Știri
Știri din categoria Externe

Întârzierile la costumele spațiale ale NASA pot împinge aselenizările Artemis până în 2031, ceea ce ar deschide o fereastră în care China ar putea ajunge prima pe Lună, potrivit unui audit citat de Antena 3.
Miza este una operațională: fără costume lunare noi, NASA nu poate derula misiunile cu echipaj uman planificate. Un raport al Biroului Inspectorului General al NASA (OIG) avertizează că întârzierile de proiectare și testare la costumele de nouă generație, furnizate de Axiom Space – rămasă singurul contractor în cursă – ar putea muta demonstrațiile până în 2031, deși ținta agenției este trimiterea astronauților pe Lună în 2028.
În scenariul în care calendarul alunecă spre 2031, China – care vizează o aselenizare înainte de 2030 – ar putea ajunge înaintea Statelor Unite, notează materialul, care citează și publicația Live Science.
Auditul OIG arată că termenele inițiale au fost prea optimiste, iar întârzierile sunt deja consistente. Deanna Lee, directoare adjunctă de audit în cadrul OIG, spune că ambele costume au o întârziere de cel puțin un an și jumătate și avertizează că NASA ar putea fi nevoită să ajusteze „semnificativ” calendarul Artemis dacă Axiom nu livrează la nivelul cerut.
„Am constatat că termenele inițiale pentru demonstrații erau excesiv de optimiste și nerealiste. De fapt, ambele costume au o întârziere de cel puțin un an și jumătate.”
Agenția nu poate folosi soluțiile vechi ca alternativă simplă. Costumele Apollo, vechi de peste 50 de ani, nu mai sunt considerate adecvate, iar costumele utilizate pe Stația Spațială Internațională (ISS) ar necesita o reproiectare majoră, raportul indicând „riscuri semnificative de siguranță”.
NASA încearcă să achiziționeze costume noi încă din 2007, prin mai multe eforturi interne și colaborări cu furnizori privați. În 2022, agenția a acordat contracte de peste 3 miliarde de dolari către Axiom Space și Collins Aerospace pentru dezvoltarea unor costume pe care NASA urma să le închirieze pentru misiuni.
În 2024, Collins s-a retras, iar NASA a invocat incapacitatea companiei de a respecta calendarul convenit. Rezultatul: NASA a rămas dependentă de Axiom pentru două tipuri de costume – unul pentru ISS și altul pentru aselenizări.
Raportul mai notează că noile costume Artemis trebuie să fie compatibile cu mai multe sisteme ale programului, inclusiv cu Human Landing System (Sistemul de Aselenizare cu Echipaj Uman), contractat către SpaceX și Blue Origin, care se confruntă, la rândul lor, cu întârzieri și riscuri de siguranță pentru echipaj.
OIG menționează că NASA ar putea începe să accepte oferte și de la alți contractori, în condițiile în care mai multe companii dezvoltă capabilități similare, inclusiv SpaceX. Totuși, oficialii NASA nu cred, deocamdată, că această variantă ar ajuta, potrivit raportului.
În paralel, agenția spune că identifică potențiale probleme în lanțul de aprovizionare, intensifică testarea și colaborează mai larg cu alte agenții guvernamentale.
Administratorul NASA, Jared Isaacman, își menține public încrederea că programul poate rămâne pe ținta din 2028 și că astronauții vor purta costume Axiom.
„Sunt convins că atunci când NASA va fi pregătită să aselenizeze în 2028, astronauții noștri vor purta costume Axiom.”
În acest moment, însă, auditul OIG indică drept risc principal faptul că întârzierea costumelor poate deveni factorul limitativ care împinge întregul calendar Artemis, cu consecințe directe în competiția cu China pentru prima aselenizare din această nouă etapă a cursei spațiale.
