Știri
Știri din categoria Externe
OTAN își mută centrul de greutate operațional spre Europa, după ce Alianța a decis ca cele trei comandamente sale operaționale – până acum conduse de ofițeri americani – să fie preluate de ofițeri europeni, potrivit Le Figaro. Schimbarea, anunțată pe 6 februarie, vine înaintea summitului de la Ankara (7-8 iulie) și este prezentată ca un reechilibru istoric în interiorul NATO.
Decizia are o miză operațională directă: aceste comandamente sunt structuri de stat major care planifică și conduc operațiunile militare ale Alianței în caz de criză sau conflict. La acest nivel se iau decizii precum desfășurarea trupelor, coordonarea între forțele terestre, navale și aeriene și gestionarea fluxurilor de întăriri.
Potrivit publicației, cele trei sedii sunt comandamente de forțe întrunite (interarme) ale NATO, fiecare cu responsabilități pe o zonă geografică. Până acum, ele erau conduse de ofițeri americani, iar trecerea lor sub conducere europeană este o premieră de la înființarea Alianței, în 1949.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a salutat decizia ca materializare a unui „pilon european” în cadrul Alianței, notează Le Figaro.
În lectura Le Figaro, transferul de comandă reflectă presiunea Statelor Unite pentru ca europenii să preia o parte mai mare din responsabilitatea apărării proprii. În practică, mutarea poate însemna o implicare mai mare a capitalelor europene în conducerea efectivă a operațiunilor NATO, nu doar în contribuții de resurse.
Articolul nu oferă detalii despre numele ofițerilor numiți sau despre calendarul complet al tranziției, dincolo de anunțul din 6 februarie și apropierea summitului de la Ankara.
Recomandate
Loviturile ucrainene cu drone și rachete în adâncimea Rusiei încep să producă efecte economice și logistice vizibile , de la rafinării lovite în zona Moscovei până la penurii de benzină care alimentează tensiuni interne, potrivit unei analize din Le Figaro . Miza, dincolo de front, este capacitatea Kievului de a susține un „război de uzură” prin degradarea infrastructurii și a funcționării economiei ruse. În descrierea publicației, atacurile ucrainene destabilizează Rusia printr-o combinație de presiuni: rafinării în flăcări, conflicte la stațiile de alimentare pe fondul lipsei de combustibil, apărare antiaeriană considerată insuficientă pentru protejarea marilor orașe și o economie care încetinește. Toate acestea sunt prezentate ca semne că timpul nu mai lucrează automat în favoarea Moscovei, așa cum se presupunea în etapele anterioare ale războiului. Ce se schimbă în ecuația de „uzură” Analiza notează că, de la începutul anului, „timpul pare” să fie de partea Ucrainei, chiar și în condițiile unor constrângeri: limitarea ajutorului după revenirea lui Donald Trump la putere, lipsa de interceptoare și deficitul de personal. În acest context, loviturile în profunzime capătă rol operațional și economic: nu doar perturbă lanțuri de aprovizionare (în special combustibili), ci obligă Rusia să redistribuie resurse pentru apărarea teritoriului și a infrastructurii. Publicația mai menționează, citând „surse militare la Kiev”, că armata ucraineană ar fi recucerit 600 km (în textul disponibil, unitatea este redată astfel; nu sunt oferite detalii suplimentare despre localizare sau perioadă). De ce contează Pentru mediul economic, semnalul principal este că atacurile asupra infrastructurii energetice și episoadele de penurie pot amplifica costurile interne ale războiului pentru Rusia, inclusiv prin disfuncționalități în distribuția de carburanți și presiune suplimentară asupra administrației și serviciilor de securitate. În logica unui conflict de uzură, astfel de efecte pot deveni la fel de relevante ca evoluțiile de pe linia frontului, pentru că afectează capacitatea de susținere pe termen lung a efortului militar. Informațiile provin dintr-un articol parțial accesibil (material „rezervat abonaților”), astfel că detaliile despre „factorii” care explică „rebound-ul” Ucrainei nu sunt integral disponibile în textul extras. [...]
