Știri
Știri din categoria Externe
Volodimir Zelenski a respins o întâlnire cu Vladimir Putin la Moscova, în pofida insistenței Kremlinului că negocierile directe între cei doi lideri pot avea loc doar în capitala Rusiei, relatează HotNews.ro. Poziția Kievului mută din nou disputa într-o zonă simbolică și de securitate, cu implicații pentru orice calendar de discuții la nivel înalt.
Moscova, prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, a transmis că nu ia în calcul alte locații pentru o eventuală întâlnire Putin–Zelenski. În paralel, potrivit agenției de stat ruse TASS, citată de Kyiv Post, sunt programate discuții trilaterale separate joi și vineri, la Abu Dhabi, după o amânare de duminică, pusă pe seama unor ajustări de program între cele trei părți.
În acest context, Zelenski a respins explicit varianta Moscova și a formulat o contrapropunere publică: o întâlnire la Kiev. Refuzul are o miză dublă: pe de o parte, evitarea unei deplasări într-un stat agresor, cu riscuri politice și de securitate; pe de altă parte, transmiterea unui semnal că orice dialog trebuie să pornească de la recunoașterea statutului Ucrainei ca parte atacată, nu ca solicitantă de concesii.
Consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov declarase anterior, pe 28 ianuarie, că Zelenski ar putea veni la Moscova pentru discuții, susținând că Rusia i-ar garanta siguranța și „condiții adecvate”. Tot el a afirmat că formatul nu ar fi unul nou și că ar fi fost discutat în convorbiri telefonice cu președintele american Donald Trump, insistând că Rusia „nu a refuzat niciodată” discuții directe, dar că acestea trebuie pregătite și orientate spre rezultate.
„Zelenski a respins categoric posibilitatea unei întâlniri cu Putin la Moscova și, în schimb, l-a invitat public pe liderul de la Kremlin la Kiev.”
Pe partea ucraineană, ministrul de Externe Andrii Sîbiga a spus pentru European Pravda că Zelenski este pregătit să se întâlnească cu Putin, invocând dosare rămase nerezolvate, inclusiv controlul asupra centralei nucleare de la Zaporojie și chestiunile teritoriale, și a acuzat Rusia că blochează încheierea unui acord. HotNews.ro notează și că, potrivit informațiilor apărute, Putin ar fi avansat ideea unei întâlniri la Moscova într-o convorbire telefonică cu Trump la sfârșitul lui august 2025, însă Zelenski ar fi respins propunerea; cei doi lideri nu s-au mai văzut din 2019.
Pentru piețe și mediul de afaceri, blocajul privind locul întâlnirii este un indicator că riscul geopolitic rămâne ridicat, iar orice „dezgheț” diplomatic depinde de condiții preliminare greu de armonizat. Următoarele repere rămân discuțiile de la Abu Dhabi și semnalele pe care le vor transmite Washingtonul, Kievul și Moscova despre posibilitatea unui contact direct la nivel de președinți.
Recomandate
Atacul aerian rusesc din noaptea de marți spre miercuri a lovit infrastructură logistică din Kiev și regiunea din jur, cu efecte directe asupra operațiunilor de depozitare și transport , pe fondul unui bilanț uman de cel puțin 15 morți, potrivit HotNews . Autoritățile locale au anunțat că atacurile aeriene au declanșat incendii la depozite și au avariat inclusiv „infrastructura rezidențială”. Un jurnalist AFP a auzit aproximativ zece explozii puternice în jurul orei 00:00, iar la peste cinci ore după atac un fum dens se ridica încă deasupra capitalei, conform unei jurnaliste France Presse. Forțele aeriene ucrainene au semnalat în timpul nopții apropierea mai multor rachete balistice. În afara orașului Kiev, serviciile de urgență ucrainene au transmis pe Telegram că „paisprezece persoane au fost ucise și 27 rănite” în atacul nocturn. Administrația militară a orașului Kiev a raportat separat decesul unei femei în capitală. Depozite incendiate și evaluări în mai multe cartiere Autoritățile au evaluat urmările atacului în „peste șapte locuri” din Kiev, în cartierele Golosiivsky, Desniansky, Obolonsky și Sviatoshynsky. Administrația militară a precizat că incendiile au cuprins depozite „pe o zonă extinsă”. Primarul Kievului, Vitali Klitschko , a declarat pe Telegram că în districtul Golosiivsky două persoane rănite au fost scoase din dărâmăturile unui depozit distrus. Ținte logistice, potrivit ambelor părți Potrivit serviciilor de urgență ucrainene, armata rusă a folosit drone și rachete balistice, iar atacul a provocat în regiune incendii la depozite și alte obiective logistice. Ministerul rus al Apărării a susținut, într-un comunicat difuzat pe Telegram, că a lovit centre de transport, logistică și distribuție din Kiev și regiunea sa, despre care Moscova afirmă că ar fi implicate în „depozitarea și livrarea” de arme și echipamente militare, precum și în producția și distribuția de drone. [...]
