Știri
Știri din categoria Externe
Ministerul de Externe al Ungariei anunță o înăsprire a regulilor pentru cetățenie și pașapoarte diplomatice, după ce a decis să revizuiască acordările din ultimii ani, pe fondul suspiciunilor că unele au fost făcute fără eligibilitate și, în anumite cazuri, cu posibil câștig financiar, potrivit Digi24.
Anunțul a fost făcut de Laszlo Gyorgy Velkey, secretar de stat parlamentar în minister, într-o postare pe Facebook, informația fiind transmisă de agenția MTI și preluată de Agerpres. Oficialul spune că va fi lansată o anchetă internă privind persoanele străine care au primit cetățenia ungară în ultimii ani.
Velkey afirmă că „multor persoane li s-a acordat cetățenia ungară fără o justificare sau eligibilitate valabilă” și că ministerul revizuiește bazele de date legate de cetățenie și pașapoarte diplomatice, pe măsură ce apar „zilnic noi detalii” despre cei implicați.
Potrivit lui, „sute de persoane” fără o legătură semnificativă cu Ungaria ar fi primit cetățenia, iar unele cazuri ar ridica suspiciuni de câștig financiar. Oficialul susține că nu ar fi vorba de erori izolate, ci de o „metodă sistemică”.
În același mesaj, Velkey afirmă că „unele persoane și-au returnat discret pașapoartele diplomatice înainte de alegeri”, dar că acest lucru nu le-ar înlătura răspunderea.
Pentru perioada următoare, ministerul promite reguli mai stricte la eliberarea documentelor, cu accent pe justificare operațională și evaluări juridice și de securitate națională. Concret, pașaportul diplomatic ar urma să fie emis doar dacă este legat de o „misiune”, nu ca beneficiu personal sau instrument pentru dezvoltarea unor afaceri.
Recomandate
Iran condiționează reluarea negocierilor nucleare cu SUA de implementarea unui acord provizoriu , care ar include redeschiderea Strâmtorii Hormuz și oprirea conflictelor pe mai multe fronturi, potrivit The Jerusalem Post , care citează declarații ale ministrului iranian de Externe Abbas Araghchi transmise de televiziunea de stat. Araghchi a spus că discuțiile nucleare cu Washingtonul ar urma să aibă loc abia într-o etapă ulterioară și nu vor avansa dacă înțelegerea interimară propusă nu este pusă în aplicare. El a precizat că un memorandum de înțelegere nu a fost încă semnat și „încă se poate schimba”. Pe fondul acestor condiționări, oficiali americani și iranieni au exprimat optimism privind negocierile, afirmând că ambele părți au agreat un text și că un acord ar putea fi semnat chiar de duminică, conform Reuters. Miza operațională: Strâmtoarea Hormuz, redeschidere și control În declarațiile sale, Araghchi a legat explicit acordul provizoriu de redeschiderea Strâmtorii Hormuz. Totodată, el a susținut că administrarea strâmtorii „nu va reveni la era de dinainte de război” și că suveranitatea asupra acesteia aparține Iranului și Omanului, adăugând că Iranul va asigura trecerea în siguranță a navelor. „Sabia noastră va atârna mereu deasupra Strâmtorii Hormuz.” Ce ar conține, potrivit Reuters, termenii de lucru ai acordului Reuters relatează, citând mai multe surse, că termenii schițați ar include un schimb între măsuri economice și pași operaționali, cu o componentă separată pentru dosarul nuclear: SUA ar urma să deblocheze imediat miliarde de dolari din active iraniene și să ridice sancțiunile asupra exporturilor de petrol iranian, în schimbul redeschiderii strâmtorii. Discuțiile despre programul nuclear ar urma să se desfășoare într-un cadru de negociere de 60 de zile, după care acesta ar fi „complet demontat”, iar stocul de uraniu puternic îmbogățit ar fi „distrus și îndepărtat”. Un oficial american a descris înțelegerea ca fiind una „bazată pe performanță”, susținând că nu vor fi eliberați bani până când Iranul „nu performează”. Araghchi a spus că abordarea preferată a Iranului pentru uraniul îmbogățit ar fi „amestecarea materialului”, adică diluarea lui. Ce urmează: posibilă semnare la Geneva Reuters mai notează că acordul ar putea fi semnat chiar duminică, de vicepreședintele SUA J.D. Vance și de președintele Parlamentului iranian Mohammad Baqer Qalibaf, iar Geneva este văzută drept cel mai probabil loc. Israel nu este parte a acestor negocieri, potrivit aceleiași relatări. [...]