Performanța mai bună a rachetei ucrainene „Flamingo” în lovituri la 500–900 km adâncime în Rusia sugerează o presiune în creștere asupra apărării aeriene ruse și a industriei sale militare , după ce trei din cinci proiectile ar fi atins o fabrică de componente militare din Volgograd, potrivit Kyiv Post . Atacul din noaptea de 26 spre 27 iunie a vizat centrul militar-industrial Titan-Barrikady Federal Research and Production Center din Volgograd, iar imagini geolocalizate făcute publice în weekend ar arăta impacturi directe și distrugeri parțiale. Surse oficiale ucrainene au susținut că au fost lansate cinci rachete grele de croazieră FP-5 „Flamingo”, produse de compania Fire Point (cu sediul la Kiev), care ar fi zburat aproximativ 500–900 km în spațiul aerian al Federației Ruse. Guvernatorul regiunii, Andrey Bocharov, a declarat după atac că a fost avariată „o facilitate de producție” în Volgograd și că au fost rănite cel puțin 10 persoane, fără alte detalii. Ce arată evaluările OSINT despre pagube Analiza imaginilor și a materialelor video realizată de grupurile de cercetare open-source Dnipro Osint (Harbuz) și Exilenova+ indică avarii structurale majore la două ateliere ale uzinei, nr. 2 și nr. 38, în urma exploziei și incendiului din interiorul clădirilor. Atelierul 38 este descris ca principala facilitate de producție a uzinei, cu mașini-unelte și linii de asamblare, inclusiv pentru producția finală de lansatoare de rachete balistice și platforme purtătoare de rachete folosite de armata rusă. Potrivit aceleiași evaluări, uzina produce inclusiv lansatoare și componente pentru racheta Iskander-M, utilizată de Rusia în atacuri asupra Ucrainei. Imaginile ar indica și lovirea unui al treilea atelier (neidentificat), iar unii observatori au menționat o a patra explozie în incintă, însă cercetătorii independenți nu au confirmat-o. Nici sursele oficiale ruse, nici cele ucrainene nu au precizat unde au ajuns cele două rachete care nu ar fi lovit uzina. De ce contează: o rată de lovire mai bună decât în atacurile anterioare Materialul notează că „Flamingo” a avut, în trecut, performanțe slabe în luptă, fiind adesea doborâtă sau ratând ținta. Conform numărătorii Kyiv Post și analizelor OSINT citate, înainte de lovitura asupra uzinei Barrikady ar fi existat probabil 34 de lansări, dintre care doar cinci ar fi atins credibil țintele vizate. Ca termen de comparație, într-un atac din 10 iunie asupra unei fabrici de electronice pentru apărare din Ceboksary (la circa 1.000 km de posibilele zone de lansare), apărarea aeriană rusă ar fi doborât trei din cinci rachete, iar dintre cele două ajunse în zona țintei doar una ar fi lovit efectiv incinta; cealaltă ar fi ratat. O încercare anterioară, la 4 mai, s-ar fi soldat cu doborârea a patru din cinci rachete, iar singura rămasă ar fi explodat la sute de metri de fabrică. În acest context, raidul din 27 iunie este prezentat drept unul dintre cele mai reușite atacuri cu rachete ale Forțelor Armate ale Ucrainei din întregul război, comparabil ca efect cu un atac din septembrie 2023 cu rachete britanice Storm Shadow asupra portului Sevastopol ocupat de Rusia. Cum încearcă Ucraina să „strecoare” racheta prin apărarea aeriană Directorul Fire Point, Denys Shtilerman, a spus într-un interviu publicat sâmbătă pe YouTube că principalele probleme au fost legate de realizarea unor sisteme de ghidaj suficient de precise pentru zbor la altitudine foarte joasă, sub 20 de metri, și de densitatea apărării aeriene ruse. O analiză a Institute for the Study of War (menționată în articol) a avansat ipoteza că loviturile ucrainene asupra aeronavelor ruse A-50 (AWACS – avioane de avertizare timpurie și control aerian) ar fi putut crea „goluri” în supravegherea aeriană, exploatate ulterior. În același context, este citată informația că Rusia ar opera mai puțin de zece aeronave A-50 funcționale. Separat, grupul OSINT OKO Gora susține că, din ianuarie 2026, planificatorii ucraineni ar fi mutat țintele „Flamingo” din sudul Rusiei și Crimeea ocupată către obiective mai adânci în Federația Rusă, în special de-a lungul râurilor Volga și Kama. Toate