Recomandate

China și Myanmar își ancorează cooperarea economică în proiecte de infrastructură și securitate , pe fondul unei accelerări a schimburilor comerciale bilaterale, potrivit Global Times , care relatează despre discuțiile de la Beijing dintre președintele Chinei, Xi Jinping, și președintele Myanmarului, Min Aung Hlaing. Întâlnirea a avut loc la Marea Sală a Poporului , în contextul vizitei de stat a liderului din Myanmar în China (15–19 iunie), prima deplasare în această țară de când a preluat funcția de președinte în aprilie. Vizita vine la o săptămână după aniversarea a 76 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre cele două state. După discuții, cei doi șefi de stat au asistat la semnarea unor documente de cooperare, inclusiv în domenii precum transporturile și proiecte legate de nivelul de trai. Postul public din Myanmar MITV a relatat că părțile au semnat și au făcut schimb de 18 acorduri și memorandumuri, inclusiv un memorandum privind cooperarea pentru avansarea inițiativei chineze Global Security Initiative (GSI). Miza economică: coridorul China–Myanmar și comerțul în creștere Xi Jinping a descris Coridorul Economic China–Myanmar drept un proiect „fanion” al cooperării din cadrul inițiativei Belt and Road și a cerut avansarea „în siguranță” a proiectelor-cheie, cu obiectivul de a sprijini economia Myanmarului și de a îmbunătăți condițiile de viață. Totodată, liderul chinez a spus că Beijingul este dispus să crească sprijinul pentru reconstrucția Myanmarului după cutremur, fără a detalia sume sau proiecte concrete. Din perspectiva Myanmarului, Min Aung Hlaing a declarat, potrivit Xinhua, că țara sa vrea să aprofundeze cooperarea „pe toate planurile” cu China, să dezvolte coridorul economic și să ridice nivelul cooperării în comerț și investiții. Datele prezentate de Ministerul chinez de Externe indică o intensificare a relației comerciale: în 2025, comerțul bilateral a ajuns la 19,4 miliarde dolari (aprox. 89 miliarde lei), în creștere cu 19,1% față de anul anterior. Exporturile Chinei către Myanmar au fost de 11,36 miliarde dolari (aprox. 52 miliarde lei), iar importurile de 8,04 miliarde dolari (aprox. 37 miliarde lei). Componenta operațională: securitatea investițiilor și combaterea criminalității transfrontaliere Un element practic al discuțiilor a vizat siguranța companiilor și a personalului chinez din Myanmar. Min Aung Hlaing a afirmat că autoritățile din Myanmar acordă „o mare importanță” acestui subiect și că vor depune eforturi pentru a asigura securitatea. Pe agenda comună a intrat și cooperarea împotriva unor activități ilegale cu impact regional, menționate explicit în material: jocuri de noroc online, fraude prin telecomunicații și trafic de droguri. Cei doi lideri au legat acest capitol și de obiectivul mai larg de securizare a frontierei și de stabilitate în nordul Myanmarului. Context politic și semnal regional Xi Jinping a reiterat, conform Xinhua, principiul neintervenției în treburile interne și sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Myanmarului, afirmând totodată că Beijingul susține avansarea păcii și reconcilierii prin dialog între părțile din Myanmar. În același timp, Min Aung Hlaing a spus că Myanmar va respecta „principiul unei singure Chine” și că susține cele patru inițiative globale promovate de Xi. Un profesor citat de Global Times a legat stabilitatea Myanmarului de interesele de securitate și dezvoltare ale Chinei în sud-vest, în timp ce un alt expert a argumentat că proiectele din coridorul economic ar putea deschide rute noi pentru transporturi energetice și comerț transfrontalier. Ce urmează, din informațiile disponibile, este operaționalizarea acordurilor semnate și avansarea proiectelor din coridorul economic, cu accent pe condiții de securitate pentru investiții și pe cooperarea împotriva criminalității transfrontaliere. Materialul nu oferă însă un calendar sau o listă de proiecte concrete care să fie lansate imediat. [...]

