Știri
Știri din categoria Externe

Negocierile SUA–Cuba se poartă pe fondul unei tensiuni ridicate, potrivit Reuters, după ce Washingtonul a impus o blocadă de facto asupra petrolului, sporind presiunea asupra guvernului comunist de la Havana.
Președintele cubanez Miguel Diaz-Canel spune că discuțiile trebuie să aibă loc „pe baza egalității” și a respectului reciproc, în timp ce președintele american Donald Trump a lansat în ultimele săptămâni declarații amenințătoare. În paralel, surse din administrația Trump au lăsat să se înțeleagă că ar putea exista un acord, iar presa americană a relatat că Washingtonul ar urmări înlăturarea lui Diaz-Canel din funcție, în schimbul unei relaxări a sancțiunilor și a unei promisiuni de a nu acționa împotriva familiei Castro.
Trump a sugerat public că ar putea „face orice vreau” în relația cu Cuba și a vorbit despre „onoarea” de a „lua Cuba”, notează Reuters. Totuși, pe fondul implicării militare a SUA în Iran, generalul care coordonează forțele americane în America Latină a spus la o audiere în Senat că armata SUA nu repetă pentru o invazie a Cubei și nu se pregătește activ să preia militar insula.
Secretarul de stat Marco Rubio, care este și consilier pentru securitate națională, conduce discuțiile cu reprezentanții cubanezi, potrivit declarațiilor lui Trump. Reuters arată că Rubio, cubano-american, se află sub presiunea electoratului din Florida de Sud, unde orice înțelegere care menține Partidul Comunist la putere și nu „taxează” familia Castro ar putea fi prost primită; pe de altă parte, o încercare de schimbare rapidă a regimului ar putea alimenta violența și un val migrator, cu riscuri suplimentare legate de traficul de droguri și criminalitatea organizată.
Diaz-Canel, primul lider non-Castro al Cubei după 1959, conduce statul din 2018 și Partidul Comunist, într-un context economic deteriorat și cu o imagine publică afectată de reprimarea protestelor din 11 iulie 2021. Reuters reamintește că, atunci, Diaz-Canel a cerut loialiștilor să confrunte protestatarii.
„Ordinul de luptă a fost dat!”, a spus Diaz-Canel, potrivit Reuters.
În același timp, Raul Castro, în vârstă de 94 de ani, continuă să exercite influență din culise, chiar dacă a renunțat la președinție în 2018 și la conducerea partidului în 2021, păstrând titlul onorific de general de armată. Reuters consemnează că Diaz-Canel a anunțat că discuțiile cu SUA sunt conduse de el și de Castro, iar în decembrie 2025 Castro a propus amânarea pe termen nedefinit a congresului partidului care ar fi trebuit să aleagă succesorul lui Diaz-Canel în 2026, propunere aprobată în unanimitate de Comitetul Central.
Un nume urmărit atent este Raul Guillermo Rodriguez Castro, nepotul lui Raul Castro, cunoscut drept „El Cangrejo”. Reuters scrie că acesta este considerat un apropiat al bunicului său și ar fi avut gradul de locotenent-colonel; guvernul cubanez nu a răspuns unei solicitări privind biografia sa sau un posibil rol în negocieri. Publicația amintește că Axios a relatat, citând trei surse anonime, că Rodriguez Castro ar fi fost implicat în discuții secrete cu Rubio, iar Miami Herald a scris, pe surse, că persoane apropiate de Rubio s-ar fi întâlnit cu el la marginea unei conferințe regionale CARICOM în St. Kitts și Nevis.
Reuters îl plasează pe Rodriguez Castro la intersecția dintre puterea politică și cea economică, prin legături cu GAESA (conglomeratul militar care controlează active importante în turism, bănci, logistică și comerț cu amănuntul). În același tablou apar și Manuel Marrero, premier din 2019 și membru al Biroului Politic din 2021, cu trecut în turism și la Grupo Gaviota (subsidiară GAESA), precum și Oscar Perez-Oliva Fraga, ministru al comerțului exterior din 2024, devenit vicepremier în 2025, despre care analiștii au speculat că ar putea juca un rol similar cu cel al lui Delcy Rodriguez în Venezuela.