cele șapte atacuri confirmate în 2026 ar fi vizat ținte aflate pe malul unor căi navigabile majore, pe ideea că racheta poate zbura la altitudine foarte joasă deasupra apei, fiind mai greu de interceptat. Cost, producție și ce urmează „Flamingo” folosește pe scară largă fibră de carbon, iar proiectanții afirmă că are o semnătură radar relativ mică, fără a fi însă o platformă „invizibilă” (stealth). Un avantaj-cheie, potrivit conducerii Fire Point, este conceptul de producție „ieftină”: racheta ar fi proiectată să folosească motoare cu reacție recuperate de la aeronave și bombe aviatice din era sovietică drept focoase, ceea ce ar permite fabricarea mai rapidă și mai ieftină. Datele citate indică o lungime de aproximativ 14 metri și o anvergură de 6 metri, cu un cost estimat între 500.000 și 1 milion de dolari (aprox. 2,3–4,6 milioane lei), față de circa 2 milioane de dolari (aprox. 9,2 milioane lei) pentru o rachetă Tomahawk. Fire Point a susținut la final de 2025 că fabricile de serie ar putea produce circa 30 de rachete pe lună, cu o creștere la peste 200 până la finalul lui 2026; președintele Volodîmîr Zelenski a spus, la mijlocul lui februarie, că producția a fost întârziată de lovituri rusești asupra unei facilități Fire Point, dar că va continua și se va extinde. Shtilerman a mai afirmat că firma lucrează la o rachetă balistică cu rază de 800 km, FP-9, cu teste de motor în iunie și zboruri de test ulterior. „De îndată ce un zbor de test arată că totul funcționează corect, următorul zbor ar trebui lansat spre Moscova.” [...]
Vizita lui Aleksandr Lukașenko la Beijing, la câteva zile după o întâlnire „secretă” cu Vladimir Putin, indică o coordonare diplomatică mai strânsă între Minsk, Moscova și Beijing , într-un moment în care Ucraina avertizează asupra riscului unei implicări mai mari a Belarusului în război, potrivit Antena 3 . Liderul belarus a sosit în China pe 29 iunie pentru negocieri cu Xi Jinping, a anunțat serviciul de presă al lui Lukașenko, citat de Kyiv Independent. Întâlnirea cu Xi a avut loc la casa de oaspeți de stat Diaoyutai din Beijing, iar discuțiile au durat peste trei ore, după o ceremonie de primire pe covorul roșu organizată pe 28 iunie. Semnal politic: „prieteni de fier” și relații la „nivel istoric” Xi Jinping a descris relațiile dintre Belarus și China ca fiind la un „nivel istoric” și a numit cele două țări „prieteni de fier”, potrivit canalului pro-guvernamental belarus Pul Pervogo, pe Telegram. Contextul este sensibil: vizita are loc la câteva zile după întâlnirea lui Lukașenko cu Vladimir Putin la reședința liderului de la Kremlin din Valdai , în timp ce Kievul avertizează asupra unei posibile implicări mai mari a regimului de la Minsk în războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Componenta economică: investiții și cooperare industrială Nikolai Snopkov, vicepremier al lui Lukașenko, a declarat că discuțiile au vizat cooperarea politică, economică și industrială, iar Lukașenko a propus „legături mai strânse în domeniile investițiilor și economiei”. În același timp, articolul reamintește că regimul Lukașenko a permis Rusiei să folosească teritoriul Belarusului pentru lansarea invaziei din 2022, iar China este considerată de ani buni un aliat-cheie al Rusiei, care furnizează echipamente „mașinăriei de război” rusești, potrivit mai multor relatări (fără a detalia care). Presiunea Ucrainei asupra Minskului crește În ultimele luni, Volodimir Zelenski a avertizat în repetate rânduri Belarusul cu privire la o implicare militară mai activă. Într-una dintre cele mai recente declarații, Zelenski i-a dat lui Lukașenko o săptămână pentru a elimina echipamente de comunicații despre care Ucraina afirmă că erau folosite pentru sprijinirea atacurilor cu drone rusești lansate de pe teritoriul belarus. Pe 24 iunie, Zelenski a spus că echipamentele nu mai funcționau și a adăugat că lucrările de construire a infrastructurii militare de-a lungul frontierei beloruso-ucrainene „se apropiau de final”, susținând că aceste instalații „nu aveau niciun alt scop în afară de cel militar” (potrivit declarațiilor citate în articol). [...]
