Știri
Știri din categoria Externe
Netanyahu ridică miza confruntării cu Iranul, susținând că Israelul, cu sprijinul SUA, i-a aplicat „cea mai grea lovitură din istoria sa”, într-un mesaj cu încărcătură strategică transmis în plină Zi a Comemorării Holocaustului, potrivit Digi24.
Declarația a fost făcută luni seară, în timpul ceremoniei oficiale de la Yad Vashem, la Ierusalim, unde premierul israelian a legat explicit acțiunile Israelului de ceea ce a numit pericolul programului nuclear iranian.
„Am dat regimului terorist iranian cea mai grea lovitură din istoria sa”, a spus Netanyahu.
Netanyahu a avertizat asupra riscurilor asociate programului nuclear al Iranului și a făcut o paralelă între instalațiile nucleare iraniene și lagărele naziste, invocând nume precum Natanz, Fordo și Isfahan.
„Dacă nu am fi acţionat, nume precum Natanz, Fordo, Isfahan (...) ar fi putut rămâne pentru totdeauna asociate cu infamia, precum Auschwitz, Treblinka, Majdanek şi Sobibor”, a afirmat premierul israelian.
Israelul marchează Ziua Comemorării Holocaustului de luni seară până marți, în memoria celor șase milioane de evrei uciși de regimul nazist în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Comemorările au loc anual în aprilie sau mai, conform calendarului ebraic.
Potrivit aceleiași surse, declarațiile vin pe fondul unui context regional tensionat, la peste o lună de la izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu. În paralel, Israelul continuă operațiunile militare împotriva mișcării islamiste Hezbollah, aliată a Teheranului, pe teritoriul Libanului.
Recomandate
Cererea liderului Hezbollah de a bloca discuțiile de la Washington ridică riscul ca efortul de încetare a focului să fie compromis înainte să înceapă , într-un moment în care Israelul își intensifică loviturile în sudul Libanului, potrivit Agerpres . Liderul mișcării șiite libaneze Hezbollah, Naim Qassem , i-a cerut guvernului de la Beirut să anuleze întâlnirea programată a doua zi, la Washington, cu reprezentanții Israelului. Într-un discurs televizat, Qassem a respins ideea negocierilor cu Israelul, pe care le-a descris drept „o supunere și o capitulare”, și a spus că Hezbollah va rămâne „pe front până la ultima noastră suflare”. Întâlnirea de la Washington ar urma să aibă loc marți între ambasadorii Libanului și Israelului în SUA, sub egida administrației americane, cu tema unei încetări a focului între armata israeliană și Hezbollah. Șeful diplomației libaneze anunțase anterior că Beirutul intenționează să folosească discuțiile pentru a face presiuni în direcția unui armistițiu. În paralel, armata israeliană a anunțat că, în ultimele 24 de ore, a lovit aproximativ 150 de ținte ale Hezbollah în „numeroase zone” din sudul Libanului și a susținut că a dezmembrat „celule teroriste” care ar fi încercat să atace soldați israelieni. Pe fondul escaladării, Comitetul Internațional al Crucii Roșii (ICRC) s-a declarat îngrijorat de atacurile asupra personalului medical în Liban. Potrivit ICRC, sediul Crucii Roșii libaneze din districtul Tyr a fost lovit, iar Crucea Roșie libaneză a anunțat că un voluntar, Hassan Badawi, a murit din cauza rănilor după o lovitură israeliană cu dronă asupra districtului Bint Jbeil, în sudul Libanului. [...]
Cererea SUA ca Iranul să oprească îmbogățirea uraniului pentru 20 de ani riscă să blocheze un acord înainte de 21 aprilie , termenul-limită al armistițiului, potrivit Euronews . Propunerea a fost discutată în negocierile de la Islamabad de săptămâna trecută, iar Teheranul ar fi replicat cerând o perioadă mai scurtă, de „o singură cifră”, conform unui oficial american citat de Axios . Miza principală a discuțiilor este programul nuclear al Iranului, mai exact renunțarea la îmbogățirea uraniului și la stocurile existente, elemente care au alimentat disensiunile și au împiedicat încheierea unui acord, potrivit surselor citate de Axios. Ce a cerut Washingtonul și ce a acceptat (parțial) Teheranul În spatele ușilor închise, solicitarea SUA privind un moratoriu asupra îmbogățirii uraniului a fost un punct crucial al negocierilor de la Islamabad. O sursă citată de Axios susține că Washingtonul a propus „cel puțin 20 de ani”, împreună cu „tot felul de alte restricții”. Pe lângă moratoriu, SUA ar fi cerut și eliminarea din Iran a întregului stoc de uraniu puternic îmbogățit. În schimb, partea iraniană ar fi indicat că ar accepta un „proces monitorizat de diminuare” a acestuia, fără să fie de acord cu scoaterea completă a materialului din țară. Presiunea timpului și escaladarea politică Mediatorii din Pakistan, Egipt și Turcia încearcă să reducă diferențele rămase pentru a ajunge la un acord care să pună capăt războiului înainte