Decizia UE de a deschide negocierile de aderare cu Republica Moldova și Ucraina mută extinderea într-o fază formală, cu implicații directe de securitate și stabilitate regională , iar România își reafirmă rolul de susținător în proces, potrivit Mediafax . Președintele României, Nicușor Dan , a salutat acordul celor 27 de state membre de a începe negocierile cu cele două țări. Într-un mesaj publicat vineri seara pe Facebook, șeful statului a numit momentul „o zi de referință pentru istoria extinderii Uniunii Europene”. Ce s-a decis la nivelul UE Potrivit președintelui, statele membre au agreat începerea negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina „prin deschiderea primului cluster dedicat valorilor fundamentale”. În limbajul procesului de aderare, „cluster” înseamnă un pachet de capitole tematice de negociere, grupate pe domenii. Mesajul României: sprijin și „expertiză” pe parcursul negocierilor Nicușor Dan a arătat că România a sprijinit cele două state „încă de la începutul parcursului lor european” și că va continua să le fie alături „cu expertiză și sprijin multisectorial”. Președintele a legat extinderea UE de consolidarea „spațiului european de democrație, securitate și prosperitate”, argumentând că o Uniune mai mare este „mai puternică și mai competitivă”. „Viitorul Republicii Moldova și al Ucrainei este în familia europeană.” [...]
Deschiderea primului „cluster” de negocieri UE cu Ucraina și Moldova mută procesul de aderare într-o fază tehnică, cu obligații concrete , iar Kievul cere ca Uniunea să-și respecte angajamentele asumate, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a descris decizia de la Bruxelles ca pe un „sprijin politic și moral semnificativ”, într-un mesaj publicat pe X. În mesaj, Zelenski le-a mulțumit cetățenilor „care luptă pentru Ucraina” și celor care „lucrează pentru statul nostru”, precum și partenerilor și liderilor din UE. El a legat explicit efortul de apărare al Ucrainei de securitatea europeană, susținând că țara „apără întreaga Europă”. „Așa cum am spus, Ucraina face tot ce este necesar, iar este important ca și UE să-și respecte angajamentele. Deschiderea primului cluster reprezintă un sprijin politic și moral semnificativ pentru statul nostru și pentru poporul nostru.” Ce urmează procedural: startul negocierilor la Luxemburg Cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au ajuns la un acord pentru deschiderea primului cluster de negocieri de aderare cu Ucraina și Republica Moldova . Potrivit informațiilor din articol, negocierile vor începe luni, 15 iunie, la Luxemburg, unde UE va organiza conferințe interguvernamentale separate cu cele două țări candidate. Mesajul către UE și semnalul către Chișinău Zelenski a transmis că „s-au depus toate eforturile necesare” pentru deschiderea următoarelor clustere și a mulțumit Europei pentru sprijinul acordat, despre care spune că „ne ajută să salvăm vieți”. În același mesaj, liderul de la Kiev a felicitat Republica Moldova pentru pasul făcut „împreună” în procesul de aderare. [...]
SUA și Iran spun că un acord de încetare a războiului este „mai aproape ca niciodată”, dar lipsa semnăturii menține riscul de escaladare potrivit Al Jazeera , care relatează declarațiile celor două părți din 13 iunie 2026. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi , a afirmat că un memorandum de înțelegere cu Statele Unite pentru încheierea războiului „nu a fost niciodată mai aproape”, dar a cerut oprirea speculațiilor din presă „până la finalizarea” documentului. Formularea indică faptul că negocierile sunt avansate, însă acordul nu este încă închis procedural. Semnal politic din SUA, dar fără confirmarea unui text final În același timp, președintele SUA, Donald Trump , a redistribuit pe platforma sa Truth Social mesajul ministrului iranian. Gestul sugerează o deschidere publică față de mesajul Teheranului, după ce Trump criticase anterior Iranul pentru presupuse scurgeri către presa de stat privind detalii ale memorandumului, pe care le-a catalogat drept „știri false”. De ce contează: „aproape” nu înseamnă implementabil Pentru mediul economic și pentru piețe, diferența dintre un acord „aproape” și unul semnat rămâne esențială: până la finalizarea și asumarea oficială a unui text, riscul operațional și geopolitic rămâne ridicat, iar predictibilitatea scăzută. În informațiile publicate de Al Jazeera nu apar detalii despre calendarul semnării sau despre clauzele memorandumului. [...]
