Știri
Știri din categoria Externe
Kremlinul a exclus orice ajutor militar pentru Iran prin intermediul BRICS, în plină escaladare a conflictului cu SUA și Israelul, potrivit Digi24. Declarația a fost făcută luni, 2 martie 2026, de purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, care a subliniat că apartenența la blocul BRICS „nu implică obligația de a oferi asistență reciprocă în timpul unei agresiuni militare”.
Peskov a precizat că organizația, din care fac parte, între altele, Rusia, China și Iran, nu a organizat consultări privind actuala criză și că obiectivele sale țin de cooperare economică și politică, nu militară. Mesajul vine în contextul în care Teheranul este implicat într-un conflict direct cu SUA și Israelul.
În paralel, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, și omologul său chinez, Wang Yi, au condamnat atacurile asupra Iranului, invocând încălcarea dreptului internațional și destabilizarea regiunii. Cei doi au criticat și tentativele de răsturnare a autorităților „alese în mod legitim” din state suverane.
Cu o zi înainte, președintele Vladimir Putin a transmis condoleanțe după asasinarea liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, într-un mesaj adresat președintelui Masoud Pezeshkian. Liderul de la Kremlin a condamnat actul, dar nu a menționat direct SUA sau Israelul.
Această nuanță este remarcată de analiștii Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), care apreciază că Rusia și-a abandonat, practic, aliatul iranian, în pofida retoricii privind „parteneriatul strategic”. Potrivit experților citați, evitarea nominalizării Washingtonului sau a Tel Avivului ar indica dorința Moscovei de a nu deteriora ireversibil relațiile cu SUA.
Deși oficialii ruși au folosit un limbaj dur la adresa Occidentului, poziția exprimată de Kremlin confirmă că Rusia nu este dispusă să transforme sprijinul politic pentru Teheran într-un angajament militar direct.
Recomandate
Amenințarea Rusiei ridică miza pentru statele europene care ar accepta găzduirea temporară a bombardierelor franceze cu capacitate nucleară , într-un moment în care Parisul discută astfel de aranjamente cu mai mulți parteneri din Europa, potrivit Digi24 . Mesajul a venit de la adjunctul ministrului rus de externe, Aleksandr Grușko , care a spus că orice țară europeană care acceptă desfășurarea de bombardiere strategice franceze dotate cu arme nucleare „se va transforma într-o țintă” pentru forțele Moscovei „în cazul unui conflict”, relatează Reuters, citată de Digi24. Ce a declanșat avertismentul Moscovei Contextul este inițiativa anunțată în martie de președintele Franței, Emmanuel Macron , privind extinderea arsenalului nuclear francez și posibilitatea ca parteneri europeni să găzduiască temporar aeronave franceze cu arme nucleare. Macron a indicat că Parisul discută astfel de aranjamente cu: Marea Britanie, Germania, Polonia, Olanda, Belgia, Grecia, Suedia, Danemarca. Cum își justifică Rusia poziția Grușko a declarat, într-un interviu publicat joi, că această inițiativă ar face parte dintr-o „consolidare necontrolată” a potențialului nuclear al NATO, pe care Rusia o consideră o amenințare strategică. „Evident, armata noastră va fi obligată să acorde o atenție deosebită acestei probleme în contextul actualizării listei de ținte prioritare în cazul unui conflict major”, a declarat Grușko pentru Russia Today. Oficialul rus a mai susținut că, în loc să consolideze apărarea aliaților, demersul ar slăbi, de fapt, securitatea țărilor care ar accepta găzduirea acestor aeronave, invocând lipsa unor „garanții ferme”. Ce urmează pe dosarul nuclear Potrivit lui Grușko, orice viitor dialog privind armele nucleare ar trebui să ia în calcul „capacitățile combinate” ale NATO, inclusiv arsenalele Franței și Marii Britanii, alături de cel al SUA. În paralel, NATO a criticat în această săptămână Rusia și China pentru politicile lor privind armele nucleare și le-a îndemnat să colaboreze cu SUA pentru „stabilitate și transparență”, înaintea unei conferințe ONU de la New York, programată să înceapă săptămâna viitoare, pentru revizuirea funcționării tratatului de neproliferare nucleară. [...]