În ansamblu, Reuters indică faptul că miza discuțiilor depășește strict relația bilaterală: un eventual acord ar putea redesena echilibrul de putere la Havana, într-un moment în care economia Cubei este sub presiune, iar Washingtonul își condiționează deschiderea de schimbări politice la vârf. Elemente-cheie urmărite în perioada următoare includ:
Recomandate

Donald Trump își leagă mesajul diplomatic de un semnal de putere tehnologică , susținând că noul Air Force One a „impresionat” atât China, cât și Rusia, potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute într-o conferință de presă la Casa Albă , după o vizită în Asia pe care președintele SUA a descris-o drept una dintre cele mai reușite din istoria Americii. Trump a apărut la podium cu aproximativ 25 de minute mai târziu decât era programat și a fost însoțit de vicepreședintele JD Vance și de secretarul de stat Marco Rubio. În intervenția sa, președintele american a afirmat că delegația s-a întors „aseară” din Asia și a prezentat drept element distinctiv aeronava prezidențială, despre care a spus că a realizat „cel mai lung zbor efectuat vreodată de Air Force One”. Trump a susținut că „noul Air Force One poate zbura fără a fi nevoie să oprească pentru realimentare”. Mesajul transmis: capabilități logistice și simbol de influență Trump a comparat noua aeronavă cu „vechiul echipament”, pe care l-a descris drept inferior, și a sugerat că modernizarea are și o dimensiune de percepție externă. „China a fost foarte impresionată, iar Rusia a fost foarte impresionată.” Din informațiile disponibile în material, nu sunt oferite detalii tehnice suplimentare despre aeronavă și nici reacții oficiale din partea Chinei sau Rusiei; afirmațiile sunt prezentate ca declarații ale lui Trump în cadrul conferinței de presă. [...]

Mesajul transmis de Donald Trump despre redirecționarea banilor pentru Ucraina ridică miza negocierilor și presiunea pe bugetele europene în perspectiva unei eventuale încheieri a războiului, potrivit Adevărul . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că Trump le-ar fi transmis liderilor europeni, la reuniunea „Coaliției de Voință” de la Berlin (joi), că Europa cheltuiește prea mult pentru război și că acești bani ar putea fi folosiți ulterior în interiorul țărilor europene. Zelenski a relatat jurnaliștilor, înaintea unei întâlniri la Kiev cu ministrul britanic al apărării, Wes Streeting, că mesajul lui Trump nu i s-a părut o amenințare. „A spus că Europa cheltuieşte foarte mulţi bani şi că i-ar putea folosi pentru propriile ţări după încheierea războiului. Nu a sunat ca o ameninţare.” Ce înseamnă pentru sprijinul financiar și pentru calendarul negocierilor Din perspectiva Kievului, discuția despre costurile suportate de Europa se leagă direct de arhitectura viitoare a sprijinului occidental. Zelenski a salutat implicarea Europei în negocieri, dar a cerut Statelor Unite să stabilească „agenda și data următoarei runde”, semnalând că Washingtonul rămâne actorul-cheie pentru ritmul discuțiilor. În același timp, liderul ucrainean a spus că este mai sceptic decât partea americană în privința disponibilității lui Vladimir Putin de a face compromisuri. „Sunt puţin mai sceptic decât americanii în privinţa faptului că el este pregătit să facă compromisuri.” Context operațional: atacuri și presiune pentru intensificarea sprijinului Întâlnirea de la Kiev cu ministrul britanic al apărării a avut loc după un atac rusesc asupra orașului Krivoi Rog, soldat cu doi morți și zeci de răniți, menționat de publicație cu trimitere la un material separat. Streeting a spus că declarațiile lui Putin despre dorința de pace sunt contrazise de bombardamentele rusești și a calificat drept „o provocare revoltătoare” încălcarea spațiului aerian polonez , îndemnând aliații să intensifice sprijinul pentru Ucraina. Garanții de securitate și miza NATO Zelenski a reiterat că Ucraina își dorește „foarte mult” aderarea la NATO, pe care o consideră una dintre cele mai evidente garanții de securitate. În paralel, Jared Kushner, prezentat ca emisar special al lui Donald Trump, a declarat că SUA ar fi dispuse să ofere Ucrainei garanții de securitate similare celor din Articolul 5 al NATO (clauza de apărare colectivă), susținând că Rusia ar fi acceptat deja acest principiu. Kushner a adăugat că deschiderea lui Trump depinde și de „interesele Statelor Unite”. Poziționarea Washingtonului față de Europa Kushner a mai spus că Trump a discutat telefonic cu liderii prezenți la reuniunea de la Berlin și că urmărește un acord privind Ucraina împreună cu partenerii europeni, nu separat. „Președintele Trump dorește să ajungă la un acord cu Europa alături. Nu încearcă să impună nimic unilateral.” În lipsa unor detalii despre sume sau mecanisme concrete, semnalul politic rămâne însă relevant pentru capitalele europene: discuția despre „banii pentru Ucraina” este împinsă în prim-planul negocierilor, iar presiunea de a justifica intern costurile războiului ar putea crește pe măsură ce se conturează un posibil acord. [...]

