Știri
Știri din categoria Externe
Benjamin Netanyahu afirmă că ofensiva împotriva Iranului nu va deveni un „război fără sfârșit”, declarând că operațiunea ar putea dura „ceva timp, dar nu ani”, potrivit Știrile ProTV, care citează AFP.
Într-un interviu acordat postului american Fox News, premierul israelian a susținut că acțiunea militară desfășurată împreună cu Statele Unite va fi „rapidă și decisivă”, respingând scenariul unui conflict prelungit. „Nu veți avea un război fără sfârșit”, a insistat Netanyahu.
Liderul israelian a explicat că obiectivul este „crearea condițiilor necesare pentru ca poporul iranian să își poată lua destinul în propriile mâini și să își formeze un guvern ales democratic”. El a justificat atacurile prin faptul că programele nuclear și de rachete balistice ale Iranului ar fi fost aproape de a deveni „intangibile”, adică imposibil de neutralizat ulterior.
Netanyahu a amintit că, după războiul de 12 zile și bombardamentele israeliano-americane din iunie 2025, Iranul ar fi început construirea unor noi situri și buncăre subterane menite să protejeze infrastructura strategică. În opinia sa, dacă nu s-ar fi intervenit acum, „în viitor nu s-ar mai fi putut lua nicio măsură”.
Declarațiile vin în contextul intensificării loviturilor aeriene și al tensiunilor regionale crescute, în timp ce comunitatea internațională urmărește dacă operațiunea militară se va limita la obiective punctuale sau va escalada într-un conflict de durată.
Recomandate
Blocarea Strâmtorii Hormuz și extinderea atacurilor asupra rutelor maritime mută presiunea pe costurile energiei și ale transportului , într-un moment în care Occidentul operează cu resurse militare limitate pe două teatre majore, potrivit unei analize din Adevărul . În Orientul Mijlociu, confruntarea dintre Iran și Statele Unite depășește „loviturile punctuale” și riscă să se transforme într-un conflict regional, cu efecte directe asupra securității și economiilor statelor din Golf. Atacurile asupra infrastructurii energetice și asupra rutelor maritime au început să afecteze interesele guvernelor din regiune, pe fondul incertitudinii privind un acord durabil cu Iranul și al unei politici americane descrise ca greu de anticipat. Hormuz, punctul critic pentru piețele energetice Strâmtoarea Hormuz rămâne centrul confruntării Washington–Teheran și, înaintea conflictului, prin acest coridor maritim tranzita aproximativ 20% din exporturile mondiale de petrol, notează analiza. În prezent, ruta este „practic blocată”, iar vulnerabilitatea este amplificată de incidente navale raportate în apropiere: o navă comercială avariată după ce a fost lovită de un proiectil și o altă ambarcațiune care a semnalat o explozie în proximitate. Publicația citează organizația britanică UK Maritime Trade Operations (UKMTO), care indică faptul că una dintre cele mai importante rute maritime și energetice ale lumii rămâne expusă, indiferent de evoluția negocierilor diplomatice. „Pauza” anunțată de Trump nu oprește escaladarea din teren Donald Trump a anunțat suspendarea unei operațiuni militare americane pregătite împotriva Iranului, după ce ar fi existat „linii generale” ale unui acord ce ar putea permite redeschiderea Hormuz pentru navigația comercială și reluarea negocierilor privind programul nuclear iranian. Mesajul a fost publicat pe Truth Social și a funcționat ca o frână temporară într-o criză care părea să se îndrepte spre o nouă rundă de bombardamente. Totuși, în aceeași zi, Iranul a lansat un atac cu drone asupra Kuweitului, aliat-cheie al SUA în Golf; autoritățile kuweitiene au spus că aparatele au fost interceptate. În paralel, ambasadele americane din Orientul Mijlociu le-au recomandat cetățenilor SUA să ia în calcul părăsirea regiunii, iar mai multe companii aeriene și-au prelungit suspendarea curselor către statele din Golf, pe fondul avertismentelor privind posibile închideri de spații aeriene. Conflictul se lărgește: Egipt, Marea Roșie, Irak Analiza descrie o extindere a confruntării dincolo de actorii principali, prin episoade și decizii care lovesc direct logistica energetică și comercială: în Egipt, două nave de transport de gaz natural lichefiat au luat foc în portul Damietta după ce una ar fi fost lovită de o dronă; nu există, până în prezent, un actor care să-și fi asumat atacul; rebelii Houthi, sprijiniți de Iran, au anunțat blocarea transporturilor petroliere saudite prin Marea Roșie; Arabia Saudită a acuzat miliții irakiene susținute de Teheran că au atacat