Deficitul comercial UE–China a urcat la un record de 31,9 miliarde de euro în aprilie , iar Bruxellesul pregătește o discuție despre măsuri care să limiteze dependența industrială de importurile chineze, potrivit Digi24 , care citează date Eurostat și o analiză The Guardian . Uniunea Europeană cumpără din China cu aproximativ 1 miliard de euro pe zi mai mult decât exportă către piața chineză, pe fondul creșterii importurilor și al presiunii asupra industriei europene. Subiectul ajunge pe agenda unei reuniuni a liderilor europeni programate pentru joi, unde vor fi evaluate opțiuni de reducere a dezechilibrului. De ce contează: risc de dependență pe lanțuri industriale Pe lângă nivelul record al deficitului, îngrijorarea centrală este că importurile masive pot transforma avantajul de cost pe termen scurt într-o vulnerabilitate strategică pentru producția europeană. În material sunt menționate două zone sensibile: prezența tot mai mare a automobilelor electrice chinezești pe piața UE, provenite dintr-o industrie descrisă ca puternic subvenționată; utilizarea pe scară largă a componentelor chinezești în fabricile din Uniunea Europeană. Alexander Julius, președintele Eurometal (organizație a cumpărătorilor de produse siderurgice), avertizează că o dependență mai mare ar putea permite Chinei să influențeze disponibilitatea componentelor, cantitățile și prețurile, cu efecte potențiale inclusiv asupra industriei de apărare. Ce ar putea urma: cote, mai degrabă decât tarife noi Potrivit informațiilor apărute la Bruxelles, Comisia Europeană analizează mai multe opțiuni, însă introducerea unor noi tarife vamale este considerată „puțin probabilă”, din cauza dificultăților politice de a obține sprijinul statelor membre. În schimb, analiștii văd mai realistă introducerea unor cote (limite cantitative) pentru importurile de produse chimice și automobile hibride din China. Contextul invocat: importurile de hibride chinezești au crescut puternic după 2024, când UE a introdus taxe vamale pentru vehiculele electrice, dar nu și pentru cele hibride. Semnal de piață: deficitul ar putea crește și în lunile următoare Rafael Jimenez Buendía, cercetător principal la Mercator Institute for China Studies, spune că datele pentru mai și iunie ar putea indica o creștere suplimentară a deficitului, invocând transporturi deja înregistrate de autoritățile vamale chineze, dar care nu ar fi încă reflectate în statisticile vamale ale UE. Potrivit acestuia, statisticile pentru mai și iunie urmează să fie publicate în iulie și august. În paralel, agenția de presă de stat chineză Xinhua a susținut săptămâna trecută că aproximativ jumătate din exporturile Chinei către UE ar fi componente care reduc semnificativ costurile de producție ale fabricilor europene. [...]

Parlamentul European a condiționat acordul comercial UE–SUA de o „clauză de expirare” și de reguli pentru reducerea tarifelor la oțel și aluminiu , într-o încercare de a limita riscurile pentru industrie și de a păstra pârghii de reacție dacă Washingtonul menține taxele pe derivate din oțel, potrivit Adevărul . Eurodeputații au dat marți aprobarea finală pentru implementarea acordului convenit în iulie anul trecut cu Donald Trump, pe fondul presiunii unui termen-limită: dacă înțelegerea nu era aprobată până la 4 iulie, exista amenințarea unor tarife majorate, notează The Guardian. Ce condiții a impus Parlamentul European Votul a venit cu două condiții principale: „Clauză de expirare” : acordul încetează să se aplice la 31 decembrie 2029 , dacă nu este reînnoit. „Condiții clare” pentru reducerea tarifelor la produsele care conțin oțel și aluminiu , taxe introduse de Trump invocând legislația de securitate națională. Cum arată, în esență, regimul tarifar din acord Conform înțelegerii: SUA aplică un tarif de 15% pentru majoritatea exporturilor din UE. UE reduce la 0% taxele de import pentru unele bunuri americane, inclusiv anumite produse agricole și o gamă largă de produse din pescuit . Acordul urmează să fie adoptat oficial de liderii UE la reuniunea de joi de la Bruxelles. Pârghii pentru Comisia Europeană și evaluări cerute de Parlament Textul votat prevede că Comisia Europeană poate suspenda preferințele tarifare pentru bunurile americane până la 31 decembrie 2026 , dacă SUA continuă să aplice taxe pe derivatele din oțel. Comisia trebuie să prezinte un raport Parlamentului până la 1 decembrie . Separat, până la 30 iunie 2029 , Comisia este obligată să evalueze impactul asupra industriei UE al tarifelor de 0% pentru bunurile americane din agricultură și asupra întreprinderilor mici și mijlocii . Context: ratificare tensionată și o decizie a Curții Supreme din SUA Procesul a fost suspendat de două ori anul acesta în comisia pentru comerț internațional: o dată în semn de protest față de amenințarea lui Trump de a impune tarife mai mari în ianuarie, și a doua oară din cauza amenințărilor privind preluarea Groenlandei. Deși Curtea Supremă din SUA a decis deja că tariful de 15% aflat la baza acordului este ilegal, UE a acceptat menținerea înțelegerii, în încercarea de a asigura stabilitate pentru mediul de afaceri și industrie, potrivit sursei. [...]