Uniunea Europeană a extins sancțiunile împotriva Rusiei către energie, transport maritim și finanțe, cu efect direct asupra fluxurilor comerciale și a accesului la servicii esențiale , potrivit G4Media . Consiliul UE a aprobat oficial al 20-lea pachet de sancțiuni, în paralel cu un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina (aprox. 450 miliarde lei), anunț făcut de președintele Consiliului European, António Costa , conform MEDIAFAX. Pachetul adaugă noi interdicții și restricții care vizează atât infrastructura energetică și logistică, cât și servicii și tranzacții financiare, într-un efort de a crește presiunea economică asupra Moscovei. Ce sectoare sunt lovite: energie, servicii și lanțuri de aprovizionare Măsurile aprobate includ, potrivit informațiilor prezentate, următoarele direcții: Din 2027, interzicerea furnizării de servicii de terminale GNL (gaz natural lichefiat) către companiile rusești; interzicerea furnizării de servicii de securitate cibernetică către Federația Rusă; înăsprirea cerințelor de trasabilitate a diamantelor , pentru a confirma că nu au fost extrase, prelucrate sau produse în Rusia; interzicerea operațiunilor cu două porturi rusești ( Murmansk și Tuapse) și cu un terminal petrolier din portul Karimun (Indonezia). Totodată, o organizație din Kârgâzstan care administrează o bursă unde se tranzacționează „volume semnificative” de stablecoin A7A5 a fost adăugată pe lista de sancțiuni. (Stablecoin = criptomonedă proiectată să își mențină o valoare stabilă, de regulă prin raportare la o monedă clasică.) Extindere pe transportul de petrol, bănci și criptomonede Conform aceleiași surse, pachetul include și: o interdicție asupra transporturilor maritime de petrol rusesc ; restricții pentru 46 de petroliere ; limitări ale tranzacțiilor cu criptomonede cu Rusia; interdicții care acoperă tranzacțiile cu încă 20 de bănci rusești . Sancțiunile au fost extinse și la 58 de entități juridice și persoane fizice asociate complexului militar-industrial rus și la peste 60 de companii , inclusiv din China și Emiratele Arabe Unite , potrivit informațiilor citate. Context politic: Ungaria și-a ridicat veto-ul Ambasadorii la UE au aprobat împrumutul și noile sancțiuni cu o zi înainte, după ce Ungaria și-a ridicat veto-ul anterior , mai notează materialul. Într-o postare pe X, António Costa a legat decizia de strategia UE privind Ucraina: „Strategia UE pentru realizarea unei păci juste și durabile în Ucraina se bazează pe doi piloni: consolidarea Ucrainei și creșterea presiunii asupra Rusiei. Astăzi, am înregistrat progrese pe ambele fronturi.” [...]
Rusia amenință cu includerea pe lista de ținte a țărilor europene care ar găzdui avioane franceze cu arme nucleare , avertizând că o astfel de desfășurare ar „slăbi” securitatea statelor respective, nu ar întări-o, potrivit Biziday . Mesajul a fost transmis de ministrul adjunct de Externe al Rusiei, Alexander Grușko , care a încadrat posibilitatea ca Franța să își desfășoare temporar aeronavele dotate cu arme nucleare în alte țări europene drept parte a unei „consolidări necontrolate” a potențialului nuclear al NATO, pe care Moscova o consideră o amenințare strategică. „Evident, armata noastră va fi obligată să acorde o atenție deosebită acestei probleme în contextul actualizării listei de ținte prioritare în cazul unui conflict major. […] securitatea acestor țări este, de fapt, slăbită”, a spus Grușko. Contextul: inițiativa Franței și discuțiile din NATO Președintele Franței, Emmanuel Macron , a anunțat în martie planuri de extindere a arsenalului nuclear al țării și a spus că Franța ar putea permite partenerilor europeni să găzduiască temporar aeronavele sale echipate cu arme nucleare. Inițiativa este prezentată în contextul eforturilor europene din NATO de a-și asuma o parte mai mare din responsabilitatea pentru apărare, pe fondul criticilor repetate ale președintelui american Donald Trump la adresa Alianței. În acest cadru, Macron și premierul Poloniei, Donald Tusk, au discutat recent despre posibile exerciții nucleare comune, ca parte a demersului francez de extindere a protecției sale nucleare către alte state europene. De ce contează: escaladare de risc și presiune asupra deciziilor de găzduire Avertismentul Moscovei ridică miza politică și de securitate pentru orice stat european care ar lua în calcul găzduirea unor astfel de capabilități, prin asocierea explicită a deciziei cu riscul de a deveni țintă în scenariul unui conflict major. Pe fondul tensiunilor internaționale, Grușko a mai afirmat că orice dialog viitor privind armele nucleare ar trebui să țină cont de capacitățile combinate ale NATO, inclusiv arsenalele Franței și Marii Britanii, pe lângă cel al SUA. Reacții și fundal diplomatic În paralel, NATO a criticat în această săptămână Rusia și China pentru politicile lor privind armele nucleare și a îndemnat ambele țări să colaboreze cu SUA pentru „mai multă stabilitate și transparență”, conform relatării Reuters, citată de Biziday. [...]