Moscova condiționează reluarea negocierilor de o schimbare de poziție în Occident , iar mesajul sugerează că Rusia își leagă orice discuție despre Ucraina de capacitatea statelor occidentale de a „influența” deciziile de la Kiev, potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute de adjunctul ministrului rus de Externe, Mihail Galuzin , într-un interviu acordat agenției de stat TASS. Galuzin a spus că Rusia este „întotdeauna pregătită” pentru negocieri și pentru o „soluție negociată”, însă a pus responsabilitatea blocajului pe partea ucraineană, despre care afirmă că s-ar fi retras de la negocieri și și-ar fi interzis ulterior participarea. Condiția invocată: „dialog onest” și acorduri respectate de Kiev Oficialul rus susține că ar putea exista „perspective” pentru un dialog dacă, în rândul susținătorilor occidentali ai Ucrainei, s-ar fi conturat o înțelegere a „necesității unui dialog onest și constructiv” care să abordeze „cauzele profunde” ale conflictului. În același timp, el a avertizat că, în lipsa acestei disponibilități și a unei voințe de a se asigura că „regimul de la Kiev” respectă acordurile încheiate între sponsorii occidentali și Moscova, Rusia va continua „operațiunea militară specială”. „Suntem întotdeauna pregătiţi pentru negocieri şi deschişi unei soluţii negociate. Am demonstrat acest lucru în repetate rânduri.” „Dar dacă nu (...) atunci vom continua operaţiunea militară specială (...) şi ne vom apăra interesele prin mijloace militare.” Moscova respinge rolul de intermediar al Kazahstanului Galuzin a mai declarat că Rusia nu a transmis Occidentului, prin intermediul Kazahstanului, mesaje privind o eventuală soluționare a conflictului. El a spus că Moscova menține contacte directe cu actorii care pot influența deciziile de la Kiev și nu vede motive să implice autoritățile kazahe. Contextul menționat este întâlnirea din 25 iulie dintre președintele Kazahstanului, Kassîm-Jomart Tokaiev , și președintele rus Vladimir Putin, când Tokaiev a afirmat că primește „numeroase semnale” din Europa și SUA despre situația conflictului, iar Putin l-a informat despre evoluțiile războiului. „Menţinem contacte şi comunicăm direct cu cei care sunt capabili să influenţeze regimul de la Kiev.” Galuzin a adăugat că aceste „forțe” nu ar asculta „cu mare atenție”, dar că Rusia își continuă eforturile în această direcție. [...]
Ucraina vrea să creeze un cadru regional pentru logistică și reconstrucție , iar România este inclusă între cele opt state vizate de „ Inițiativa Carpatică ”, programată pentru lansare oficială în această toamnă, potrivit G4Media , care citează declarații ale președintelui Volodimir Zelenski . Inițiativa este prezentată ca o platformă de cooperare pentru țări care „împărtășesc interese economice și de securitate comune”, dar care nu sunt neapărat pregătite să sprijine Ucraina cu arme. Zelenski a indicat că unele state preferă să se implice în ajutor umanitar, securitate și economie și iau în calcul participarea la reconstrucția Ucrainei, ceea ce, în interpretarea sa, ar semnala încredere într-un viitor pașnic. Ce ar acoperi Inițiativa Carpatică Potrivit declarațiilor citate, proiectul ar urma să includă: cooperare pe logistică ; coordonare în securitate ; proiecte cu componentă economică ; posibil, ulterior, cultură și turism . Cine ar urma să participe Lista statelor menționate de Zelenski include: Austria Republica Cehă Ungaria Polonia România Serbia Slovacia Ucraina Președintele ucrainean a spus că lansarea oficială este planificată „în această toamnă” și că discuțiile privind datele specifice sunt deja în desfășurare. În acest stadiu, nu sunt prezentate detalii despre formatul instituțional, finanțare sau proiecte concrete care ar urma să fie asumate de fiecare stat. [...]