Aleksandr Lukașenko încearcă să blocheze extinderea războiului spre Belarus , respingând public scenariul unei noi ofensive ruse dinspre teritoriul belarus și avertizând că o implicare ar putea împinge conflictul într-o confruntare directă cu NATO, potrivit Digi24 . Într-un interviu pentru agenția BelTA, preluat de Kyiv Post , liderul de la Minsk a respins comentariile venite de la Kiev, conform cărora Rusia ar intenționa să lanseze o nouă ofensivă împotriva Ucrainei de pe teritoriul Belarusului. Lukașenko a spus că a discutat subiectul cu Vladimir Putin și a susținut că „intrarea Belarusului în război, în orice calitate, este inacceptabilă”. De ce contează: riscul de escaladare regională și „efectul NATO” Argumentația lui Lukașenko are un fir roșu: evitarea unei escaladări care ar schimba natura conflictului. El a invocat trei motive principale: Vulnerabilitatea militară a Belarusului , afirmând că, dacă Ucraina ar începe să atace, țara sa „ar fi expusă ca o palmă deschisă” în fața armatei ucrainene. Extinderea liniei frontului , despre care a spus că Belarusul și Rusia nu ar putea să o apere, ceea ce ar crea premise pentru o reacție externă. Riscul ca NATO să intervină , Lukașenko afirmând că, într-un astfel de scenariu, statele NATO ar putea trimite trupe în sprijinul Ucrainei, iar războiul „ar căpăta o nouă dimensiune”, devenind un conflict Belarus–Rusia împotriva NATO. Liderul belarus a adăugat că nu exclude ca o astfel de evoluție să se producă „chiar și fără implicarea Belarusului”, sugerând că dinamica regională rămâne volatilă. Context: scuze către Zelenski și avertisment din partea Ucrainei În același material, Lukașenko a revenit asupra criticilor anterioare la adresa președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și a spus că „poate că am mers prea departe”, prezentând ulterior scuze publice. El a legat ieșirile sale de ceea ce a descris drept declarații ale lui Zelenski despre „500 de ținte” pregătite pentru a fi lovite dacă Belarus s-ar alătura războiului. Digi24 notează și că un comandant ucrainean de rang înalt, Robert „Magyar” Brovdi , ar fi transmis un avertisment către Lukașenko, printr-o postare pe Facebook, să nu se implice în conflict, pe fondul tensiunilor recente de la graniță. [...]

Reza Pahlavi avertizează că un memorandum SUA–Iran ar consolida regimul de la Teheran , susținând că orice înțelegere cu Republica Islamică va eșua și va avea consecințe pentru comunitatea internațională, potrivit The Jerusalem Post . Într-o postare de marți pe X (fostul Twitter), Pahlavi a calificat viitorul Memorandum de Înțelegere (MOU) drept „greșit din punct de vedere moral și eronat strategic”, argumentând că un astfel de demers ar „împuternici” un regim care continuă să reprime și să execute opozanți politici. El a legat explicit ideea de acord de execuțiile recente ale unor protestatari, prezentându-le ca efect al „încheierii unei înțelegeri” cu autoritățile de la Teheran. Pahlavi a mai afirmat că „a face o înțelegere” cu regimul este greșit și strategic contraproductiv, invocând represiunea împotriva protestelor și susținând că Republica Islamică poartă de 47 de ani „un război” împotriva propriului popor. În aceeași intervenție, el a spus că regimul „nu a făcut niciodată pace” cu propriii cetățeni și, în consecință, „nu va face cu adevărat pace” nici cu restul lumii. Mesajul politic: acordurile care mențin regimul „nu vor avea sprijin intern” În continuarea poziției sale, Pahlavi a transmis că „orice acord care păstrează acest regim sau rămășițele lui va eșua”, deoarece „poporul iranian nu îl va susține”. El a adăugat că, indiferent de sprijinul internațional, iranienii „se vor elibera singuri de tiranie”, iar regimul „va eșua”. Demersuri la Londra: discuții cu comisia de politică externă a Camerei Comunelor Tot marți, Pahlavi s-a întâlnit la Londra cu deputata Emily Thornberry (Labour), președinta Comisiei pentru Afaceri Externe din Camera Comunelor, și cu alți membri ai comisiei, pentru a discuta situația internă din Iran, „represiunea” și necesitatea ca „poporul Iranului” să fie plasat în centrul politicii Regatului Unit față de Teheran. În cadrul întâlnirii, el a reluat caracterizarea memorandumului drept „greșit moral” și „eronat strategic”. [...]