Donald Trump i-a transmis lui Benjamin Netanyahu că „e timpul să se termine războiul” și a descris viitorul acord SUA–Iran drept „un acord grozav”, într-o convorbire care, potrivit The Jerusalem Post , l-a luat prin surprindere pe premierul israelian și sugerează că Washingtonul este aproape de finalizarea înțelegerii. Informațiile provin dintr-un material Axios , citat de publicație, care indică faptul că Netanyahu nu este implicat direct în discuțiile SUA–Iran și ar fi încercat să obțină detalii prin aliații săi de la Washington, pe fondul unei înțelegeri „în așteptare”. Un oficial american de rang înalt a declarat pentru Axios că Trump l-a sunat pe Netanyahu joi seară și i-a prezentat acordul potențial ca fiind „un acord grozav”, insistând asupra încheierii conflictului. Potrivit aceleiași relatări, Netanyahu și-a exprimat îngrijorarea că înțelegerea trebuie să abordeze programul nuclear al Iranului, însă a evitat o confruntare majoră cu președintele SUA. „Acesta este acordul. Este un acord grozav și e timpul să se termine acest război.” Israelul, între rezerve și evitarea criticilor publice Axios mai notează că oficialii israelieni sunt preocupați de conținutul acordului, dar au evitat să îl critice public. Un oficial american a spus vineri, în discuții cu reporterii, că Washingtonul „înțelege scepticismul israelian”, invocând victimele provocate de Hezbollah, însă a adăugat că SUA se așteaptă ca toate părțile să participe la un proces de pace și că administrația americană este încrezătoare că Israelul va „intra în joc” în privința acordului. Miza operațională: libertatea de acțiune a Israelului Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz , a declarat vineri că acordul aflat în pregătire se bazează pe „evaluarea intereselor americane” făcută de Trump și a subliniat că Israelul își rezervă dreptul de a acționa independent împotriva programului nuclear iranian. Potrivit raportului, o altă îngrijorare a Israelului este că acordul ar putea limita operațiunile Forțelor de Apărare ale Israelului (IDF) împotriva Hezbollah în Liban. În același timp, oficialul american citat de Axios a susținut că sprijinul iranian suplimentar pentru Hezbollah ar încălca acordul, la fel ca orice atac cu rachete al Hezbollah asupra Israelului, și că beneficiile pentru Iran ar urma să fie condiționate de „livrarea” prealabilă a obligațiilor de către Teheran. [...]
Refuzurile de vize pentru oficiali și jurnaliști pun presiune operațională pe organizarea Cupei Mondiale , după ce delegația Iranului acuză FIFA că nu a reușit să asigure accesul în SUA pentru o parte din staff înaintea meciurilor, relatează The Jerusalem Post . Potrivit declarațiilor făcute pentru Reuters de Mahdi Mohammad Nabi, supervizorul echipei Iranului, 15 membri ai federației iraniene au fost refuzați la viză pentru a intra în Statele Unite, deși președintele FIFA, Gianni Infantino , ar fi promis „acces complet” pentru federație la cele trei partide ale Iranului programate în SUA. Nabi a cerut respectarea „regulamentelor și protocoalelor FIFA” atât de către federații, cât și de către țările gazdă. Departamentul de Stat al SUA a justificat respingerile prin faptul că „nu va permite echipei iraniene să abuzeze de acest sistem pentru a introduce teroriști în SUA sub pretexte false”. FIFA nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu, potrivit aceleiași relatări. De ce contează: risc de precedent pentru accesul la competiție Cazul Iranului apare într-un context mai larg de măsuri de intrare în SUA care afectează turneul: articolul menționează refuzuri de vize pentru jurnaliști iranieni și africani, introducerea unor măsuri de tip „bond” (garanții) pentru țări cu rate ridicate de depășire a șederii și interdicții de călătorie pentru cetățeni din patru state calificate la Cupa Mondială. În plus, SUA i-ar fi refuzat intrarea arbitrului somalez Omar Abdulkadir Artan, deși avea viză validă, invocând presupuse legături cu „organizații teroriste”. Totuși, Iranul este prezentat drept singura echipă a cărei federație se confruntă cu un număr mare de refuzuri pentru membri ai delegației. Context: tensiuni geopolitice și un turneu cu miză politică Refuzurile vin „pe fondul” escaladării loviturilor între țările aflate în conflict, care ar putea reaprinde un război de amploare, după un armistițiu fragil convenit în aprilie, notează materialul. Este, potrivit textului, prima Cupă Mondială de la debutul competiției în 1930 în care o țară gazdă urmează să primească o națiune cu care se află în război. Jucătorii Iranului au primit vizele americane cu 10 zile înainte de primul meci, programat luni, în apropiere de Los Angeles, contra Noii Zeelande. Proteste în Canada, pe fondul legăturilor FIFA cu Israel Separat, FIFA se confruntă și cu proteste în Toronto: activiști au afișat un banner cu mesajul „Kick Israel out of FIFA”, înaintea debutului Canadei la turneu, împotriva Bosniei și Herțegovinei. Un purtător de cuvânt al activiștilor, Faisal Ibrahim, a acuzat FIFA de complicitate, invocând meciuri ale Asociației Israeliene de Fotbal disputate pe teritorii considerate ocupate. Materialul amintește că, în martie, FIFA a spus că nu va lua măsuri împotriva cluburilor israeliene acuzate de Federația Palestiniană că ar concura fiind bazate, potrivit acuzațiilor, în teritoriu palestinian, invocând statutul juridic „nerezolvat” al Cisiordaniei în dreptul internațional public. [...]