Presiunea Washingtonului pentru un acord rapid riscă să împingă Ucraina spre concesii majore , pe fondul eforturilor președintelui american Donald Trump de a încheia războiul înainte ca democrații să preia controlul Congresului în ianuarie, potrivit The Jerusalem Post . În acest context, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a calificat drept „foarte nereușit” pentru Vladimir Putin summitul trilateral din această săptămână dintre liderii Chinei, Rusiei și SUA. Zelenski a spus că Putin nu a reușit să recreeze simbolic conferința de la Ialta din 1945, care a decis soarta Europei după al Doilea Război Mondial. Declarațiile vin în timp ce Trump își intensifică demersurile pentru un acord de pace între Ucraina și Rusia, într-o fereastră politică pe care publicația o leagă de schimbarea majorității în Congresul SUA. După întâlnirea cu Putin în China, Trump a afirmat că liderul rus i-ar fi transmis că Moscova este „pregătită pentru pace”. Temeri în Europa: acordul SUA ar putea cere concesii teritoriale și politice Oficiali europeni citați în material spun că există îngrijorări tot mai mari că Washingtonul ar putea împinge un acord care să oblige Ucraina la concesii teritoriale și politice semnificative. Un alt oficial a descris diferența de ritm: americanii ar fi grăbiți să ajungă la o înțelegere, în timp ce Rusia „nu pare să se grăbească”. Un oficial ucrainean de rang înalt, citat de Financial Times, a spus că calendarul propus de Washington a alimentat temeri la Kiev că Zelenski ar putea fi presat să accepte un acord „în mare parte în termenii Moscovei” înainte de instalarea noului Congres. „Trump îl place pe Putin și vrea să termine totul până în ianuarie”, a spus oficialul, adăugând că Rusia „ar putea avea termeni mai buni” dacă un acord ar fi încheiat înainte de acel moment. Două cadre de negociere discutate de emisarii SUA Materialul arată că emisarii americani Jared Kushner și Steve Witkoff au purtat săptămâni de negocieri cu oficiali ruși, ucraineni și europeni, inclusiv întâlniri la Moscova, Dublin și Berlin, subliniind urgența ajungerii la un acord. Potrivit unei relatări The Wall Street Journal, cei doi ar fi discutat două posibile cadre pentru încheierea războiului: un scenariu în care Ucraina ar renunța la teritoriul pe care îl mai controlează în estul Donbasului, în schimbul aderării depline la NATO; un scenariu de „înghețare” a conflictului pe actualele linii ale frontului, cu păstrarea controlului teritorial de către fiecare parte și cu garanții de securitate pentru Ucraina printr-un tratat internațional cu SUA și, posibil, aliați europeni. Publicația notează că orice acord final ar necesita consimțământul atât al Ucrainei, cât și al Rusiei. NATO rămâne o necunoscută pentru Kiev Întrebat despre posibilitatea aderării Ucrainei la NATO la finalul războiului, Zelenski a spus că subiectul a fost ridicat la reuniunea „Coaliției celor dispuși” de la Berlin, dar că nu este clar, în acest moment, dacă Ucraina va putea intra în alianță. În plus, aderarea ar necesita acord unanim din partea statelor membre NATO, un obstacol major. În timp ce președintele francez Emmanuel Macron a spus că este momentul să fie luată în calcul aderarea Ucrainei, cancelarul german Friedrich Merz este prezentat ca fiind mai sceptic, afirmând – potrivit relatării – că nu se așteaptă ca Ucraina să intre în NATO „în timpul vieții sale”. [...]