Portugalia intră la Mondial cu o miză sportivă și de imagine legată de rolul lui Cristiano Ronaldo , iar decizia privind folosirea atacantului de 41 de ani – titular sau rezervă – poate influența startul din Grupa K, în meciul cu RD Congo, potrivit Al Jazeera . Partida Portugalia – Republica Democrată Congo este programată la Houston Stadium (Houston, Texas, SUA), miercuri, de la ora 20:00 în România (12:00 local, 17:00 GMT), în cadrul Cupei Mondiale 2026, Grupa K. De ce contează: Portugalia își calibrează debutul în funcție de „elefantul din cameră” Selecționerul Roberto Martinez are lotul valid din punct de vedere medical, însă subiectul central rămâne Ronaldo. Publicația notează că atacantul nu a mai marcat din acțiune în ultimele două turnee finale majore și că „puterile lui pe teren sunt în scădere”, după ce a ratat ocazii importante și în amicalul câștigat cu Nigeria. Ronaldo este așteptat să bifeze selecția cu numărul 229, dar rămâne întrebarea dacă va începe meciul ca titular sau va intra pe parcurs. Contextul e cu atât mai sensibil cu cât, la Mondialul din 2022, a fost lăsat pe bancă în partida cu Elveția – primul meci la un turneu major în 14 ani în care nu a fost titular – iar singurul său gol la acel turneu a venit din penalty. Context sportiv: o echipă considerată candidată, dar cu o rană istorică Portugalia încearcă să depășească „60 de ani de durere” la Cupa Mondială: cea mai bună performanță rămâne locul trei din 1966, iar o altă semifinală a mai prins doar în 2006. În Qatar 2022, a fost eliminată în sferturi de Maroc, după ce trecuse de grupe și câștigase cu 6–1 contra Elveției în optimi. Al Jazeera amintește că Portugalia are trofee în această „epocă de aur” – Euro 2016 și Liga Națiunilor (câștigată anul trecut la lovituri de departajare cu Spania) – însă Cupa Mondială este marele titlu care îi lipsește. Adversarul: RD Congo revine după 52 de ani, cu pregătiri afectate de Ebola RD Congo s-a calificat la primul Mondial după 52 de ani (ultima participare, ca Zair), după un 1–0 cu Jamaica în barajul intercontinental din martie, jucat în Mexic. Pregătirile au fost însă afectate de un focar de Ebola, iar debutul contra Portugaliei este descris ca o misiune dificilă. Echipa antrenată de Sebastien Desabre are, totuși, jucători cu experiență în Premier League, inclusiv Aaron Wan-Bissaka (West Ham) și Axel Tuanzebe (Burnley), plus Arthur Masuaku (Sunderland). În atac sunt menționați Yoane Wissa (Newcastle United) și Cedric Bakambu (Real Betis). Formatul grupei și date-cheie ale meciului În Grupa K sunt Portugalia, RD Congo, Columbia și Uzbekistan. Echipele joacă fiecare cu fiecare o singură dată, iar la faza eliminatorie merg primele două din fiecare grupă, plus cele mai bune opt locuri trei. Mondialul introduce în 2026 „șaisprezecimile” (optimi de finală extinse), adică o rundă de 32 de echipe. Este primul meci direct dintre Portugalia și RD Congo. Al Jazeera notează că o surpriză a congolezilor ar fi „una dintre cele mai mari” din istoria competiției. Echipe probabile și favorită Portugalia este favorită, fiind pe locul 5 în clasamentul FIFA, conform sursei. În același timp, Opta acordă RD Congo „aproape o șansă din patru” să producă surpriza la Houston. Echipe probabile (conform Al Jazeera): Portugalia : D Costa; Cancelo, Dias, Inacio, Mendes; J Neves, Fernandes, Vitinha; Bernardo, Ronaldo, Neto. RD Congo : Mpasi; Wan-Bissaka, Kapuadi, Tuanzebe, Mbemba, Masuaku; Moutoussamy, Sadiki, Mukau; Wissa, Bakambu. [...]