier american în nordul Golfului Persic, incident care ar fi provocat incendierea navei. În același timp, un petrolier sub pavilion britanic a fost vizat în apropierea Kuweitului cu o rachetă antinavă, iar o explozie a fost raportată la o navă aflată la ancoră în apropierea portului Mubarak Al-Kabeer. Iranul a transmis că deține „controlul deplin” asupra Strâmtorii Ormuz și a avertizat că navele militare și comerciale ale statelor considerate inamice nu vor putea traversa zona cât timp conflictul continuă. Strâmtoarea reprezintă una dintre cele mai importante rute mondiale pentru transportul petrolului și gazelor. Pe plan militar, Israelul a intensificat atacurile împotriva pozițiilor Hezbollah din Liban, inclusiv în sudul Beirutului, iar Teheranul a confirmat lovituri asupra unor grupări kurde din Irak, considerate ostile regimului iranian. În același timp, consecințele umanitare devin tot mai grave. Potrivit agenției HRANA, peste 1.000 de civili ar fi murit în Iran de la începutul bombardamentelor lansate de Statele Unite și Israel. Pe plan diplomatic, mai mulți lideri occidentali cer reducerea violențelor. Canada și Australia au afirmat că susțin un armistițiu, însă consideră că atacurile asupra civililor trebuie să înceteze înainte de orice negociere. Conflictul a izbucnit pe 28 februarie 2026, când Statele Unite și Israelul au lansat atacuri coordonate asupra infrastructurii militare iraniene. De atunci, Iranul a răspuns cu rachete și drone împotriva Israelului și a unor state din Golf care găzduiesc baze militare americane, ceea ce a extins confruntarea la nivel regional. [...]
Două bombardiere iraniene au fost doborâte de avioane qatareze înainte să lovească o bază americană , potrivit CNN , care citează două surse informate despre operațiune. Incidentul ar fi avut loc după ce aparatele iraniene s-au apropiat la „două minute” de țintele lor, într-o misiune descrisă drept prima operațiune de luptă aeriană a Qatarului. Conform relatării, luni dimineață Gardienii Revoluției din Iran au trimis două bombardiere tactice Su-24, modele din perioada sovietică, către baza aeriană al-Udeid și către Ras Laffan, o instalație majoră de procesare a gazelor naturale, importantă pentru economia Qatarului. Baza al-Udeid este prezentată ca fiind cea mai mare bază militară din Orientul Mijlociu care găzduiește trupe americane și ar avea, de regulă, aproximativ 10.000 de militari SUA. Una dintre surse a spus că avioanele iraniene erau la „două minute” de ținte, iar a doua a indicat că aparatele au fost identificate vizual și fotografiate, fiind „încărcate cu bombe și muniții ghidate”. Qatarul ar fi transmis avertismente prin radio, însă nu ar fi primit răspuns, în condițiile în care avioanele ar fi coborât la circa 80 de picioare altitudine pentru a evita detectarea radar. Din cauza „constrângerilor de timp” și „pe baza dovezilor disponibile”, aeronavele ar fi fost „clasificate ca ostile”, după care Qatarul a trimis avioane de luptă, iar un F-15 qatarez ar fi angajat țintele în luptă aeriană și le-ar fi doborât; epava ar fi căzut în apele teritoriale ale Qatarului. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe din Qatar, Majed al-Ansari, a declarat marți că este în desfășurare o operațiune de căutare a echipajelor. Între timp, generalul american Dan Caine, președintele Statului Major Interarme, a recunoscut miercuri incidentul într-un briefing la Pentagon, fără să precizeze ținta bombardierelor, consemnând însă că avioane qatareze au doborât „pentru prima dată” două bombardiere iraniene aflate în drum spre „locația lor”. Episodul are loc pe fondul escaladării regionale, după ce Iranul a lansat sute de rachete și drone către state arabe de la Golful Persic ca represalii la lovituri aeriene americane și israeliene asupra Iranului, notează CNN. Publicația mai relatează că Iranul ar fi folosit rar aeronave cu pilot pentru a viza o țară vecină, iar guvernul de la Doha a calificat incidentul drept „escaladator”, premierul Mohammed bin Abdulrahman Al Thani afirmând, într-o convorbire cu ministrul iranian de externe Abbas Araghchi, că acțiunea ar indica lipsa unei intenții reale de detensionare. Pentru Qatar, miza depășește dimensiunea militară: al-Udeid și Ras Laffan sunt infrastructuri critice, iar orice lovitură asupra lor ar fi avut implicații directe asupra securității și economiei țării. [...]
Emiratele Arabe Unite cer Statelor Unite, Iranului și Israelului să revină la negocieri , avertizând că escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu riscă să destabilizeze întreaga regiune. Potrivit Euronews , apelul a fost lansat în a cincea zi a războiului, într-un moment în care confruntările militare continuă să se intensifice. Apel diplomatic pentru oprirea escaladării Ministrul de stat pentru Cooperare Internațională al Emiratelor Arabe Unite, Reem Bint Ebrahim Al Hashimy , a declarat că revenirea la dialog este singura soluție realistă pentru a evita extinderea conflictului . Oficialul a subliniat că Abu Dhabi nu dorește extinderea confruntării și consideră că soluțiile militare nu aduc stabilitate durabilă în regiune. „ Revenirea la masa negocierilor este singura cale rațională de urmat ”, a afirmat Al Hashimy în cadrul primei conferințe de presă susținute după izbucnirea conflictului. În același timp, Emiratele Arabe Unite au condamnat ceea ce au numit „atacurile flagrante ale Iranului” , dar au insistat că teritoriul lor nu trebuie folosit pentru operațiuni militare împotriva Teheranului. Atacuri cu rachete și drone asupra Emiratelor Autoritățile de la Abu Dhabi au anunțat că sistemele de apărare aeriană ale țării au respins sute de atacuri cu rachete balistice și drone de la începutul conflictului. Potrivit Ministerului Apărării al Emiratelor Arabe Unite, până acum au fost lansate către teritoriul lor: 186 de rachete balistice 812 drone Brigadierul Abdul Nasser Al Humaidi , purtător de cuvânt al ministerului, a declarat că apărarea aeriană a țării rămâne capabilă să respingă astfel de atacuri. Oficialul a afirmat că Emiratele dispun de capacitățile militare și stocurile de muniție necesare pentru a se apăra, indiferent de durata conflictului. Emiratele încearcă să evite extinderea războiului În ciuda tensiunilor, Abu Dhabi încearcă să mențină o poziție echilibrată, cerând deopotrivă dialog diplomatic și stabilitate regională . Apelul Emiratelor Arabe Unite se alătură altor inițiative diplomatice lansate în ultimele zile, inclusiv eforturilor Chinei de a trimite un emisar special în Orientul Mijlociu pentru medierea conflictului. [...]