Zelenski spune că aderarea la NATO rămâne cea mai ieftină garanție de securitate pentru Ucraina , în condițiile în care Kievul nu a primit încă oferte scrise privind garanții colective de tip Articolul 5 , potrivit Kyiv Post . Într-un briefing cu jurnaliștii, președintele ucrainean a afirmat, citat de Ukrinform, că tema aderării a fost ridicată în mod repetat în cadrul „Coaliției celor dispuși” și este discutată și cu SUA. Zelenski a susținut că Franța și alți aliați înțeleg că „cele mai clare garanții de securitate” pentru Ucraina ar fi integrarea în NATO, inclusiv prin aportul unei armate „ca cea ucraineană” în cadrul alianței. Miza economică și operațională: costul apărării în afara NATO Zelenski a argumentat că, dintr-o perspectivă practică, integrarea Ucrainei în NATO ar fi un model „mai ieftin” pentru parteneri decât scenariul în care Ucraina ar rămâne să se apere singură, fără umbrela alianței. În acest caz, a spus el, armata ucraineană ar avea nevoie nu doar de o forță de un milion de militari, ci și de capabilități extinse – aviație, artilerie, un număr corespunzător de rachete și capacitatea de a apăra spațiul aerian independent, fără aliați. Totodată, Zelenski a precizat că este prea devreme pentru a anticipa un rezultat final, deoarece aderarea depinde de momentul și modul în care se va încheia războiul. „Articolul 5” fără NATO: Kievul cere angajamente scrise, nu formule politice Pe fondul discuțiilor despre angajamente bilaterale sau multilaterale care ar putea înlocui temporar aderarea, Zelenski a spus că Ucraina nu a văzut garanții concrete „de tip Articolul 5” puse pe hârtie. El a insistat că astfel de angajamente trebuie codificate în documente obligatorii, nu în declarații. „Articolul 5 este apărare colectivă. Pentru Ucraina, acest lucru este neclar pentru că nu există încă un răspuns complet. Ce este acest «colectiv»? Cum va apăra și va fi acest «colectiv» pregătit să respingă un agresor?” Context diplomatic: „Yalta 2” a eșuat la Shenzhen, spune Zelenski Zelenski a comentat și summitul trilateral din 19 noiembrie, la Shenzhen (China), între președintele SUA Donald Trump, președintele Rusiei Vladimir Putin și liderul chinez Xi Jinping. Potrivit lui, Putin a eșuat în tentativa de a negocia o împărțire globală a sferelor de influență sau modificări ale granițelor internaționale, iar China ar fi refuzat să fie atrasă într-un astfel de aranjament. Zelenski a adăugat că nu au apărut acorduri publice privind Ucraina sau revizuiri de frontieră. În același briefing, Zelenski a mai spus că Rusia a urmat summitului cu un nou atac masiv cu rachete asupra Ucrainei, menționând un baraj nocturn de 111 rachete. Ce urmează: rotație diplomatică în SUA și liste pentru evacuări umanitare Președintele ucrainean a indicat că așteaptă un raport final privind rotația diplomatică de la ministrul de externe Andrii Sybiha, inclusiv pentru postul de ambasador în SUA. El a enumerat mai mulți candidați considerați calificați, între care Oksana Markarova, Yulia Svyrydenko, Sergiy Kyslytsya, Dmytro Kuleba, Pavlo Klimkin și Andrii Sybiha, menționând și varianta unui ofițer militar cu nivel ridicat de engleză. Separat, Zelenski a prezentat o listă actualizată de localități temporar ocupate din regiunile Herson și Zaporijjea, transmisă Ombudsmanului ucrainean și SUA, pentru posibile misiuni de evacuare umanitară a civililor, listă care ar urma să fie actualizată în funcție de evaluările autorităților. [...]

Volodimir Zelenski condiționează o întâlnire cu Putin și Trump de o invitație oficială la G20 , mizând pe formatul summitului de la Miami ca pe o acoperire diplomatică pentru o discuție la nivel înalt, potrivit Libertatea . Președintele ucrainean spune că Ucraina nu a primit, deocamdată, o invitație din partea SUA pentru reuniunea G20 programată pe 14-15 decembrie. Zelenski afirmă că mai mulți lideri i-au confirmat că au sugerat părții americane să invite oficial Ucraina la summitul de la Miami, însă „nu am primit încă o invitație oficială din partea Americii”, relatează Ukrainska Pravda . În acest context, liderul de la Kiev s-a declarat dispus să participe la o reuniune trilaterală cu Donald Trump și Vladimir Putin, dacă va exista invitația. El susține că o astfel de întâlnire „ar putea” avea loc în marja G20 și că, în opinia sa, ar beneficia de sprijinul celorlalți lideri prezenți, dacă Ucraina este invitată oficial. Presiune politică în SUA și miza formatului G20 Zelenski a mai spus că unii congresmeni americani au condamnat faptul că Donald Trump l-a invitat pe Vladimir Putin la summitul G20. În viziunea sa, includerea Ucrainei ar schimba datele problemei, deoarece o întâlnire trilaterală în cadrul G20 ar avea o legitimitate mai mare. „Un rezultat până la Crăciun”, discutat cu emisarii lui Trump Potrivit declarațiilor citate, Zelenski a afirmat că emisarii lui Trump i-au transmis la o reuniune la Berlin că și-ar dori „un rezultat până la Crăciun”. Președintele ucrainean spune că a răspuns că un astfel de termen este acceptabil și că, dacă se poate ajunge mai repede la un rezultat, „cu atât mai bine” pentru protejarea populației. În același timp, Zelenski a reiterat că îl consideră pe Vladimir Putin un „dușman” și un „criminal”, în contrast cu modul în care Trump îl descrie pe liderul rus drept „prietenul” său, conform articolului. [...]

