Știri
Știri din categoria Externe
Volodimir Zelenski a respins o întâlnire cu Vladimir Putin la Moscova, în pofida insistenței Kremlinului că negocierile directe între cei doi lideri pot avea loc doar în capitala Rusiei, relatează HotNews.ro. Poziția Kievului mută din nou disputa într-o zonă simbolică și de securitate, cu implicații pentru orice calendar de discuții la nivel înalt.
Moscova, prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, a transmis că nu ia în calcul alte locații pentru o eventuală întâlnire Putin–Zelenski. În paralel, potrivit agenției de stat ruse TASS, citată de Kyiv Post, sunt programate discuții trilaterale separate joi și vineri, la Abu Dhabi, după o amânare de duminică, pusă pe seama unor ajustări de program între cele trei părți.
În acest context, Zelenski a respins explicit varianta Moscova și a formulat o contrapropunere publică: o întâlnire la Kiev. Refuzul are o miză dublă: pe de o parte, evitarea unei deplasări într-un stat agresor, cu riscuri politice și de securitate; pe de altă parte, transmiterea unui semnal că orice dialog trebuie să pornească de la recunoașterea statutului Ucrainei ca parte atacată, nu ca solicitantă de concesii.
Consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov declarase anterior, pe 28 ianuarie, că Zelenski ar putea veni la Moscova pentru discuții, susținând că Rusia i-ar garanta siguranța și „condiții adecvate”. Tot el a afirmat că formatul nu ar fi unul nou și că ar fi fost discutat în convorbiri telefonice cu președintele american Donald Trump, insistând că Rusia „nu a refuzat niciodată” discuții directe, dar că acestea trebuie pregătite și orientate spre rezultate.
„Zelenski a respins categoric posibilitatea unei întâlniri cu Putin la Moscova și, în schimb, l-a invitat public pe liderul de la Kremlin la Kiev.”
Pe partea ucraineană, ministrul de Externe Andrii Sîbiga a spus pentru European Pravda că Zelenski este pregătit să se întâlnească cu Putin, invocând dosare rămase nerezolvate, inclusiv controlul asupra centralei nucleare de la Zaporojie și chestiunile teritoriale, și a acuzat Rusia că blochează încheierea unui acord. HotNews.ro notează și că, potrivit informațiilor apărute, Putin ar fi avansat ideea unei întâlniri la Moscova într-o convorbire telefonică cu Trump la sfârșitul lui august 2025, însă Zelenski ar fi respins propunerea; cei doi lideri nu s-au mai văzut din 2019.
Pentru piețe și mediul de afaceri, blocajul privind locul întâlnirii este un indicator că riscul geopolitic rămâne ridicat, iar orice „dezgheț” diplomatic depinde de condiții preliminare greu de armonizat. Următoarele repere rămân discuțiile de la Abu Dhabi și semnalele pe care le vor transmite Washingtonul, Kievul și Moscova despre posibilitatea unui contact direct la nivel de președinți.
Recomandate
Avertismentele privind o „mobilizare discretă” de 300.000 de militari în Rusia și posibile atacuri hibride asupra infrastructurii din state NATO ridică riscurile de securitate cu efecte economice directe în Europa , inclusiv prin presiune suplimentară pe costurile de protecție a rețelelor critice și pe industria de apărare, potrivit Adevărul . În parlamentul polonez, premierul Donald Tusk a spus că Rusia ar putea pregăti atacuri hibride împotriva statelor care sprijină Ucraina, inclusiv împotriva Poloniei, cu scopul de a slăbi hotărârea țărilor NATO de a activa prevederile Alianței în cazul unei agresiuni. Tusk a adăugat că astfel de acțiuni ar putea fi prezentate drept „accidentale” și ar putea coincide cu „schimbări politice în anumite țări europene”, fără să indice despre ce state ar fi vorba. Declarațiile sunt atribuite de Adevărul publicației The Sun, care a relatat pe această temă ( The Sun ). Presiune pe flancul estic și vulnerabilități de infrastructură Avertismentele vin după ce Polonia a ridicat avioane de luptă ca răspuns la un atac rusesc în vestul Ucrainei, în apropierea frontierei poloneze. În același timp, oficiali occidentali citați în material avertizează că Rusia ar putea intensifica lansările de drone și rachete către teritoriul statelor NATO pentru a testa reacția Alianței. Riscurile menționate includ atacuri hibride asupra infrastructurii esențiale, inclusiv sabotaj asupra unor obiective importante, precum și amenințări la adresa conductelor submarine și a cablurilor de comunicații — zone unde o perturbare poate produce efecte economice în lanț, de la energie la telecomunicații. Scenariul unei mobilizări de 300.000 de oameni și incertitudinile din jurul lui În paralel, șefi ai serviciilor de informații susțin că Moscova ar putea pregăti o „mobilizare discretă” de aproximativ 300.000 de militari după alegerile pentru Duma de Stat. Evaluările citate indică faptul că Kremlinul ar putea folosi rezultatele scrutinului pentru a susține că populația sprijină continuarea războiului. Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) apreciază că Rusia ar trebui să își modifice practicile de recrutare pentru a susține efortul militar, inclusiv printr-o eventuală chemare obligatorie a rezerviștilor, pe fondul unui dezechilibru între pierderi și recrutare. ISW notează însă că nu este clar când și sub ce formă ar putea fi dispusă o nouă mobilizare și că negările oficiale nu exclud o astfel de posibilitate. Pe 18 septembrie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a declarat că autoritățile ruse nu intenționează să organizeze o mobilizare secretă după alegeri. Reacții în Europa: măsuri de protecție a infrastructurii În contextul acestor temeri, Franța a anunțat măsuri pentru protejarea infrastructurii critice și a industriei de apărare împotriva unor eventuale acte de sabotaj, potrivit materialului. Separat, Adevărul notează că președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat anterior că Rusia ar intenționa să recruteze încă 300.000 de militari până la sfârșitul anului 2026 și alți 300.000 în 2027. În ansamblu, informațiile rămân în zona evaluărilor și avertismentelor (nu a unor decizii confirmate public), dar ele conturează un risc operațional în creștere pentru statele de pe flancul estic și pentru infrastructura europeană — risc care, dacă se materializează, poate accelera cheltuielile de securitate și poate amplifica incertitudinea pentru companii în sectoare sensibile. [...]
Un nou val de plecări din Rusia, alimentat de teama unei mobilizări, începe să pună presiune pe țările vecine și pe rețelele de sprijin pentru emigranți, pe fondul unor semnale că autoritățile pot înăspri rapid regulile de ieșire din țară, potrivit Antena 3 . În paralel cu alegerile pentru Duma de Stat (vineri–duminică), solicitările urgente de asistență pentru emigrare și relocare au crescut puternic, iar căutările online pentru „cum să pleci” au atins maximele din 2023 încoace. Mișcarea este legată de suspiciunile – formulate de critici ai Kremlinului și de mai multe guverne occidentale – că Moscova ar putea anunța o nouă mobilizare după încheierea alegerilor, pentru a evita un cost electoral imediat. Vladimir Putin a respins public zvonurile, numindu-le „o prostie totală”. Semnale operaționale: restricții automate la ieșirea din țară Un element cu impact direct pentru cei vizați este extinderea mecanismelor administrative care pot bloca plecarea. În material se arată că a fost introdus un registru electronic al ordinelor de recrutare, iar interdicția de a părăsi Rusia ar intra automat în vigoare odată cu emiterea unei convocări. În plus, sunt menționate notificări de mobilizare trimise „zeci de mii” de persoane, cu pașii de urmat dacă sunt chemate sub arme. Antena 3 relatează și un caz din Krasnodar, unde un bărbat de 24 de ani din regiunea Rostov ar fi fost reținut la controlul pașapoartelor și ar fi primit o notificare care îi interzicea să părăsească țara, descris ca primul astfel de caz raportat la acel punct de trecere. Cererea de relocare și „barometrul” căutărilor online Potrivit organizațiilor care ajută rușii să se mute în străinătate, numărul solicitărilor zilnice de asistență pentru relocare a crescut de la aproximativ 70 la 120 din luna iulie. În același timp, căutările pe Yandex și Google pentru expresiile „cum să pleci” și „mobilizare” au atins, în această vară și în primele zece zile din septembrie, cel mai ridicat nivel de la începutul anului 2023, conform unei analize realizate de presa rusă independentă. Jan Slovitsky, activist pentru drepturile omului și coordonator al proiectului anti-război Ark , a pus valul de plecări pe seama lecțiilor din 2022 și a descris o stare de panică amplificată din iulie, inclusiv pe fondul temerilor legate de mobilizare și de accesul la internet. Unde pleacă și cât de mare este valul Destinațiile principale sunt țări unde rușii pot călători fără viză, precum Armenia, Georgia și Kazahstan. Erevanul a transmis în ultimele zile că este pregătit să sprijine rușii care sosesc. Dimensiunea exactă a valului actual nu este cunoscută, însă este descris ca probabil mai redus decât exodul din 2022, când între 600.000 și 700.000 de persoane au părăsit Rusia în câteva săptămâni după anunțarea mobilizării parțiale, potrivit estimărilor independente citate. Materialul mai notează că mobilizarea parțială din 2022 nu a fost anulată oficial, iar cei chemați atunci sub arme nu au fost demobilizați. În plan politic, alegerile pentru Duma de Stat (18–20 septembrie) includ doar partide care susțin războiul din Ucraina, iar partidului Iabloko – care cerea încetarea imediată a focului și negocieri de pace – i-a fost interzis să participe, printr-o decizie a Curții Supreme din august. [...]
