Știri
Știri din categoria Externe

România semnalează continuitate în cooperarea regională cu Bulgaria după alegerea Ilianei Iotova în funcția de președinte, într-un context în care securitatea la Marea Neagră rămâne un subiect sensibil pentru statele UE și NATO, potrivit Digi24.
Președintele Nicușor Dan a transmis luni dimineață, 2 noiembrie, un mesaj de felicitare adresat Ilianei Iotova, afirmând că așteaptă „cu nerăbdare” continuarea colaborării și „aprofundarea cooperării dintre țările noastre”. În mesajul publicat pe platforma X, șeful statului a indicat explicit cadrul de lucru comun: vecinătatea, apartenența la Uniunea Europeană și alianța NATO.
În aceeași postare, Nicușor Dan a legat cooperarea bilaterală de obiective mai largi, invocând „securitatea și dezvoltarea regiunii noastre, începând cu Marea Neagră”, și a adăugat că o așteaptă „în curând” pe președinta Iotova în România.
Iliana Iotova, susținută de fostul președinte bulgar Rumen Radev, descris de Digi24 drept „considerat apropiat de Kremlin”, este „pe cale” să devină prima femeie aleasă președinte al Bulgariei. După victorie, Radev a declarat că bulgarii au ales „viitorul”, iar Iotova i-a mulțumit pentru sprijin, spunând că nu ar fi reușit fără el.
Andrei Ghiurov a recunoscut duminică seară înfrângerea și a afirmat că societatea bulgară trebuie să caute unitatea, nu diviziunea, precizând totodată că responsabilitatea sa politică va continua.
Recomandate

Exit-poll-urile indică o posibilă consolidare a puterii politice a taberei premierului Rumen Radev în Bulgaria , după ce Iliana Iotova este creditată cu un avans consistent în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, potrivit Digi24 . Iliana Iotova a obținut 52,5% din voturi în exit-poll-ul realizat de Alpha Research, în timp ce contracandidatul său, fostul premier interimar Andrei Ghiurov, a fost creditat cu 43,4%. Rezultatele au fost publicate în timp ce votarea se apropia de final, la ora 20:00, relatează The Sofia Globe. Un alt institut, Market Links, a estimat 50,7% pentru Iotova și 44% pentru Ghiurov. Miza politică: președinția, încă un centru de putere pentru tabăra lui Radev Iotova este susținută de formațiunea premierului Rumen Radev și ar urma să obțină un mandat de cinci ani dacă rezultatele preliminare se confirmă. În campanie, tabăra lui Ghiurov a avertizat asupra riscului ca formațiunea politică a lui Radev să ajungă să controleze simultan președinția, guvernul și majoritatea parlamentară. Iotova a devenit președinta Bulgariei în ianuarie 2026, după demisia lui Radev din funcția de șef al statului pentru a intra în politica parlamentară. Potrivit informațiilor din articol, Radev a câștigat ulterior alegerile parlamentare anticipate din aprilie. Cine sunt candidații și cine îi sprijină Iliana Iotova a candidat alături de Kiril Vulchev , fiind desemnată de un comitet de inițiativă și susținută declarat de partidul „Bulgaria Progresistă”, condus de premierul Radev, precum și de mai multe formațiuni de stânga. Andrei Ghiurov a candidat alături de Georgi Kandev și a fost sprijinit de grupurile parlamentare reformiste și pro-occidentale „Bulgaria Democratică” și „ Continuăm Schimbarea ”, plus formațiuni extraparlamentare. Rusia și politica externă, temă centrală în campanie Relația Bulgariei cu Rusia a fost una dintre principalele teme ale campaniei. Iotova a susținut menținerea dialogului cu Moscova și s-a opus acordării de ajutor Ucrainei, pledând pentru formarea unei „coaliții pentru pace”. Ghiurov a mers pe o platformă pro-occidentală, pro-UE și pro-NATO și a criticat guvernul lui Radev pentru ceea ce a numit eșecuri în politica externă, dar și pentru incapacitatea de a ține sub control creșterea prețurilor pe plan intern. Ce urmează, dacă exit-poll-urile se confirmă Dacă rezultatele preliminare vor fi validate, Iotova ar urma să preia oficial un nou mandat în ianuarie 2027. Constituția Bulgariei prevede maximum două mandate prezidențiale, fiecare de cinci ani; articolul precizează că, în 2026, Iotova finalizează mandatul început de Radev, iar această perioadă nu este luată în calcul la limita de mandate. [...]