Israelul condiționează reluarea operațiunilor militare de acordul SUA , iar țintele vizate ar include infrastructura energetică și economică a Iranului, potrivit Agerpres . Mesajul, transmis de ministrul israelian al apărării, Israel Katz, indică o posibilă escaladare cu implicații directe pentru stabilitatea regională și pentru riscurile asupra fluxurilor energetice. Katz a spus, într-un mesaj video difuzat joi și citat de AFP, că Israelul este „pregătit” să reia războiul împotriva Iranului, dar „așteaptă undă verde” din partea Statelor Unite. Potrivit acestuia, armata israeliană ar fi pregătită „atât pe plan defensiv cât și ofensiv”, iar țintele din Iran „au fost stabilite”. De ce contează: ținte declarate în energie și infrastructură economică În declarațiile sale, ministrul apărării a legat explicit reluarea atacurilor de distrugerea unor obiective cu impact economic, menționând „instalațiile energetice și electrice cheie” și „infrastructura economică națională” a Iranului. În același mesaj, Katz a afirmat că Israelul ar urmări și „eliminarea dinastiei Khamenei”, referindu-se la Mojtaba Khamenei , numit lider suprem pentru a-i succeda tatălui său, Ali Khamenei, ucis pe 28 martie. Context: armistițiul SUA–Iran, prelungit unilateral de Trump Președintele american Donald Trump a anunțat marți prelungirea unilaterală și pe termen nelimitat a armistițiului dintre Statele Unite și Iran , intrat în vigoare pe 8 aprilie, pentru a permite negocieri cu Teheranul. Israelul „s-a conformat” acestui armistițiu, conform informațiilor transmise de Agerpres. Katz a avertizat că, dacă atacul va fi reluat, „va fi diferit și mortal”, cu „lovituri devastatoare” în „punctele cele mai sensibile”, după loviturile „colosale” despre care susține că au fost deja suferite de regimul iranian. [...]
Donald Trump intră într-un termen-limită legal care poate schimba cursul războiului cu Iranul , pentru că după 1 mai continuarea operațiunilor militare ar necesita aprobarea Congresului, potrivit Digi24 . Miza este una de reglementare și control instituțional: legea americană interzice președintelui să poarte un război fără acordul Congresului mai mult de 60 de zile. Bombardamentele asupra Iranului au început pe 28 februarie, iar Trump a notificat oficial Congresul pe 2 martie; de atunci curge termenul de 60 de zile, care expiră la 1 mai, notează The New York Times, citat de Digi24. Până la această dată, președintele ar avea trei opțiuni: să ceară permisiunea Congresului pentru a continua acțiunile militare, să înceapă reducerea lor sau să încerce să ocolească restricția. Presiune politică în Congres, cu o majoritate republicană strânsă Democrații din Congres au încercat de cinci ori să adopte rezoluții care să oprească acțiunile militare și să-l oblige pe Trump să se consulte cu legislatorii, însă republicanii le-au blocat. Totuși, unii republicani au transmis că termenul legal contează. Senatorul republican John Curtis a scris la începutul lunii aprilie că nu va susține continuarea acțiunilor militare după expirarea celor 60 de zile fără aprobarea Congresului. La rândul ei, Lisa Murkowski a criticat lipsa de transparență privind obiectivele, costurile și durata războiului și lucrează, împreună cu un grup de senatori, la o rezoluție care să autorizeze utilizarea forței militare împotriva Iranului, cu scopul declarat de a restabili autoritatea Congresului și de a impune „parametri clari” ai operațiunii. În Senat, republicanii au o majoritate de 53 de voturi din 100. Dacă o parte dintre senatorii republicani își înăspresc poziția, Casa Albă ar putea fi forțată să caute un