Știri
Știri din categoria Externe
Iranul condiționează un acord de pace de un pachet economic de cel puțin 300 de miliarde de dolari (aprox. 1.380 miliarde lei) pentru reconstrucție, potrivit detaliilor publicate în presa iraniană despre proiectul de înțelegere cu SUA, relatează Mediafax. Documentul ar urma să pună capăt războiului dintre Iran și Israel și include, pe lângă reconstrucție, despăgubiri pentru daunele provocate Iranului de „agresiunea americano-israeliană”.
Acordul ar prevedea ca detaliile compensațiilor să fie stabilite în negocieri care ar urma să înceapă în termen de 60 de zile de la semnare. Iranul susține că ar fi obținut și garanții din partea unor state terțe, iar, potrivit agenției Anadolu (care citează IRNA și Mehr), SUA și aliații lor „ar urma să fie obligați” să prezinte planuri de reconstrucție de minimum 300 de miliarde de dolari.
Proiectul de acord ar avea șapte puncte-cheie, de la programul nuclear și sancțiuni până la despăgubiri de război, active iraniene înghețate și redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Totuși, negocierile din cele două luni de după semnare s-ar concentra exclusiv pe trei teme:
Pe componenta nucleară, Iranul afirmă că nu și-ar asuma noi obligații prin acord, iar programul său nuclear „pașnic” ar rămâne neschimbat. Eventualele negocieri nucleare ar începe doar după semnarea acordului și ar include discuții despre dreptul Teheranului de a îmbogăți uraniu și de a păstra materialele deja îmbogățite.
Înțelegerea ar include deblocarea imediată a unei părți din activele iraniene înghețate, restul urmând să fie eliberate gradual în timpul negocierilor. În plus, 24 de miliarde de dolari (aprox. 110 miliarde lei) din aceste active ar urma să fie eliberate în perioada negocierilor de 60 de zile, jumătate din sumă fiind disponibilă înainte de începerea negocierilor finale.
Pe sancțiuni, proiectul ar prevedea ridicarea restricțiilor americane și a măsurilor internaționale impuse Iranului, inclusiv suspendarea celor care vizează petrolul iranian, produsele petrochimice și derivații acestora, precum și eliminarea măsurilor americane primare și secundare.
Potrivit versiunii iraniene, Strâmtoarea Ormuz ar urma să fie redeschisă, însă Iranul nu ar renunța la autoritatea asupra acesteia și nu ar acorda SUA niciun rol în administrarea viitoare a rutei maritime. Securitatea și navigația ar urma să fie gestionate de statele riverane, iar aranjamentele viitoare discutate direct între Iran și Oman. Proiectul ar exclude programul iranian de rachete din viitoarele negocieri.
Statele Unite resping termenii prezentați public de Iran. Potrivit Reuters, Donald Trump a scris pe Truth Social că detaliile divulgate de Teheran „nu au nimic de-a face” cu ceea ce ar fi fost convenit în scris și a criticat public poziția iraniană.
Vicepreședintele JD Vance a susținut, la rândul său, că „nu sunt eliberate fonduri doar pentru semnarea unui acord” și că beneficiile economice ar ajunge la Iran doar dacă acesta își respectă obligațiile. Un oficial american de rang înalt, citat de Reuters sub protecția anonimatului, a declarat că, în baza acordului, materialele nucleare ale Iranului „vor fi distruse și îndepărtate”, iar programul nuclear va fi desființat, adăugând că nu ar fi eliberat niciun ban până la îndeplinirea obligațiilor.