Ucraina își extinde loviturile la distanță asupra infrastructurii petroliere rusești , vizând în aceeași noapte rafinării, un depozit de petrol și obiective militare, inclusiv baza aeriană Engels din regiunea Saratov, potrivit Focus . Miza operațională este dublă: reducerea capacității de procesare a petrolului (cu efect direct asupra alimentării economiei de război) și presiune asupra infrastructurii folosite în atacurile rusești. Atacurile au avut loc în noaptea de 2 august, iar președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a afirmat că unități ucrainene au lovit instalații din industria petrolieră rusă și infrastructură militară. Într-o postare pe X, Zelenski a susținut că țintele au fost facilități care „sprijină războiul” dus de Rusia. Ținte: rafinării, depozit de petrol și baza Engels Conform publicației, loviturile au vizat mai multe regiuni din Rusia, iar unele detalii sunt atribuite unor surse citate de Focus: În regiunea Bașkortostan , „Euromaidan Press” relatează că ar fi fost lovite trei rafinării. Zelenski a indicat că este vorba despre instalații care procesează anual „milioane de tone” de petrol. În regiunea Saratov, Ucraina susține că a fost lovită o bază militară; „L'Indépendant” este citat cu informația că în vizor a intrat baza aeriană Engels, unde sunt staționate bombardiere strategice Tu-95MS și Tu-160, folosite de Rusia în atacuri asupra Ucrainei. Tot în Saratov, potrivit afirmațiilor ucrainene, a fost lovită o rafinărie „care poate procesa mai multe milioane de tone de țiței pe an”. Focus notează că evaluarea pagubelor este în curs, iar amploarea efectelor nu este încă confirmată independent în materialul citat. De ce contează: presiune pe lanțul energetic care susține efortul de război Din perspectiva impactului operațional, țintirea rafinăriilor și a depozitelor de petrol urmărește să afecteze capacitatea Rusiei de a procesa și distribui produse petroliere, esențiale atât pentru economie, cât și pentru logistică militară. În același timp, lovirea unei baze asociate cu bombardiere strategice ar transmite un semnal privind raza de acțiune a capabilităților ucrainene. „Euromaidan Press” este citat cu ideea că atacurile asupra Bașkortostan ar demonstra distanța la care pot ajunge armele Ucrainei, regiunea fiind la peste 1.000 km de granița ucraineană. Context: Kievul prezintă loviturile ca răspuns la atacurile rusești Potrivit Focus, conducerea ucraineană descrie aceste atacuri ca reacție la lovituri rusești cu rachete și drone asupra orașelor ucrainene, care au avariat și clădiri civile. Separat, Zelenski a mai afirmat pe X că forțele ucrainene au lovit cargoul „Yanina”, sub pavilion rusesc, pe care îl descrie ca având o capacitate de peste 100.000 de tone, și că nava ar fi fost scufundată. Materialul nu oferă o confirmare independentă a acestei afirmații. [...]
Lipsa interceptoarelor Patriot lasă orașele ucrainene expuse atacurilor balistice , iar Rusia a ucis cel puțin nouă persoane și a rănit zeci în urma unor lovituri cu rachete, la câteva ore după ce președintele SUA, Donald Trump , a dat înapoi de la promisiunea publică privind acordarea unei licențe pentru producția în Ucraina a interceptoarelor Patriot, potrivit The Jerusalem Post . Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a spus că, pe parcursul săptămânii trecute, au fost vizate peste 1.500 de obiective, inclusiv clădiri rezidențiale. În noaptea de vineri spre sâmbătă, Rusia ar fi lansat 35 de rachete, dintre care 27 balistice, și 185 de drone de atac, susține Zelenski. În același interval, Ucraina ar fi reușit să intercepteze doar o singură rachetă balistică, iar Zelenski a explicat motivul: „Pur și simplu pentru că nu există interceptoare pentru sistemele Patriot.” Miza operațională: apărarea antirachetă, „gâtul de sticlă” al apărării aeriene Deși Ucraina a devenit „lider mondial” în producția și utilizarea dronelor, Zelenski afirmă că țara nu a găsit încă o soluție eficientă pentru protecția împotriva rachetelor balistice. În acest context, Kievul a cerut în mod repetat SUA și statelor europene interceptoare pentru apărarea centrelor urbane. Zelenski a susținut că deficitul de interceptoare „încurajează” Rusia să continue atacurile