instalații petroliere saudite și a răspuns cu lovituri aeriene asupra unor obiective din Irak, în coordonare cu Statele Unite. O alianță maritimă „pe hârtie”, cu mize comerciale Pe fondul atacurilor din Marea Roșie, Arabia Saudită încearcă să construiască o structură regională de securitate – Multinational Maritime Defense Alliance – pentru protejarea rutelor comerciale. Paisprezece state (inclusiv Turcia, Pakistan, Kuweit, Bahrain, Qatar, Iordania și Egipt) au semnat o declarație comună de sprijin, însă documentul are, deocamdată, valoare politică, fără obligații militare concrete. Textul punctează că prudența semnatarilor reflectă reticența de a împărți costurile și riscurile unei alianțe permanente, în timp ce absența Omanului și a Emiratelor Arabe Unite sugerează lipsa unei poziții comune chiar în interiorul Golfului privind gestionarea confruntării cu Iranul și cu Houthi. Contextul european: presiune pe resursele occidentale și vulnerabilități în Ucraina În paralel, războiul din Ucraina intră într-o fază în care lipsa interceptoarelor antiaeriene devine critică. La 1 august 2026, Rusia a lansat un atac major asupra Kievului, cu rachete balistice și drone, soldat cu cel puțin nouă morți și peste treizeci de răniți, potrivit autorităților ucrainene. Președintele Volodimir Zelenski a afirmat că Ucraina a rămas fără interceptori pentru apărarea antiaeriană: „A fost interceptată o singură rachetă balistică, pur și simplu pentru că nu mai există interceptori.” În acest context, Zelenski i-a propus lui Donald Trump un schimb de capabilități: continuarea sprijinului american pentru apărarea antiaeriană, în schimbul accesului la experiența și tehnologiile dezvoltate de Ucraina în războiul cu drone. De ce contează pentru economie Mesajul central al analizei este că cele două crize – Orientul Mijlociu și Ucraina – se leagă prin aceeași constrângere: resurse militare limitate și presiune asupra aliaților occidentali, în timp ce rutele energetice și comerciale rămân vulnerabile. În practică, blocaje precum Hormuz și perturbările din Marea Roșie cresc riscul de costuri mai mari pentru transport și energie, chiar și în scenariul unor „pauze” diplomatice temporare. Pentru context suplimentar, Adevărul trimite la analizele anterioare despre „ecuația” celor două războaie și despre schimbarea de abordare a Riadului: Adevărul , respectiv Adevărul . [...]
Decizia lui Donald Trump de a amâna un nou atac asupra Iranului reduce riscul unei escaladări care ar putea lovi piețele energetice , potrivit Antena 3 . Președintele SUA spune că a renunțat la lovituri la cererea aliaților din Orientul Mijlociu, invocând existența „unui acord de principiu” și condiționând anularea de posibilitatea de a ajunge rapid la un acord. Într-o postare de sâmbătă seară pe rețelele de socializare, Trump a afirmat că SUA rămân „pregătite” să atace Iranul, dar că a decis să anuleze un atac „cu condiția de a putea ajunge rapid la un ACORD”. Informația este atribuită de Antena 3 publicației Financial Times. Contextul imediat este că, în zilele anterioare, Trump avertizase că va lovi Iranul „foarte dur”, iar analiștii anticipau noi runde de atacuri menite să forțeze Teheranul să revină la masa negocierilor. Avertismente pentru cetățeni și pregătiri militare În paralel, ambasadele SUA din mai multe capitale din Orientul Mijlociu și-au avertizat sâmbătă cetățenii să fie pregătiți pentru o posibilă „escaladare neprevăzută” a conflictului și să ia în calcul plecarea, conform articolului. Lista include Bahrain , Egipt, Irak, Israel, Iordania, Kuweit, Liban, Oman, Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. Totodată, Comandamentul Central al SUA ar fi pregătit opțiuni și și-ar fi pregătit forțele pentru extinderea războiului, inclusiv un bombardament intens de două săptămâni asupra siturilor de rachete ale Iranului, mai notează materialul. Miza economică: infrastructura energetică și riscul de șoc pe piețe Un element-cheie ține de energia globală: administrația Trump s-a arătat reticentă față de atacuri asupra infrastructurii energetice a Iranului, din îngrijorarea că Teheranul ar putea riposta împotriva infrastructurii din Golf și ar putea „șoca piețele energetice globale”, deja sub presiune din cauza războiului. Din informațiile prezentate nu rezultă detalii despre conținutul „acordului de principiu” sau un calendar al negocierilor; rămâne de văzut dacă discuțiile invocate de Trump se concretizează într-un acord care să mențină amânarea loviturilor. [...]
Prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman i-a cerut lui Donald Trump să prioritizeze dialogul cu Iranul pentru a reduce tensiunile din Orientul Mijlociu, potrivit The Jerusalem Post , care citează agenția de presă de stat a Arabiei Saudite și un raport Axios. Demersul vine pe fondul discuțiilor despre posibile lovituri militare americane de amploare asupra Iranului. Axios a relatat că, într-o convorbire telefonică de sâmbătă, bin Salman i-ar fi cerut lui Trump să reconsidere astfel de atacuri, invocând riscul unei escaladări regionale fără precedent. Publicația americană citează doi oficiali ai SUA, dintre care unul a spus că „saudiții și-au exprimat îngrijorarea și au cerut clarificări privind planul de acțiune”. Potrivit sursei, Axios a contactat Ambasada Arabiei Saudite la Washington și Casa Albă, însă ambele au refuzat să comenteze. Presiune regională pentru evitarea escaladării În același registru, și alte state din regiune ar fi cerut Washingtonului să evite o escaladare, inclusiv Qatar, Emiratele Arabe Unite, Turcia și Pakistan, conform raportului citat. Context operațional: nivel de alertă ridicat în Israel Materialul apare în condițiile în care două surse israeliene au declarat pentru The Jerusalem Post că Israelul și-a ridicat nivelul de alertă și pregătire, pe fondul posibilității reluării unor lovituri americane de amploare asupra Iranului. Separat, Axios mai notează că discuțiile indirecte de sâmbătă dintre SUA și Iran ar fi înregistrat „unele progrese”, fără ca părțile să ajungă la un acord. [...]
El Niño a atins deja un nivel record de intensitate într-o zonă-cheie a Pacificului, iar ONU avertizează că următorul an ar putea aduce mai multe episoade de vreme extremă la nivel global , potrivit Biziday . Organizația Mondială de Meteorologie (OMM) , agenție a ONU, indică faptul că fenomenul este încă la început, dar semnalele măsurate și prognozele sugerează o escaladare care va amplifica efectele crizei climatice. OMM anunță că, în această săptămână, o zonă-cheie a Oceanului Pacific folosită pentru a evalua intensitatea El Niño a atins „cel mai cald și mai intens nivel înregistrat vreodată”. Deși El Niño este un fenomen natural și ciclic, acesta se află abia în a 15-a săptămână de la formare, iar modelele de prognoză computerizate indică deja că ar putea depăși recordul istoric de intensitate când va atinge vârful, spre finalul acestei toamne sau anul viitor. El Niño înseamnă o încălzire naturală a apelor Pacificului în apropierea ecuatorului, care „deformează” modelele meteorologice la nivel mondial. Conform informațiilor citate, fenomenul ar urma să dureze până în primăvara anului 2027, ceea ce prelungește fereastra de risc pentru episoade de temperaturi extreme și alte manifestări meteo severe. Într-o declarație citată de Biziday, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, leagă intensificarea El Niño de o creștere a probabilității de fenomene meteo „sălbatice” și de agravarea efectelor încălzirii globale generate de activitatea industrială: „Acum două luni, am avertizat că El Niño sosește la ușa noastră. Acum este în casă – și crește temperaturile. (…) Dar acesta este doar un prim episod de încălzire, iar pe măsură ce El Niño se intensifică, va adăuga combustibil unei planete deja în flăcări. Ne aflăm pe un teritoriu necunoscut. Criza climatică este în plină expansiune.” Ce urmează, pe baza prognozelor citate vârful de intensitate este așteptat spre finalul acestei toamne sau anul viitor, conform modelelor computerizate menționate; durata estimată a episodului El Niño se întinde până în primăvara lui 2027; ONU avertizează că, pe măsură ce fenomenul se dezvoltă, crește riscul de noi extreme meteorologice la nivel mondial. Materialul Biziday citează ca sursă AP News . [...]