Recomandate
Disputa SUA–Iran asupra unui „acord” pune sub semnul întrebării ridicarea sancțiunilor și fluxurile de petrol prin Ormuz , după ce Donald Trump a respins ca „fals” proiectul de înțelegere prezentat de presa iraniană, relatează Digi24 . Trump a susținut că declarațiile unor oficiali iranieni despre existența unui acord „nu au nicio legătură cu adevărul” și a acuzat Teheranul de lipsă de bună-credință, într-un mesaj publicat pe rețeaua sa, Truth Social . Ce ar fi conținut proiectul prezentat de presa iraniană Potrivit agenției iraniene Mehr, citată în material, proiectul de acord-cadru ar include: „încetare permanentă și imediată a ostilităților pe toate fronturile, inclusiv în Liban”; 60 de zile de negocieri pentru un acord privind dosarul nuclear și „ridicarea totală” a sancțiunilor americane; eliberarea a 24 miliarde de dolari din fonduri iraniene blocate, în perioada finală a negocierilor de 60 de zile. Separat, o sursă iraniană de rang înalt a declarat pentru Reuters că proiectul ar prevedea ridicarea sancțiunilor asupra petrolului iranian, deblocarea unor fonduri înghețate și încetarea ostilităților pe toate fronturile, inclusiv în Liban, fără a preciza ce ar oferi Iranul în schimb. De ce contează: sancțiuni, petrol și Strâmtoarea Ormuz Miza imediată ține de sancțiunile americane și de exporturile de petrol ale Iranului, dar și de accesul prin Strâmtoarea Ormuz, un punct critic pentru transporturile energetice. În relatarea citată, termenii descriși de oficiali iranieni ar lăsa impresia că Teheranul ar obține o parte importantă din cererile sale, în timp ce Trump ar obține puțin, cu excepția redeschiderii Strâmtorii Ormuz, pe care Iranul ar fi închis-o după lansarea unei campanii de bombardamente americano-israeliene în februarie. Ce urmează: dosarul nuclear rămâne punctul central În același context, se arată că discuțiile despre dosarul nuclear ar urma să fie împinse în negocieri ulterioare, deși acesta este principala preocupare a SUA și Israelului. Potrivit materialului, Trump vrea un acord care să garanteze că Iranul nu va dezvolta niciodată o armă nucleară, inclusiv prin neutralizarea stocului iranian de uraniu îmbogățit, pe care ar dori să-l vadă predat Washingtonului. [...]
Reluarea negocierilor de aderare pentru Ucraina și Moldova deblochează un proces de reglementare care poate remodela relațiile UE cu vecinătatea estică , după ce Ungaria și-a retras veto-ul, potrivit Al Jazeera . Ambasadorii celor 27 de state membre au convenit la Bruxelles ca discuțiile să fie reluate oficial luni, la Luxemburg, iar „procesul de aderare” să fie lansat săptămâna viitoare. Decizia vine după ce negocierile au fost puse pe pauză din cauza opoziției Ungariei, condusă la acel moment de premierul pro-rus Viktor Orban, față de candidatura Ucrainei. Noul guvern de la Budapesta, instalat în mai, a acceptat să renunțe la veto, ceea ce permite reluarea calendarului de extindere pentru cele două state candidate. Într-o postare comună pe rețelele sociale, președintele Consiliului European , Antonio Costa, și președinta Comisiei Europene , Ursula von der Leyen, au transmis că „toate statele membre au fost de acord să deschidă primul grup de negocieri de aderare cu Ucraina și Moldova”. Cei doi au descris extinderea drept „o alegere strategică”, argumentând că, într-un context de „incertitudine în creștere”, o Uniune Europeană mai mare este „în interesul comun”. Ce se deschide luni: capitolul „fundamentals” Negocierile încep cu deschiderea secțiunii „fundamentals” („fundamente”), care acoperă principiile de bază pe care candidații trebuie să le respecte, inclusiv statul de drept. Este, în esență, un pas de reglementare: fixează cadrul și condiționalitățile care vor ghida întregul proces de aderare. Al Jazeera amintește că liderii UE au fost de acord să deschidă discuțiile de aderare cu Ucraina și Moldova în decembrie 2023, iar negocierile cu Kievul au fost „deschise formal” în iunie 2024, într-un proces complex care, de regulă, durează ani și acoperă domenii de la agricultură la statul de drept. Mișcarea a avut și o componentă simbolică, ca semnal de sprijin pentru Ucraina după invazia pe scară largă a Rusiei din 2022. Miza politică a deblocării: Ungaria și condițiile puse Un element-cheie al deblocării a fost un acord recent între Kiev și noul premier ungar, Peter Magyar, privind drepturile minorității maghiare din Ucraina, subiect care a fost mult timp un punct de fricțiune între cele două țări vecine. Totuși, Magyar a spus că Ungaria nu susține o procedură accelerată pentru aderarea Ucrainei. Potrivit aceleiași surse, Budapesta ar urma să organizeze un referendum privind aderarea Ucrainei dacă aceasta „reușește să închidă toate cele 33 de capitole de aderare în următorii 10-15 ani”. Ucraina și Moldova văd aderarea la UE ca pe o garanție suplimentară de securitate în fața agresiunii ruse, în timp ce Moscova insistă că menținerea controlului asupra „vecinătății apropiate” (statele post-sovietice) este esențială pentru securitatea sa națională. [...]