Tensiunile UE–Rusia la G20 complică orice discuție despre armistițiu în Marea Neagră , după ce oficiali europeni l-au acuzat pe Serghei Lavrov că a răspândit „narațiuni false” despre războiul din Ucraina și au încercat să crească presiunea asupra Moscovei pentru o încetare a focului, potrivit Digi24 . Schimbul de replici a avut loc la reuniunea G20 de la Atlanta, unde șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a spus că europenii au reușit să îl abordeze direct pe ministrul rus de Externe pe tema Ucrainei. Kallas a declarat pentru AFP că Lavrov a prezentat „o mulțime de minciuni” și „narațiuni false”, pe care partea europeană le-a contestat. Un punct sensibil a fost încercarea europenilor de a obține o încetare a focului în Marea Neagră. Potrivit unei surse diplomatice citate de AFP, inițiativa a fost întâmpinată cu respingere de către Lavrov, semn că spațiul de negociere rămâne îngust în acest dosar. În același cadru, ministrul britanic Ed Miliband a afirmat că i-a transmis lui Lavrov, în plen, că „ar trebui să aibă curajul să-i spună lui Putin că Rusia nu va câștiga acest război”. Tot el l-ar fi confruntat pe șeful diplomației ruse și în legătură cu un atac recent asupra unei căi ferate din Dnipro, soldat cu 15 morți, subliniind că Moscova este „agresorul” în conflictul început în februarie 2022, odată cu invazia pe scară largă a Ucrainei. Lavrov, la rândul său, a salutat disponibilitatea Statelor Unite de a dialoga cu Moscova și a criticat ceea ce a numit „boicotul arogant” al Europei, într-o conferință de presă susținută vineri. Semnal politic și efecte de imagine la reuniune Potrivit relatărilor, mai mulți oficiali prezenți ar fi refuzat să participe la fotografia de grup alături de Lavrov, iar organizatorii americani au anulat în final sesiunea foto. Episodul indică nivelul ridicat de fricțiune diplomatică și reduce șansele unor gesturi simbolice de detensionare în marja reuniunilor internaționale. Reuniunile G20 au avut loc cu doar câteva zile înaintea alegerilor intermediare din SUA, care vor stabili echilibrul de putere în Congres pentru ultimii doi ani ai mandatului președintelui Donald Trump, context ce poate influența și poziționările publice ale actorilor implicați. [...]

Democrații pariază pe destituirea unor membri ai Cabinetului, nu pe Trump , pe fondul calculelor politice legate de alegerile intermediare, potrivit Digi24 . Miza este una de impact instituțional: procedura de „impeachment” (destituire) poate fi declanșată relativ ușor în Camera Reprezentanților, dar demiterea efectivă în Senat rămâne, practic, foarte greu de obținut. În analiza citată de Digi24, democrații sunt descriși ca fiind reticenți să inițieze o a treia încercare de destituire a lui Donald Trump, în condițiile în care niciun președinte american nu a fost demis vreodată prin votul din Senat, unde este necesară o majoritate de două treimi. În plus, cele două proceduri din primul mandat, pe care Trump le-a depășit, ar fi contribuit la consolidarea lui în rândul bazei sale electorale. De ce ținta se mută pe Pete Hegseth Dacă democrații ar recâștiga controlul asupra Camerei Reprezentanților, în partid se conturează ideea că un membru al Cabinetului ar putea deveni ținta „sancțiunii constituționale supreme” – destituirea unui funcționar federal pentru „trădare, luare de mită sau alte infracțiuni grave și delicte”. Primul nume menționat este Pete Hegseth, secretarul de război. Hakeem Jeffries, liderul democraților din Camera Reprezentanților, este prezentat ca evitând un angajament ferm privind o nouă procedură împotriva lui Trump („Nu am decis nimic și nu am exclus nimic”), dar exprimându-se tranșant în privința lui Hegseth, la un miting din Pennsylvania. Calculul politic: cost electoral versus „control” asupra administrației Matt Bennett, cofondator al think tank-ului democrat Third Way, argumentează că o nouă procedură împotriva lui Trump ar avea „zero șanse” să ducă la demitere, în absența unui fapt „și mai grav”. În aceeași logică, el avertizează că o a treia punere sub acuzare fără rezultat ar putea transmite alegătorilor mesajul că democrații nu le prioritizează problemele curente. În același registru, materialul notează că democrații aflați în curse electorale strânse tind să vadă destituirea mai degrabă ca pe un risc de a pierde voturi decât ca pe un avantaj de campanie. Este citat și Sherrod Brown, candidat pentru un loc vacant în Senatul SUA din Ohio, care spune că nu ar susține o procedură de destituire a lui Trump. Ce urmează în Congres: un test în perioada „lame duck” Prima inițiativă de a-l trage la răspundere pe Hegseth ar urma să apară în perioada „lame duck” (intervalul dintre alegeri și instalarea noilor aleși, când vechii membri își încheie mandatele), după ce republicanul Thomas Massie a depus opt capete de acuzare. Votul din Camera Reprezentanților a fost amânat de Mike Johnson, președintele Camerei, care a intrat mai devreme în vacanța electorală. Pentru a trimite cazul la Senat este suficientă o majoritate simplă în Cameră, ceea ce – conform articolului – ar presupune ca alți doi republicani să se alăture lui Massie și tuturor democraților. Capetele de acuzare menționate includ acuzații legate de declanșarea războiului împotriva Iranului fără o declarație a Congresului și depășirea limitei de 60 de zile fără autorizație, precum și acuzații privind ignorarea unor legi și atacuri letale neautorizate asupra unor suspecți de trafic de droguri din Caraibe, care ar fi dus la peste 200 de morți. Context: cum funcționează destituirea în SUA Procedura de destituire este mecanismul prin care Congresul poate încerca să demită un funcționar public pe baza acuzațiilor de „trădare, luare de mită sau alte infracțiuni grave și delicte”. Camera Reprezentanților adoptă articolele de destituire cu majoritate simplă, iar Senatul judecă și poate demite cu o majoritate de două treimi; ulterior, poate decide și interdicția de a mai ocupa funcții alese. [...]