Vladimir Putin a transmis că Rusia vrea să reia cooperarea cu vecinii europeni , o poziționare cu potențial impact asupra climatului de risc din regiune, urmărită atent de piețele de energie, transport și asigurări. Declarația a fost făcută în cadrul unei reuniuni a Comisiei pentru industria militară , potrivit news.ro , care citează agenția TASS. „Suntem pregătiţi să cooperăm şi să restabilim relaţiile cu vecinii noştri europeni”, a declarat şeful statului rus. Mesajul vine într-un context în care relațiile dintre Rusia și statele europene au rămas puternic tensionate, iar orice semnal privind o posibilă detensionare este relevant pentru companii și investitori prin prisma riscurilor geopolitice care se reflectă în costuri (de la energie și logistică până la finanțare și asigurări). În același material este amintit că Rusia se învecinează cu mai multe state europene, între care Norvegia, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Belarus și Ucraina. News.ro nu oferă detalii despre pași concreți sau un calendar pentru o eventuală relansare a relațiilor. [...]
Guvernul Meloni pregătește o înăsprire a regulilor în școli, cu efect direct asupra integrării elevilor străini : Italia vrea să interzică acoperirea feței în unitățile de învățământ și să introducă prin lege un plafon pentru numărul de elevi străini din fiecare clasă, potrivit Antena 3 . Măsura, anunțată de premierul Giorgia Meloni la un eveniment al organizației de tineret a partidului său, ar urma să fie prezentată „în curând” în ședința de guvern. În forma descrisă de Meloni, pachetul vizează atât reguli de conduită în școli, cât și condiții suplimentare pentru părinții elevilor străini care au dificultăți de integrare. Ce schimbări ar urma să intre în vigoare Potrivit declarațiilor citate, măsura ar include: stabilirea „prin lege” a unui număr maxim de elevi străini într-o clasă (fără ca premierul să indice un prag concret); obligația ca părinții elevilor străini care întâmpină „dificultăți majore de integrare” în sistemul școlar să învețe limba italiană; interzicerea purtării burka și niqab în școli, în cadrul unei reguli mai largi privind acoperirea feței. De ce contează: integrarea, mutată în zona de obligații Meloni și-a justificat inițiativa prin argumentul că integrarea funcționează când numărul copiilor care nu înțeleg limba italiană este redus, dar devine problematică atunci când acest număr crește semnificativ. „Dacă într-o clasă există un singur copil care nu înțelege limba italiană, acesta va reuși, probabil, să învețe limba și să se integreze rapid (...). Totuși, dacă numărul copiilor care nu înțeleg limba devine mare - sau chiar majoritar -, nu mai putem vorbi despre integrare, ci despre neglijență.” În privința interdicției privind acoperirea feței, premierul a legat-o de ideea de autonomie personală a elevelor. „Trebuie să mergi la școală cu fața descoperită, iar în Italia nimeni nu poate decide, în numele unei tradiții reale sau presupuse, că o tânără trebuie să se ascundă.” Context: ponderea elevilor fără cetățenie italiană Elevii care nu sunt cetățeni italieni reprezintă 11,6% din totalul celor înscriși în școlile din Italia, conform Fondazione ISMU , instituție de cercetare citată în material. Italia este descrisă ca una dintre țările europene cele mai expuse sosirilor de migranți, iar dezbaterile despre integrare, simboluri religioase și politici de imigrație rămân puternic polarizante. Ce rămâne neclar În acest moment, nu există în informațiile prezentate un prag numeric pentru „numărul maxim” de elevi străini per clasă și nici detalii despre criteriile după care ar fi stabilite „dificultățile majore de integrare” care declanșează obligația de a învăța limba italiană. Următorul pas indicat de Meloni este prezentarea măsurii în ședința de guvern. [...]