compromis. Ce permite legea după 1 mai și ce precedent există Legea permite o prelungire cu 30 de zile dacă președintele confirmă în scris că timpul suplimentar este necesar pentru retragerea în siguranță a trupelor americane, dar această prelungire nu oferă autoritatea de a continua o campanie ofensivă. În trecut, președinți din ambele partide au continuat operațiuni militare fără aprobarea Congresului și după expirarea termenului de 60 de zile. Digi24 amintește cazul din 2011, când Barack Obama a susținut că legea nu se aplică operațiunii din Libia, argument care a atras critici bipartizane; unii legislatori iau în calcul că administrația Trump ar putea invoca raționamente similare și în cazul Iranului. Situația din teren: armistițiu prelungit și consolidare navală Trump a prelungit un armistițiu de două săptămâni care expirase marți, fără să precizeze o nouă dată de încheiere. Potrivit unor surse Axios, președintele ar fi dispus să acorde Iranului încă „trei-cinci zile” pentru a-și „pune ordine în gânduri”, însă Trump a respins informația ca fiind „falsă” și a spus că nu există „niciun fel de presiune în ceea ce privește termenele” legate de încetarea focului sau de stabilirea unei noi date pentru negocieri. În paralel, peste 20 de nave de război americane continuă să blocheze trecerea navelor legate de Iran la granița convențională dintre Golful Oman și Marea Arabiei. SUA au trimis și a treia grupă de atac navală în regiune, condusă de portavionul USS George HW Bush , care ar urma să ajungă în Orientul Mijlociu în „trei-cinci zile”, conform informațiilor din material. [...]
Armistițiul prelungit dintre SUA și Iran ar urma să expire duminică , ceea ce menține un nivel ridicat de incertitudine în regiune și complică perspectiva unor negocieri rapide, potrivit Mediafax . Statele Unite au informat Israelul că armistițiul recent prelungit cu Iranul se încheie duminică, conform presei israeliene. Postul public de radio KAN a relatat că oficiali americani au transmis la Tel Aviv că termenul stabilit de președintele Donald Trump pentru Teheran se apropie de final. Citând o sursă diplomatică anonimă, KAN susține că Trump încearcă să ajungă la o înțelegere cu Iranul, mai degrabă decât să intre în negocieri „deschise”. În același timp, surse israeliene au indicat că un progres până duminică pare puțin probabil. Mesaje neclare și un calendar scurt Surse israeliene au descris drept „confuz” comportamentul SUA, afirmând că au aflat recent despre acțiunile lui Trump din relatările presei și din postările acestuia pe rețelele de socializare. În cursul zilei de miercuri, un oficial al Casei Albe a declarat pentru Fox News că armistițiul ar putea dura între trei și cinci zile. O sursă israeliană a spus că situația rămâne neclară și depinde în mare măsură de deciziile lui Trump, potrivit KAN, citat de Anadolu . Context: prelungirea cerută de Pakistan și escaladarea din februarie Marți, Trump a anunțat prelungirea armistițiului cu Iranul în urma unei solicitări din partea Pakistanului, precizând că acesta rămâne în vigoare până când Teheranul va prezenta ceea ce el a numit o „propunere unificată”. Potrivit informațiilor citate, ostilitățile s-au intensificat după atacurile comune ale SUA și Israelului asupra Iranului din 28 februarie, urmate de riposta Teheranului asupra Israelului și a altor țări din regiune care găzduiesc active americane. Pakistanul a găzduit discuții între Washington și Teheran în perioada 11–12 aprilie, după ce a mediat armistițiul pe 8 aprilie. Eforturile pentru o nouă rundă de negocieri sunt în desfășurare, însă incertitudinea persistă. [...]