Decizia privind viitorul „Cuibului Vulturului” riscă să devină un test de politică publică în Germania, între conservarea memoriei istorice și evitarea transformării locului într-un punct de atracție pentru extremiști, potrivit HotNews , care citează o relatare din The Guardian. Kehlsteinhaus , cunoscut ca „Cuibul Vulturului”, a fost distrus într-un incendiu în seara de 23 octombrie. Autoritățile suspectează un bărbat de 33 de ani, cu antecedente de tulburări psihice. Peste 200 de pompieri au intervenit, iar clădirea este acum închisă pe termen nelimitat. Obiectivul atrăgea peste 300.000 de vizitatori anual, însă în ziua incendiului era închis. Miza: reconstrucție, ruină sau soluție intermediară Incendiul a declanșat o dezbatere despre oportunitatea reconstrucției și despre felul în care ar putea fi gestionat un amplasament cu încărcătură istorică „toxică”, astfel încât să fie redus riscul de a deveni loc de pelerinaj pentru neonaziști. În paralel, rămâne întrebarea cum trebuie tratate vestigiile asociate făptașilor, în condițiile în care locurile legate de victimele regimului nazist (precum fostele lagăre de concentrare) sunt conservate pe termen nelimitat. Ministrul bavarez al culturii, Markus Blume, a anunțat convocarea unei comisii de experți în conservarea patrimoniului, construcții și cultura germană a comemorării Holocaustului, care să decidă pașii următori. El a spus că orice reconstrucție trebuie să țină cont de „responsabilitatea istorică” a locului. Context operațional și economic: un obiectiv turistic major, acum închis „Cuibul Vulturului” se află la 1.834 de metri altitudine, în Berchtesgaden (Bavaria), și fusese construit între 1937 și 1938 pentru recepțiile lui Adolf Hitler. În timp, a devenit o atracție turistică importantă, dar și un loc de comemorare. În interior existau elemente asociate opulenței naziste, inclusiv marmură de Untersberg donată de Benito Mussolini, oglinzi venețiene și fotolii din piele verde. După incendiu, au rămas „ruine carbonizate”, iar închiderea pe termen nelimitat înseamnă, practic, suspendarea fluxului de vizitatori. Experții, împărțiți: integrare educațională vs. păstrarea ca ruină Directorul Centrului de Documentare Obersalzberg, Sven Keller, respinge atât ideea unei „simple reproduceri” a arhitecturii naziste, cât și varianta de a lăsa locul pur și simplu în ruină. El propune o soluție care să combine vestigiile materiale cu informații și elemente educaționale, inclusiv prin evidențierea „straturilor temporale” ale locului, precum utilizarea sa turistică din anii 1950 și faptul că incendiul însuși a devenit un nou strat istoric. În schimb, istoricul Felix Bohr, specializat în epoca nazistă, se declară împotriva oricărei reconstrucții, invocând și contextul politic actual, cu ascensiunea extremei drepte în Germania și Austria. Poziția sa este ca „megalomania lui Hitler” să rămână o ruină, iar efortul să se concentreze pe conservarea structurii rămase și pe transmiterea istoriei locului, nu pe „restaurarea decorurilor”. Ce urmează Următorul pas este evaluarea comisiei anunțate de ministrul culturii din Bavaria, care va trebui să propună o soluție ce echilibrează conservarea memoriei istorice, funcția educațională și riscurile de securitate și instrumentalizare extremistă ale unui astfel de sit. [...]