Listarea SpaceX la Nasdaq , cu o țintă de finanțare de cel puțin 75 mld. dolari, ridică miza pentru capitalul privat în tehnologie și îl transformă pe Elon Musk în primul „trilionar” al lumii, potrivit Antena 3 . Momentul a fost marcat de la distanță, din Starbase (Texas), unde Musk a sunat clopoțelul de deschidere al bursei. În loc să fie prezent la New York, Musk a apărut din sediul SpaceX din Texas și a prezentat planuri pe care compania le leagă de extinderea activităților sale: de la obiective precum colonizarea planetei Marte și mineritul asteroizilor, până la ideea amplasării de centre de date pentru inteligență artificială în spațiu. „Despre asta este vorba la SpaceX. Să scoatem ficțiunea din science fiction. Și să creăm un viitor captivant, inspirațional, pentru toată lumea.” Ce urmărește IPO-ul și la ce ar urma să fie folosiți banii IPO-ul SpaceX ar urmări să atragă „cel puțin 75 de miliarde de dolari” (aprox. 345 miliarde lei), o sumă care, în logica pieței, repoziționează compania din zona finanțărilor private către o evaluare publică, cu efect direct asupra averii fondatorului. Conform aceleiași surse, Musk intenționează să folosească banii pentru: extinderea activităților actuale ale SpaceX; finanțarea unor proiecte viitoare. Materialul notează și că investitorii ar primi expunere la o „afacere” cu activități care variază de la explorare spațială și comunicații prin satelit până la rețeaua socială X și platforma de inteligență artificială Grok (formulare prezentată în articol, fără detalii suplimentare despre structura exactă a activelor incluse în oferta publică). De ce contează pentru piețe: efectul de avere și precedentul Prin listarea descrisă ca „de succes”, Musk devine „oficial primul trilionar din lume”, iar Antena 3 susține că nimeni nu s-ar fi apropiat de o astfel de avere; comparația din articol indică faptul că, pentru a ajunge la același nivel, ar trebui cumulate averile celor mai bogate patru persoane menționate: Larry Page, Sergey Brin, Larry Ellison și Jeff Bezos. Dincolo de simbolistică, miza economică imediată rămâne dimensiunea finanțării vizate (minimum 75 mld. dolari) și modul în care o companie de tehnologie cu proiecte cu orizont lung își poate securiza capitalul pe piețele publice, într-un moment în care investitorii cer tot mai multă vizibilitate asupra utilizării fondurilor și a planurilor de creștere. [...]
Ucraina a schimbat cadrul legal de aplicare a Cartei europene, eliminând limba rusă din lista limbilor minoritare protejate , după ce președintele Volodîmîr Zelenski a promulgat o lege în acest sens, potrivit Kyiv Post . Miza este una de reglementare și politică publică: Kievul restrânge explicit protecțiile pentru limba asociată statului agresor, în plin război cu Rusia. Legea, identificată ca nr. 14120 , modifică modul în care Ucraina aplică intern Carta europeană pentru limbile regionale sau minoritare (un tratat al Consiliului Europei care stabilește măsuri de protecție pentru limbile minorităților). Conform informațiilor citate de publicație din Parlamentul ucrainean (Verkhovna Rada), schimbarea reflectă o repoziționare mai amplă a politicilor lingvistice în contextul invaziei ruse. Ce se schimbă în practică Președintele Parlamentului ucrainean, Ruslan Stefanciuk, a numit măsura o „decizie corectă”, argumentând că limba „statului agresor” nu ar trebui să beneficieze de instrumente create pentru a sprijini limbile comunităților naționale și ale popoarelor indigene. „Ucraina protejează limba de stat, respectă diversitatea lingvistică și culturală și privează influența imperială rusă de privilegiile pe care le-a abuzat ani la rând.” Ce limbi rămân protejate și ce se adaugă Aplicarea Cartei europene este menținută pentru celelalte limbi care erau acoperite anterior, inclusiv: belarusă, bulgară, găgăuză, tătară crimeeană, germană, poloneză, română, slovacă, maghiară, cehă, ebraică și greacă modernă. În plus, protecția este extinsă și către alte limbi, între care: romani, urum, rumeika, krymchak, karaim și idiș. Ministerul Culturii a indicat că lista actualizată cuprinde 18 limbi în total, notează aceeași sursă. Context: limbile, ca temă de negociere în război În același material este menționată și reacția ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, care a acuzat Ucraina de „rusofobie” și a cerut restabilirea drepturilor vorbitorilor de rusă ca o condiție pentru o eventuală înțelegere de pace pe termen lung. Lavrov a spus că protecția celor pentru care rusa este limbă maternă ar fi o „prioritate” pentru Moscova și a susținut că Rusia va urmări „cu siguranță” restabilirea acestor drepturi. Pentru Ucraina, noua lege fixează în legislație o linie mai dură: rusa nu mai este tratată ca limbă minoritară protejată în cadrul Cartei, în timp ce protecțiile pentru alte comunități lingvistice sunt păstrate și, parțial, extinse. [...]