Atacul cu rachete balistice asupra Kievului a lăsat nouă morți și 23 de răniți , într-un moment în care Ucraina insistă că are nevoie urgentă de capabilități de apărare antirachetă, iar Washingtonul nu a decis încă dacă va permite producția locală de sisteme Patriot, potrivit G4Media . Bilanțul a fost anunțat sâmbătă dimineață de serviciile de urgență ucrainene pe Telegram, care au revizuit o raportare anterioară ce indica patru decese. Conform acestora, atacul a provocat pagube și incendii în cinci sectoare ale capitalei. În sectorul Solomianski, două persoane au fost ucise, iar un bloc de locuințe cu cinci etaje a fost parțial distrus și a luat foc. În districtul Darnitski au fost raportate șapte victime; serviciile de urgență au menționat și un incendiu într-o clădire administrativă. Un jurnalist AFP a relatat că a auzit mai multe serii de explozii, care au declanșat alarmele mașinilor parcate pe străzi. Miza operațională: apărarea antirachetă, „prioritate absolută” pentru Kiev Publicația notează că apărarea împotriva rachetelor balistice este „extrem de greu de neutralizat” și reprezintă o „prioritate absolută” pentru Kiev, pe fondul intensificării loviturilor rusești asupra Ucrainei. În acest context, președintele american Donald Trump și-a nuanțat poziția privind posibilitatea ca Ucraina să producă sisteme Patriot pentru interceptare. Trump a declarat, într-o reuniune a cabinetului său deschisă presei, că președintele ucrainean Volodimir Zelenski „și-ar dori să aibă Patriot” și „și-ar dori să aibă și (rachete) Tomahawk”, dar a avertizat că SUA trebuie să fie „foarte atenți” înainte de a permite producția unor astfel de arme, precizând că nu și-a dat acordul și că subiectul este încă în discuție. Trump declarase anterior pentru Financial Times că nu este „sigur” dacă va da undă verde Kievului pentru producția interceptoarelor, menționate în material ca fiind singurele capabile să doboare rachete balistice rusești. [...]
O explozie provocată de un „dispozitiv artizanal” într-o cafenea din Moscova a ucis trei persoane și a rănit alte 21 , potrivit informațiilor transmise de Agerpres . Incidentul readuce în prim-plan riscul de securitate din capitala Rusiei, într-un context în care autoritățile se confruntă cu un istoric de atacuri și cu tensiuni amplificate după declanșarea războiului din Ucraina. Explozia a avut loc sâmbătă, într-un restaurant din piața Kudrinskaia, iar autoritățile au indicat că dispozitivul era transportat de o femeie necunoscută. Comitetul antiterorist , citat de agențiile ruse de presă, a anunțat că deflagrația a provocat moartea a trei persoane. Potrivit aceleiași structuri, victimele sunt un client, femeia care ar fi transportat dispozitivul și un agent de securitate care i-ar fi refuzat accesul în cafenea. Poliția din Moscova a precizat că la fața locului se află anchetatori și tehnicieni ai poliției științifice și că este în desfășurare o expertiză a scenei. În paralel, canale rusești de pe Telegram au difuzat înregistrări video cu numeroase autospeciale de pompieri și ambulanțe intervenind la locul incidentului. Context: un nou episod într-un șir de atacuri și acuzații Rusia a fost ținta mai multor acte teroriste în trecut, inclusiv la Moscova. În plus, de la începutul războiului din Ucraina în 2022, serviciile secrete ucrainene au revendicat sau au fost acuzate de mai multe atentate ori tentative de asasinat care au vizat ofițeri militari ruși și persoane publice care susțin conflictul, mai notează materialul. În ultimii ani, mai mulți generali ruși și responsabili locali instalați de Moscova în teritoriile ucrainene ocupate au fost uciși sau răniți în atentate cu bombă. Ca exemple, sunt menționate moartea Dariei Dughina, în august 2022, în explozia unei mașini, și decesul bloggerului militar Maksim Fomin, în aprilie 2023, după explozia unei statuete-capcană oferite într-o cafenea din Sankt-Petersburg. Deocamdată, informațiile disponibile nu indică cine a plasat sau a activat dispozitivul și nici un motiv oficial al atacului; ancheta este în curs, conform autorităților citate. [...]