de expirarea armistițiului, pe 21 aprilie, potrivit informațiilor prezentate. În paralel, președintele Donald Trump a anunțat impunerea unei blocade asupra Iranului, mai exact asupra strâmtorii Ormuz , ca instrument de presiune pentru readucerea Teheranului la masa negocierilor, conform Euronews (care trimite la un material separat pe această temă). Un oficial american a declarat, pentru sursa citată, că „există un dialog continuu între SUA și Iran și se înregistrează progrese” în încercarea de a ajunge la un acord. Reacția iraniană și ruptura de la finalul negocierilor Deși nu s-a ajuns la o înțelegere, iranienii ar fi crezut că sunt aproape de un acord inițial până duminică dimineață, însă au fost surprinși de conferința de presă a lui JD Vance, potrivit relatării. Vicepreședintele SUA nu ar fi indicat că s-a ajuns la un acord, ar fi pus responsabilitatea pe iranieni și ar fi anunțat plecarea delegației americane din Islamabad. „Iranienii au fost furioși din cauza acelei conferințe de presă”, a menționat un oficial, citat de Axios. Din partea Teheranului, deputatul Seyyed Mahmoud Nabavian, membru al echipei de negociatori, a afirmat luni că două solicitări americane pe dosarul nuclear au fost motivul pentru care nu s-a ajuns la un acord. Separat, premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat luni că JD Vance i-ar fi transmis telefonic că punctul principal de blocaj a fost eliminarea tuturor materialelor îmbogățite din Iran și asigurarea că nu va mai avea loc îmbogățire „în următorii ani”, „și asta ar putea însemna zeci de ani”. Casa Albă nu a răspuns unei solicitări de punct de vedere pe acest subiect, potrivit Axios. [...]
China avertizează că armistițiul SUA–Iran poate ceda, iar miza imediată este Strâmtoarea Ormuz , rută critică pentru petrolul către Asia , potrivit HotNews . Mesajul vine în contextul în care Beijingul are un interes direct în menținerea fluxurilor energetice din Orientul Mijlociu, o mare parte din importurile sale maritime de țiței tranzitând Ormuz. Ministrul chinez de Externe, Wang Yi , a descris armistițiul dintre SUA și Iran drept „foarte fragil” și a cerut comunității internaționale să se opună „fără echivoc” oricăror acțiuni care ar submina încetarea focului sau ar escalada confruntarea. Declarațiile au fost făcute într-o convorbire telefonică cu omologul pakistanez, Mohammad Ishaq Dar, potrivit ministerului condus de Wang. „Sarcina urgentă este de a preveni reluarea ostilităților și de a menține impulsul armistițiului obținut cu greu.” În aceeași discuție, Wang a spus că Beijingul ar fi „încântat” ca Pakistanul să joace un rol mai important în rezolvarea conflictului și a adăugat că și China este gata să contribuie. Totodată, el a îndemnat la promovarea negocierilor pentru a susține armistițiul, descris ca „extrem de fragil”. Ormuz, punctul sensibil pentru comerțul cu petrol Separat, Wang s-a întâlnit cu Khaldoon Khalifa Al Mubarak, emisarul special al Emiratelor Arabe Unite în China. În cadrul întâlnirii, șeful diplomației chineze a transmis că blocarea Strâmtorii Ormuz – impusă de SUA mai devreme în cursul zilei de luni și care vizează și alte porturi iraniene din Golful Persic și Golful Oman – „nu servește intereselor comune ale comunității internaționale”, potrivit unui comunicat citat în material, publicat pe X de Lin Jian, purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe. „Realizarea unui armistițiu cuprinzător și durabil prin mijloace politice și diplomatice este calea fundamentală de urmat.” Din perspectiva Chinei, riscul este amplificat de dependența energetică: societatea de analiză Kpler arată că Iranul direcționa peste 80% din exporturile sale de petrol către China înainte de război. Tot Kpler indică faptul că peste jumătate din importurile maritime de petrol brut ale Chinei provin din Orientul Mijlociu și trec, în cea mai mare parte, prin Strâmtoarea Ormuz. Context: neutralitate declarată, relație strânsă cu Teheranul Pe durata războiului dintre SUA–Israel și Iran, China a încercat să se poziționeze ca parte aparent neutră, menținând în același timp relația cu Teheranul, de al cărui țiței „depinde în mare măsură”, notează materialul. În paralel, CNN relatează – citând trei surse – că serviciile secrete americane ar indica faptul că Beijingul s-ar pregăti să livreze noi sisteme de apărare antiaeriană Iranului în următoarele săptămâni. Un purtător de cuvânt al Ambasadei Chinei la Washington a respins acuzația, afirmând că Beijingul „nu a furnizat niciodată arme niciunei părți implicate în conflict”. Pentru context suplimentar despre măsurile SUA în zonă, HotNews a relatat anterior despre blocada asupra porturilor iraniene: HotNews . [...]