Valul de caniculă pune presiune pe infrastructură și crește mortalitatea , cu peste 1.300 de decese suplimentare asociate temperaturilor ridicate în Europa de la 21 iunie, potrivit Agerpres , care citează un mesaj al directorului general al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Tedros Adhanom Ghebreyesus . Într-o postare pe rețeaua X, șeful OMS a indicat că Europa este continentul care se încălzește cel mai rapid, cu un ritm de două ori mai mare decât media globală. În acest context, „150 de milioane de oameni trăiesc în condiții de căldură extremă”, iar efectele se văd deja în funcționarea serviciilor publice: școli închise și rețele electrice „la limita capacității”, potrivit aceleiași surse. De ce contează: impact operațional, dincolo de episodul meteo Mesajul OMS pune accent pe vulnerabilități structurale: locuințele, locurile de muncă și școlile din Europa „nu au fost construite pentru astfel de temperaturi”, iar stresul termic este adesea numit „ucigașul tăcut”. În termeni practici, asta înseamnă că episoadele de caniculă nu mai sunt doar o problemă de sănătate publică, ci și un risc operațional pentru infrastructura energetică și pentru continuitatea activităților economice și educaționale. Context: recorduri de temperatură și o frecvență în creștere a valurilor de căldură Săptămâna trecută au fost raportate recorduri de temperatură în mai multe țări europene, inclusiv Germania, Polonia și Republica Cehă, cu valori în jur de 40°C sau chiar peste acest prag. Tedros Adhanom Ghebreyesus a mai avertizat că, pe fondul schimbărilor climatice și al încălzirii globale, valurile de căldură considerate cândva „o dată într-o generație” au ajuns să se repete aproape anual. La începutul săptămânii trecute, directorul OMS a estimat că aproximativ 500.000 de persoane mor în fiecare an la nivel mondial din cauze legate de căldură, adăugând că multe dintre aceste decese ar putea fi prevenite. [...]