Xi Jinping a avertizat că Golful nu trebuie să devină teatru de rivalitate între marile puteri , pe fondul escaladării costurilor globale cu energia și transportul maritim, în timp ce Oman ia în calcul un acord preferențial de comerț și investiții cu China, potrivit The Jerusalem Post . Mesajul liderului chinez a fost transmis luni, la Beijing, în discuțiile cu sultanul Omanului, Haitham bin Tariq al-Said. Xi a spus că „pacea și stabilitatea” în regiune „necesită protecție și cultivare comună” și a pledat pentru evitarea transformării Golfului într-o „arenă” a rivalității geopolitice, conform Ministerului de Externe al Chinei. Contextul imediat este războiul SUA–Israel cu Iranul, care a afectat Strâmtoarea Hormuz și a împins în sus costurile globale cu energia și transportul. În acest cadru, China – care în mod tradițional a avut un rol diplomatic discret în Orientul Mijlociu – își intensifică eforturile de implicare, inclusiv prin trimiterea „în curând” a unor emisari speciali în regiune pentru a promova dialogul și detensionarea, potrivit aceleiași surse. Miza economică: Oman vrea un acord preferențial cu China Sultanul Haitham a declarat, potrivit presei de stat din Oman, că țara sa este deschisă să intre într-un acord bilateral preferențial de comerț și investiții cu China, argumentând că acesta ar putea „deschide noi căi” pentru schimburi comerciale și investiționale și ar facilita relațiile economice dintre cele două state. Oman exportă țiței și produse energetice către China, iar Muscat urmărește și dezvoltarea lanțurilor de aprovizionare pentru energie regenerabilă și comerț digital. Publicația notează și că legăturile de turism și afaceri au fost susținute de zboruri directe între Beijing și Muscat, operate din noiembrie anul trecut. Ce urmează: mai multă coordonare regională și canale financiare Xi a indicat că Beijingul vrea să își întărească coordonarea cu statele arabe, inclusiv cu țările din Consiliul de Cooperare al Golfului . Separat, liderul omanez a pus accent pe cooperarea dintre instituțiile de investiții și cele financiare; el a fost întâmpinat la sosirea în Beijing de guvernatorul băncii centrale a Chinei (People’s Bank of China), Pan Gongsheng. Vizita sultanului Haitham – prima a unui șef de stat omanez în China de la stabilirea relațiilor bilaterale în 1978 – a fost programată pe două zile. În lipsa unor detalii despre calendarul negocierilor, rămâne neclar când ar putea fi formalizat un eventual acord preferențial de comerț și investiții. [...]

Volodîmîr Zelenski spune că este gata de o întâlnire directă cu Vladimir Putin în Turcia, dar exclude orice concesii teritoriale privind Donbasul și Crimeea , poziție care fixează din start limitele politice și constituționale ale unor eventuale negocieri, potrivit Kyiv Post . Într-un interviu pentru CNN Türk , Zelenski a spus că negocierile directe „la nivel prezidențial” sunt necesare, după ce contactele anterioare dintre părți nu au reușit să oprească războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Liderul ucrainean și-a exprimat speranța că președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, ar putea ajuta la aranjarea discuțiilor, invocând relațiile acestuia cu Putin. Ce ar vrea Ucraina pe agenda unei întâlniri Zelenski a indicat că o eventuală întâlnire față în față ar putea debloca subiecte rămase nerezolvate în discuțiile dintre delegații și grupuri tehnice. Printre temele pe care le-ar vedea discutate se numără: un armistițiu de-a lungul liniei frontului și un mecanism de monitorizare a respectării acordurilor; garanții de securitate; reconstrucția Ucrainei; statutul teritoriilor ocupate. În același timp, Zelenski a respins cererile lui Putin ca Ucraina să cedeze Donbasul sau să recunoască Crimeea drept teritoriu rusesc, afirmând că astfel de concesii ar încălca Constituția Ucrainei. Context: G20 și rolul SUA Zelenski a abordat și posibilitatea participării la summitul G20 al liderilor, programat în decembrie la Miami, precizând că Ucraina nu a primit încă o invitație oficială din partea Washingtonului. El a spus că au existat semnale că președintele SUA, Donald Trump, ar putea invita Ucraina, posibil în cadrul unei inițiative orientate spre încheierea războiului. Publicația notează că SUA l-au invitat pe Putin la summit în septembrie, ceea ce a alimentat posibilitatea unei întâlniri între liderul rus și Trump, în condițiile în care Kremlinul respinsese anterior propunerea lui Zelenski de a se întâlni cu Putin în marja reuniunii. Pe acest fundal, Zelenski a insistat că orice negocieri privind încheierea războiului trebuie să includă Ucraina și a respins ideea ca alte state să decidă viitorul țării fără participarea Kievului. „Este imposibil. Nu poți decide soarta Ucrainei fără Ucraina. Ar fi nedrept și nu ar duce nicăieri.” În același interviu, Zelenski a susținut că Rusia nu și-a atins obiectivele militare inițiale, în pofida declarațiilor că ar fi putut cuceri Ucraina „în trei zile”, menționând că războiul intră în al cincilea an. [...]