Atacurile nocturne cu drone ale Rusiei au lovit infrastructură civilă în nord-estul și sudul Ucrainei , provocând un deces și mai mulți răniți, într-un tipar care continuă să pună presiune pe funcționarea comunităților și pe capacitatea locală de intervenție, potrivit Kyiv Post . În regiunea Sumî, forțele ruse au lansat un atac masiv cu drone peste noapte asupra unui obiectiv de infrastructură civilă din comunitatea Șostka, conform lui Oleh Hryhorov, șeful Administrației Militare Regionale Sumî. O femeie de 44 de ani a fost ucisă, iar o altă femeie, de 33 de ani, a suferit răni grave. Lovitura a produs distrugeri și avarii importante unei clădiri nerezidențiale cu trei etaje. Autoritățile au transmis că împrejurările și consecințele complete ale atacului sunt încă în curs de clarificare. Răniți și pagube în Mikolaiv, după un atac cu drone Shahed În orașul Mikolaiv, trei persoane au fost rănite într-un atac cu drone Shahed, potrivit lui Vitalii Kim, șeful Administrației Militare Regionale Mikolaiv. Toți răniții au fost internați. Au fost avariate și locuințe private, precum și vehicule. Context: lovituri repetate asupra zonelor locuite Publicația notează că atacurile vin în contextul continuării loviturilor rusești asupra orașelor și comunităților ucrainene cu drone, cu efecte asupra infrastructurii civile, locuințelor și vehiculelor. Tot în regiunea Sumî, anterior, o femeie de 67 de ani a fost ucisă în comunitatea Znob-Novhorodske, după ce o dronă rusească a lovit o clădire rezidențială. [...]
Disputa privind repatrierea copiilor evacuați din Ucraina riscă să se transforme într-un blocaj juridic de durată , pe fondul deciziilor unor instanțe din Italia care împiedică revenirea minorilor, potrivit Adevărul , care citează CNN. Potrivit ombudsmanului ucrainean pentru drepturile omului, Dmitro Lubineț , peste 300 de copii ucraineni se află în situații în care autorități locale din state europene le blochează întoarcerea în Ucraina, cele mai multe cazuri fiind în Italia, Germania și Austria. Kievul susține că evacuarea din 2022 a fost o măsură temporară de protecție și că, între timp, au fost identificate zone mai sigure în vestul Ucrainei unde copiii ar putea locui. Italia, în centrul unui conflict între protecția minorilor și cererile Kievului Tensiunile au crescut după ce autoritățile ucrainene au anunțat că un adolescent de 15 ani, evacuat în Italia în 2022, a fost adoptat legal de o familie italiană. Conform CNN , băiatul fusese într-un centru de plasament din Ucraina înainte de război și are o mamă care cere întoarcerea lui; două dintre surorile sale s-au întors deja în Ucraina, însă instanțele italiene au decis că el poate rămâne în Italia. În paralel, Kievul spune că, odată cu trecerea timpului, crește riscul ca minorii evacuați să-și piardă legăturile cu țara de origine și să fie mai puțin dispuși să revină. Dimensiunea evacuărilor și problema accesului la informații Datele citate de CNN arată că peste 4.800 de copii din centre rezidențiale și case de copii din Ucraina au fost evacuați în mai multe state europene în 2022. Unii erau orfani, iar alții se aflau în grija statului din motive familiale. Lubineț a declarat pentru CNN că una dintre problemele majore este lipsa accesului autorităților ucrainene la informații despre situația unor copii evacuați: Kievul ar fi cerut repetat date și posibilitatea de a verifica situația minorilor, dar ar fi primit răspunsuri limitate. Instituțiile italiene contactate de CNN au refuzat să comenteze cazuri individuale, invocând legislația privind protecția minorilor și dreptul la viață privată. Reprezentanții ucraineni mai susțin că, în unele situații, copiii au fost tratați ca minori neînsoțiți și au primit tutori desemnați local, ceea ce ar fi complicat procedurile de repatriere. De cealaltă parte, un purtător de cuvânt al Agenției ONU pentru Refugiați (UNHCR) a spus pentru CNN că întoarcerea copiilor în Ucraina ar trebui să aibă loc doar voluntar și numai dacă autoritățile din țara gazdă consideră că aceasta este în interesul superior al copilului. [...]