Vladimir Putin spune că Rusia va continua ofensiva și își menține obiectivul de a controla integral cele patru regiuni ucrainene din sud și est anexate în 2022, potrivit Antena 3 . Mesajul reduce, pe termen scurt, șansele unei dezescaladări și prelungește incertitudinea regională, cu efecte directe asupra fluxurilor comerciale și costurilor de securitate în Europa. Declarațiile au fost făcute într-un interviu la televiziunea de stat rusă, în care liderul de la Kremlin a respins și o nouă propunere a Ucrainei privind reducerea ostilităților, în condițiile în care războiul durează de peste patru ani. În material este citată agenția Reuters. De ce respinge Moscova propunerea Kievului Putin a spus că Ucraina ar fi propus o încetare reciprocă a atacurilor pe lungă distanță, ca pas către pace, însă Moscova interpretează inițiativa ca pe o încercare de a reduce presiunea asupra forțelor ucrainene de pe linia frontului, menționată la 1.250 km. În acest context, Putin a afirmat că loviturile ruse „adânc în teritoriul ucrainean” ar fi „mai puternice” și „mai distructive” și a legat propunerea de situația de personal a armatei ucrainene. Declarația-cheie din interviu: „Salvarea regimului de la Kiev nu face parte din planurile noastre.” Ținte militare și apărare aeriană: presiune pe infrastructură și pe energie Putin a reiterat obiectivele pe care le numește „eliberarea completă a Donbasului și a Novorossiei”, referindu-se la Donețk și Luhansk, plus regiunile adiacente Zaporijia și Herson. Rusia a anexat aceste patru regiuni în 2022, dar le controlează doar parțial, conform textului. În același timp, liderul rus a cerut creșterea rapidă a producției de sisteme de apărare aeriană, pe fondul intensificării atacurilor cu drone ucrainene, despre care spune că vizează în principal industria petrolieră rusă. Putin a susținut că Rusia gestionează problemele de aprovizionare cu combustibil apărute în unele regiuni, după ce, separat, recunoscuse la o întâlnire la Kremlin că atacurile au creat dificultăți. Ce semnale dă Kremlinul despre reluarea diplomației cu SUA Putin a spus că se așteaptă la reluarea eforturilor diplomatice conduse de SUA și la o nouă vizită la Moscova a emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner, după ce se va încheia „faza fierbinte” a conflictului americano-israelian cu Iranul. Totodată, el a părut să fie de acord cu comentariile secretarului de stat american Marco Rubio, potrivit cărora nu a existat un acord formal în urma discuțiilor din Alaska de anul trecut cu președintele american Donald Trump, deși au fost discutate propuneri. Putin a sugerat și că președintele belarus Aleksandr Lukașenko ar putea contribui la negocierile de pace, menționând discuții purtate timp de două zile în acea săptămână. În articol se precizează că Belarus a permis folosirea teritoriului său pentru lansarea invaziei din februarie 2022, dar Lukașenko s-a angajat să nu trimită forțe militare în luptă. [...]
Volodimir Zelenski a trimis în Parlament un proiect de lege pentru un Panteon național care ar urma să fie construit la Kiev, într-un demers cu miză de politică publică privind definirea oficială a memoriei și identității naționale în plin război, potrivit Agerpres . Președintele ucrainean a anunțat inițiativa duminică, într-un discurs susținut de Ziua Constituției, precizând că legea vizează „Panteonul Național Ucrainean”. În viziunea sa, proiectul ar reuni „numele tuturor eroilor” care, „de-a lungul diferitelor secole și epoci”, au luptat pentru Ucraina și „au inspirat Ucraina”, acestea urmând să fie „înscrise pentru totdeauna” în istoria țării. Ce urmărește proiectul: o instituționalizare a „eroilor” recunoscuți de stat Din informațiile transmise, inițiativa are rolul de a crea un cadru oficial de onorare a unor figuri considerate reprezentative pentru istoria Ucrainei, printr-un obiectiv național dedicat. Panteonul ar urma să fie construit la Kiev. Context politic: mesaj de autonomie în definirea istoriei Șeful biroului prezidențial, Kirilo Budanov , a legat proiectul de ideea de autodeterminare, afirmând că „nimeni nu le va mai dicta ucrainenilor ce eroi ar trebui să onoreze, ce sărbători ar trebui să respecte sau ce istorie ar trebui să învețe”. În același registru, Budanov a spus că „strămoșii” ucrainenilor au luptat „timp de secole” pentru dreptul la autodeterminare și independență națională, iar acesta ar fi „exact motivul” pentru care soldații ucraineni „își varsă sângele astăzi”. Agerpres notează că referirea la autodeterminare a fost interpretată și ca o aluzie la Polonia, pe fondul unei dispute istorice în care președintele polonez Karol Nawrocki a revocat o distincție importantă acordată lui Zelenski. Ce urmează Proiectul de lege a fost trimis Parlamentului, însă materialul nu oferă detalii despre calendarul dezbaterilor sau despre costuri și etape de implementare. [...]