Lansarea unei rachete balistice de către Coreea de Nord menține riscul de escaladare în Asia de Nord-Est , într-un moment în care Phenianul își reafirmă public linia de consolidare a arsenalului nuclear. Potrivit news.ro , proiectilul a fost lansat duminică în mare, la est de Peninsula Coreeană, iar Japonia indică faptul că a căzut în afara zonei sale economice exclusive. Ministerul japonez al Apărării a transmis că obiectul lansat „pare să fi fost o rachetă balistică”, informație preluată de Reuters. La rândul său, Ministerul Apărării din Coreea de Sud a confirmat lansarea unui „proiectil neidentificat”. Postul public japonez NHK a relatat că proiectilul a căzut în afara zonei economice exclusive (ZEE) a Japoniei, adică dincolo de perimetrul maritim în care statul are drepturi economice speciale. Contextul imediat: tensiuni pe fondul dosarului nuclear și al exercițiilor militare Lansarea vine la o zi după ce Coreea de Nord a respins, printr-un comunicat difuzat de presa de stat, o rezoluție a agenției nucleare a ONU împotriva programului nuclear al Phenianului. Săptămâna trecută, Coreea de Nord a condamnat și un exercițiu naval condus de SUA, la care au participat Coreea de Sud și Japonia, desfășurat între 29 august și 10 septembrie în apropiere de Guam. Kim Yo Jong , sora liderului nord-coreean Kim Jong Un, a acuzat vineri exercițiile militare conduse de SUA pentru tensiunile „tot mai grave” din Peninsula Coreeană și a spus că Phenianul nu își va schimba politica de consolidare a arsenalului nuclear. [...]
Diferența dintre bilanțul public și cel intern al victimelor ridică presiune pe transparența Pentagonului în contextul războiului SUA și Israel împotriva Iranului, potrivit Mediafax , care citează informații publicate de Washington Post și reacția secretarului american al Apărării, Pete Hegseth . Conform declarațiilor a cinci oficiali anonimi pentru Washington Post, în războiul din Iran ar fi murit 22 de soldați americani, cu patru mai mult decât cifra disponibilă în baza de date publică a Pentagonului. Un alt oficial american, citat sub anonimat, a spus că nu toate decesele nedivulgate ar fi fost legate direct de conflictul care durează de câteva luni, ci ar fi implicat personal american aflat în Orientul Mijlociu pe fondul ostilităților. În paralel, trei contractori americani cu sediul în regiune au murit de la începerea „Războiului din Orientul Mijlociu”, notează materialul. Baza de date DCAS a Pentagonului înregistra 18 victime militare americane (decese cauzate de acțiuni ostile și neostile) de la debutul conflictului din Iran. Detaliile privind decesele care nu ar fi fost făcute publice — inclusiv identitatea militarilor, precum și momentul, modul și locul în care au murit — rămân neclare, iar oficiali familiarizați cu numărul mai mare de victime și-au exprimat frustrarea că aceste pierderi suplimentare nu apar în portalul public al Pentagonului dedicat victimelor. Reacția conducerii Pentagonului și lipsa unui răspuns oficial Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a negat informația. Potrivit Reuters, într-o postare pe X, el a calificat relatarea despre morți nedivulgate drept „o minciună sfruntată”, însă postarea ar fi fost ștearsă ulterior. Într-un mesaj publicat vineri, Hegseth a criticat publicațiile independente care au relatat despre războiul din Iran și a susținut că acestea „au pus în pericol trupele” cu „știri false” și „scurgeri de informații”. Mesajul a fost prezentat în contextul în care președintele Donald Trump a anunțat că CNN, Politico și publicația MSNOW au fost interzise la Casa Albă. Pentagonul a refuzat, de asemenea, să răspundă întrebărilor Washington Post privind discrepanța dintre cifrele din baza de date publică și informațiile vehiculate de oficiali sub anonimat. [...]