care provoacă victime civile. Trump dă înapoi de la licența de producție: tehnologia, punctul sensibil Publicația notează că Trump a nuanțat vineri, într-o ședință de Cabinet la Camp David, promisiunea făcută anterior privind licența pentru producția interceptoarelor Patriot în Ucraina, invocând dificultatea transferului de tehnologie. „Vorbim despre asta, dar e un lucru greu să dai un asemenea tip de tehnologie. Trebuie să fim foarte atenți. Acum, nu am fost de acord cu asta. Vorbim despre asta.” În iulie, la summitul NATO, Trump îi spusese lui Zelenski să le producă în Ucraina și afirmase că SUA „vor da o licență” pentru fabricarea sistemelor Patriot. Presiune pentru decizii politice și sancțiuni Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiha, a cerut mai urgent rachetele, afirmând că „bătălia pentru cer” va defini traiectoria războiului și că un „scut aerian” mai puternic ar apropia pacea. Separat, Zelenski a susținut că Rusia își extinde industria de apărare și pune accent pe producția de rachete balistice, adăugând că „un număr semnificativ” de companii rusești implicate în producția de componente pentru drone, rachete și bombe aeriene ghidate „încă nu au fost sancționate”. În mesajul său video de sâmbătă, Zelenski a cerut explicit ca partenerii să ia „decizia politică” de a furniza pachetele necesare de interceptoare, avertizând că fiecare noapte fără aceste mijloace de apărare se traduce în noi victime. [...]
Ucraina își leagă diplomația de contracte și investiții în apărare , într-o încercare de a transforma sprijinul politic al partenerilor în capacități industriale și tehnologice care să susțină frontul, potrivit news.ro . Mesajul a fost transmis de Kirill Budanov , șeful Cancelariei prezidențiale ucrainene, la reuniunea șefilor misiunilor diplomatice ucrainene, unde a cerut „rezultate concrete” care să se vadă în decizii ale statelor partenere, contracte internaționale și investiții. Diplomația, măsurată în livrabile: decizii, contracte, investiții Budanov a indicat că misiunile diplomatice trebuie să livreze rezultate „tangibile”, cu efect direct asupra capacităților de apărare ale Ucrainei. În viziunea sa, poziția Ucrainei în „viitoarea arhitectură de securitate și stabilitate” depinde de activitatea diplomaților în țările unde sunt acreditați. „Locul Ucrainei în configurarea viitoarei arhitecturi de securitate şi stabilitate depinde în mod direct de activitatea dumneavoastră în ţările în care vă desfăşuraţi misiunea.” Un accent aparte este pus pe colaborarea cu partenerii pentru consolidarea apărării, „în special a sistemelor de apărare antiaeriană ”, potrivit declarațiilor citate. Producție comună și localizarea industriei de apărare în Ucraina Șeful Cancelariei prezidențiale a susținut că diplomații trebuie să promoveze proiecte de producție comună în domeniul apărării și „localizarea unor capacități industriale” pe teritoriul Ucrainei. Obiectivul, așa cum este descris, nu se limitează la sprijin punctual, ci vizează integrarea tehnologiilor și a lanțurilor de producție prin proiecte comune și alianțe de securitate pe termen lung. În același cadru, Budanov a vorbit despre atragerea investițiilor străine „în economia reală” și în complexul industrial de apărare, cu desfășurarea producției în Ucraina, menționând că acorduri în acest sens „au fost deja încheiate”. „Construim o nouă economie, bazată atât pe tehnologii de vârf, cât şi pe standarde europene de calitate şi transparenţă.” Africa, nouă prioritate: securitate, agricultură și educație Budanov a mai spus că statele africane ar trebui să devină o direcție importantă a diplomației ucrainene, argumentând că Rusia și-a construit influența în regiune „prin dezinformare, șantaj cu cereale și mercenari”, influență pe care o consideră „mai vulnerabilă decât pare”. În relația cu țările africane, el a indicat câteva direcții de cooperare: securitate; deminare; combaterea terorismului; exporturi de produse agricole și tehnologii; educație, inclusiv atragerea studenților africani la studii în Ucraina. Budanov a adăugat că Ucraina trebuie să reamintească statelor africane că este „unul dintre principalii furnizori” de produse agricole esențiale de care acestea depind. [...]