Ironiile lui Dmitri Medvedev pe tema blocadei din Strâmtoarea Ormuz ridică miza politică a unei decizii americane cu potențial de a amplifica instabilitatea regională , într-un moment în care Washingtonul vorbește și despre un posibil acord cu Iranul , potrivit Stirile Pro TV . Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei a comentat luni, pe X, blocada impusă de SUA asupra Strâmtorii Ormuz, făcând trimitere la paradoxurile din literatura lui George Orwell și sugerând o inversare a sensurilor („blocare = deblocare”, „războiul este pace”). Mesajul vine pe fondul crizei din Orientul Mijlociu, în care Strâmtoarea Ormuz este un punct strategic. „În timp ce multe țări doresc deblocarea Strâmtorii Hormuz, Casa Albă a decis să o blocheze. Blocare = deblocare? Personajele negative ale lui Orwell revin cu forțe noi. Ce urmează? Desigur, războiul este pace...” Ce transmite Moscova prin acest mesaj Intervenția lui Medvedev, cunoscut pentru poziții categorice, folosește registrul ironic pentru a ataca decizia Casei Albe și pentru a pune sub semnul întrebării logica publică a măsurii. În termeni politici, mesajul funcționează ca o critică directă la adresa administrației americane și ca un semnal de propagandă externă într-un dosar sensibil. Poziția lui Trump: presiune și negociere în același timp În același context, Donald Trump a menționat posibilitatea ajungerii la un acord cu Iranul, dar a avertizat Teheranul asupra consecințelor dacă nu se ajunge la o soluție până la expirarea armistițiului, pe 21 aprilie, mai notează publicația. [...]
Rosatom a retras aproape tot personalul de la centrala nucleară Bushehr , lăsând doar echipa minimă de mentenanță , o mișcare cu impact operațional direct asupra funcționării instalației într-un context de securitate deteriorat, potrivit Stirile Pro TV . Grupul rus Rosatom a evacuat luni 108 angajați de la centrala nucleară iraniană de la Bushehr, construită și exploatată cu ajutorul Moscovei, a declarat directorul general Aleksei Lihacev, citat de AFP și preluat de news.ro. Conform aceleiași declarații, 20 de persoane au rămas la centrală pentru a asigura mentenanța, fiind vorba despre manageri și responsabili de echipamente, după o „rotire finală”. Evacuarea a fost coordonată cu autoritățile iraniene. Rusia își exprimase în repetate rânduri îngrijorarea în legătură cu proiectilele care au lovit teritoriul centralei de la începutul războiului, unele căzând în apropierea reactorului nuclear. Retragerea aproape completă a personalului fusese planificată înainte de încetarea focului, iar aproximativ 600 de angajați au fost retrași în mai multe etape în martie și la începutul lunii aprilie, după debutul războiului, pe 28 martie. [...]
Israelul își consolidează relația cu Argentina prin acordarea celei mai înalte distincții civile a președintelui Isaac Herzog omologului său argentinian, Javier Milei, într-un gest cu miză diplomatică și de securitate, potrivit The Jerusalem Post . Medalia de Onoare Prezidențială urmează să fie înmânată în timpul viitoarei vizite a lui Milei în Israel, a anunțat luni Biroul Președintelui. Distincția este acordată persoanelor care au adus „o contribuție excepțională” Israelului sau umanității, prin talent, serviciu sau alte mijloace, conform explicațiilor din comunicatul citat. În cazul lui Milei, motivarea oficială invocă „angajamentul consecvent și vocal” față de Israel de la preluarea mandatului în 2023, inclusiv sprijinul exprimat pe scena internațională și apropierea de familiile ostaticilor din Gaza. Ce semnal transmite Israelul prin această distincție Biroul Președintelui leagă explicit premierea de orientarea politică externă a administrației Milei, descrisă drept una care a poziționat Argentina ca „aliat-cheie” al Israelului, inclusiv prin „măsuri diplomatice și de securitate” și prin decizia de a reloca ambasada Argentinei la Ierusalim. În plan practic, în timpul vizitei, Milei ar urma să inaugureze Ambasada Argentinei la Ierusalim și să aprindă o torță la ceremonia de stat de Ziua Independenței, potrivit aceleiași surse. Context: apropierea accelerată după 7 octombrie În declarațiile citate, Herzog amintește că Milei a ales, la începutul lui 2024, să facă prima sa vizită de stat în Israel „în timp ce un război era încă în desfășurare”, la câteva luni după atacul din 7 octombrie. Președintele israelian a descris gestul drept unul de „prietenie curajoasă” și „parteneriat autentic” într-un moment dificil pentru societatea israeliană. „Într-un moment în care (...) întoarcerea spatelui Israelului a devenit mai răspândită ca niciodată, președintele Milei reprezintă un leadership îndrăzneț și urmează o politică clară și neechivocă de a sta alături de Statul Israel”, a spus Herzog. Ce urmează Medalia va fi acordată în timpul vizitei lui Milei în Israel, iar agenda menționată de Biroul Președintelui include participarea la ceremonia de Ziua Independenței și inaugurarea ambasadei Argentinei la Ierusalim. Materialul nu precizează data exactă a vizitei. [...]