Armistițiul comercial SUA–China intră într-o zonă de risc pe fondul noilor restricții americane la cipuri pentru IA , în timp ce Beijingul câștigă timp și pârghii de negociere prin concesii acordate „pas cu pas”, potrivit unei analize publicate de Digi24 , care citează Reuters. Deși Donald Trump a prezentat fastul întâlnirii cu Xi Jinping de la Shenzhen (în marja summitului APEC) drept o „victorie”, analiștii consultați de Reuters susțin că, în plan concret, președintele SUA are puține rezultate de arătat după cele trei summituri Trump–Xi din acest an. În schimb, Xi își consolidează poziția internațională, inclusiv prin găzduirea primei întâlniri trilaterale din istorie cu Vladimir Putin și Donald Trump. Ce a cerut Washingtonul și ce a livrat Beijingul Pe agenda discuțiilor, Trump a indicat teme precum inteligența artificială, comerțul și fluxurile de petrol prin Strâmtoarea Ormuz. SUA cer Chinei, între altele, să cumpere mai multe produse agricole americane, să relaxeze restricțiile privind pământurile rare (materii prime critice pentru industrii-cheie) și să elibereze doi americani despre care Washingtonul spune că sunt reținuți pe nedrept. Potrivit materialului, Ministerul de Externe al Chinei a anunțat doar că părțile au convenit să elaboreze un plan de acțiune pentru o „relație constructivă de stabilitate strategică”, fără detalii sau calendar. În plus, comunicarea Beijingului nu a menționat armistițiul comercial, angajamentele agricole, pământurile rare, controalele asupra cipurilor, cazul Nvidia sau cetățenii americani reținuți. În plan practic, Reuters notează câteva repere care sugerează o implementare lentă a promisiunilor: China este „pe cale” să-și îndeplinească angajamentul privind soia pentru 2026, dar a livrat doar o mică parte din celelalte achiziții agricole promise; livrările de pământuri rare rămân mult sub nivelurile de dinaintea escaladării războiului comercial de anul trecut; niciunul dintre cetățenii americani reținuți nu a fost eliberat. Restricțiile la cipuri pentru IA apasă pe negocieri În ziua întâlnirii Trump–Xi, a intrat în vigoare o reglementare americană care restricționează și mai mult accesul Chinei la cipuri avansate pentru inteligență artificială de la companii precum Nvidia. Administrația SUA ar lua în calcul și o regulă care să oblige companiile americane să dezvăluie utilizarea modelelor chineze de IA. Contextul este amplificat de presiunea politică internă din SUA: un raport al unei comisii a Camerei Reprezentanților a cerut restricționarea investițiilor în sectorul aerospațial al Chinei, iar un senator a introdus un proiect de lege pentru revocarea statutului comercial normal al Chinei și a tratamentului tarifar favorabil. Beijingul, care încearcă să stabilizeze relația bilaterală fără să-și expună industriile, ar fi promis măsuri de retorsiune și, potrivit analiștilor citați, nu se grăbește să răspundă cererilor SUA. Un fost oficial chinez, Shen Weizhong, afirmă că partea chineză nu își va îndeplini promisiunile „dintr-o dată”, ci gradual. Miza imediată: prelungirea armistițiului până la G20 Armistițiul comercial, încheiat la o reuniune din Coreea de Sud anul trecut și prelungit în timpul vizitei lui Xi la Washington din septembrie, expiră pe 10 ianuarie. Reuters relatează că o decizie privind prelungirea ar putea fi amânată până la reuniunea G20 de luna viitoare, la Miami, unde se așteaptă o nouă întâlnire Trump–Xi. Analiștii anticipează că a patra întâlnire din acest an va pune din nou accent pe imagine, dar cu progrese limitate în substanță: obiectivul realist ar rămâne „stabilitatea”, nu un acord major. [...]