Revista satirică franceză Charlie Hebdo a publicat o copertă provocatoare care ironizează moartea ayatollahului Ali Khamenei , liderul suprem al Iranului ucis în primele zile ale războiului din Orientul Mijlociu. Potrivit Digi24 , desenul a reaprins tensiunile dintre publicația franceză și regimul de la Teheran, în timp ce autoritățile franceze se tem de posibile represalii. Coperta controversată a revistei Numărul publicat miercuri de săptămânalul satiric prezintă o caricatură sugestivă a liderului iranian. Imaginea arată: o toaletă amplasată pe un morman de moloz ; turbanul caracteristic clericului iranian așezat pe rezervorul toaletei; ochii și ochelarii lui Ali Khamenei care apar din interiorul vasului. Caricatura a fost realizată de redactorul-șef al revistei, Laurent Sourisseau , cunoscut sub pseudonimul „Riss”, unul dintre supraviețuitorii atacului terorist din 7 ianuarie 2015 asupra redacției Charlie Hebdo din Paris . O relație tensionată de ani de zile cu Iranul Publicația franceză are de mult timp dispute cu autoritățile iraniene. În 2022 , revista a organizat un concurs internațional de caricaturi care îl ironizau pe Ali Khamenei, în contextul protestelor declanșate în Iran după moartea Mahsa Amini , o tânără kurdă de 22 de ani arestată de poliția morală pentru modul în care purta hijabul. Moartea acesteia a provocat proteste masive în Iran, iar femeile au început să își ardă vălurile în semn de revoltă. Caricaturile publicate de Charlie Hebdo în acea perioadă au declanșat o criză diplomatică între Franța și Iran . Teheranul a reacționat dur, printre măsuri fiind: închiderea Institutului Francez din Iran ; organizarea de proteste anti-franceze ; condamnarea oficială a publicației. Temeri privind eventuale represalii Publicarea noii caricaturi vine într-un moment extrem de tensionat, în contextul războiului din Orientul Mijlociu și al schimbărilor de putere din Iran după moartea lui Ali Khamenei. Franța analizează deja riscurile unor posibile atacuri de răzbunare , mai ales având în vedere precedentul din 2015, când un atac jihadist asupra redacției Charlie Hebdo a provocat moartea a 12 persoane. În ciuda acestor riscuri, revista satirică continuă să publice caricaturi provocatoare, invocând libertatea de exprimare ca principiu fundamental al presei franceze. [...]
China a anunțat trimiterea unui emisar special în Orientul Mijlociu pentru a încerca medierea conflictului , marcând prima inițiativă diplomatică oficială a Beijingului după declanșarea războiului dintre Iran și coaliția formată din Statele Unite și Israel. Potrivit HotNews , anunțul a fost făcut de ministrul chinez de Externe, Wang Yi , în a cincea zi a conflictului care s-a extins rapid în regiune. Declarația a venit în timpul unei convorbiri telefonice cu omologul său saudit, prințul Fayçal ben Farhane. Șeful diplomației chineze a precizat că Beijingul va trimite un emisar special pentru Orientul Mijlociu , care va vizita mai multe state din regiune pentru a încerca să faciliteze dialogul și să reducă tensiunile. Autoritățile chineze nu au anunțat deocamdată identitatea diplomatului și nici lista țărilor în care acesta va merge. Inițiativa apare într-un moment în care conflictul s-a intensificat după atacurile aeriene lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului , iar temerile privind extinderea războiului la nivel regional sunt în creștere. Wang Yi a subliniat că Beijingul susține respectarea suveranității Iranului , dar în același timp a cerut tuturor actorilor implicați să evite escaladarea și să revină la negocieri. În mesajul transmis în cadrul discuției cu Arabia Saudită, ministrul chinez de Externe a insistat asupra rolului pe care China încearcă să îl joace în actuala criză: Beijingul se declară o „forță pentru pace” în regiune; China cere oprirea operațiunilor militare și reluarea dialogului; autoritățile chineze spun că sunt pregătite să joace un rol „constructiv” în mediere . China este unul dintre principalii parteneri economici și politici ai Iranului , iar poziția sa diplomatică este urmărită cu atenție de statele implicate în conflict. În ultimii ani, Beijingul a încercat să își consolideze influența în Orientul Mijlociu inclusiv prin inițiative de mediere, precum acordul de reconciliere dintre Iran și Arabia Saudită anunțat în 2023. Prin trimiterea unui emisar special, China încearcă acum să se implice direct în gestionarea uneia dintre cele mai grave crize de securitate din regiune din ultimii ani. [...]
