Știri
Știri din categoria Externe
Kremlinul a exclus orice ajutor militar pentru Iran prin intermediul BRICS, în plină escaladare a conflictului cu SUA și Israelul, potrivit Digi24. Declarația a fost făcută luni, 2 martie 2026, de purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, care a subliniat că apartenența la blocul BRICS „nu implică obligația de a oferi asistență reciprocă în timpul unei agresiuni militare”.
Peskov a precizat că organizația, din care fac parte, între altele, Rusia, China și Iran, nu a organizat consultări privind actuala criză și că obiectivele sale țin de cooperare economică și politică, nu militară. Mesajul vine în contextul în care Teheranul este implicat într-un conflict direct cu SUA și Israelul.
În paralel, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, și omologul său chinez, Wang Yi, au condamnat atacurile asupra Iranului, invocând încălcarea dreptului internațional și destabilizarea regiunii. Cei doi au criticat și tentativele de răsturnare a autorităților „alese în mod legitim” din state suverane.
Cu o zi înainte, președintele Vladimir Putin a transmis condoleanțe după asasinarea liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, într-un mesaj adresat președintelui Masoud Pezeshkian. Liderul de la Kremlin a condamnat actul, dar nu a menționat direct SUA sau Israelul.
Această nuanță este remarcată de analiștii Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), care apreciază că Rusia și-a abandonat, practic, aliatul iranian, în pofida retoricii privind „parteneriatul strategic”. Potrivit experților citați, evitarea nominalizării Washingtonului sau a Tel Avivului ar indica dorința Moscovei de a nu deteriora ireversibil relațiile cu SUA.
Deși oficialii ruși au folosit un limbaj dur la adresa Occidentului, poziția exprimată de Kremlin confirmă că Rusia nu este dispusă să transforme sprijinul politic pentru Teheran într-un angajament militar direct.
Recomandate
Ucraina afirmă că prăbușirea lui Vladimir Putin este inevitabilă , după ce Moscova a reacționat limitat la loviturile americano-israeliene care au dus la moartea liderului suprem iranian Ali Khamenei. Într-o declarație publicată la 1 martie 2026 și citată de LinkedIn , ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, a susținut că Putin „a pierdut trei dintre cei mai apropiați aliați într-un interval de puțin peste un an”, făcând referire la Bashar al-Assad, Nicolás Maduro și liderul iranian. Oficialul de la Kiev a formulat trei concluzii: Rusia nu este un aliat de încredere, influența sa globală scade pe fondul războiului din Ucraina și „domino-ul dictatorilor” ar trebui să continue, întrucât și căderea lui Putin ar fi, în opinia sa, doar o chestiune de timp. Declarațiile vin după atacurile din 28 februarie asupra Iranului. Kremlinul a condamnat oficial acțiunea, însă fără a anunța măsuri concrete de sprijin pentru Teheran. Vladimir Putin a vorbit despre o „încălcare cinică” a normelor internaționale, iar ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a reiterat poziția de condamnare, potrivit relatărilor preluate de Reuters . O analiză publicată la 1 martie de Institute for the Study of War arată că reacția limitată a Moscovei reflectă constrângeri reale: războiul în curs din Ucraina, dorința de a evita o confruntare directă cu Statele Unite și interesele economice legate de evoluția pieței petroliere. În paralel, cotațiile petrolului au crescut puternic, pe fondul temerilor privind traficul prin Strâmtoarea Ormuz. Pentru Rusia, dependentă de veniturile din energie, o majorare susținută a prețului ar putea aduce beneficii bugetare, chiar dacă situația geopolitică se complică. [...]
Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) va organiza luni o reuniune extraordinară la solicitarea Rusiei , în urma loviturilor militare ale SUA și Israelului asupra Iranului, informează Agerpres . Această întâlnire are loc pe fondul tensiunilor crescânde legate de programul nuclear al Iranului. Misiunea permanentă a Rusiei, aliată a Teheranului, a cerut convocarea unei sesiuni speciale a Consiliului Guvernatorilor AIEA pentru a discuta despre loviturile militare asupra teritoriului iranian. Solicitarea a fost confirmată de Mihail Ulianov, reprezentantul permanent al Rusiei pe lângă organizațiile internaționale la Viena. Anterior, sâmbătă, reprezentanța iraniană la ONU a adresat o cerere similară directorului AIEA, Raphael Grossi. Într-o postare pe rețelele sociale, aceasta a subliniat necesitatea examinării „acuzațiilor nefondate și actelor reprobabile” împotriva programului nuclear pașnic al Iranului. Reuniunea extraordinară a Consiliului Guvernatorilor, care include 35 de țări, va preceda o altă sesiune deja programată. AIEA, agenția ONU responsabilă cu promovarea utilizării pașnice a energiei nucleare, a făcut apel la reținere pentru a preveni riscurile de securitate nucleară în Orientul Mijlociu. În contextul acestor evenimente, Iranul a confirmat moartea ghidului suprem, ayatollahul Ali Khamenei, în urma bombardamentelor. Ca răspuns, Iranul a anunțat noi lovituri asupra Israelului și bazelor americane din Golf. Teheranul, acuzat de SUA și Israel că urmărește obținerea armei atomice, își apără dreptul la tehnologie nucleară civilă și refuză AIEA accesul complet la instalațiile sale nucleare. Relațiile cu AIEA s-au deteriorat după un conflict scurt cu Israelul, dar inspecțiile au fost reluate, deși nu la toate siturile nucleare cheie. „Acuzațiile nefondate, amenințările infame și actele reprobabile ale agresorilor la adresa programului nuclear pașnic iranian vor trebui să fie examinate imediat de Consiliu”, a declarat reprezentanța iraniană la ONU. [...]
Căderea regimului de la Teheran ar tăia o parte importantă din sprijinul Rusiei , susține fostul ambasador al SUA în România, Adrian Zuckerman, potrivit Antena 3 CNN . Într-o intervenție în direct, acesta a afirmat că Iranul reprezintă „al treilea pilon” al unei axe formate din Rusia, China și Iran, iar prăbușirea actualului regim ar avea efecte directe asupra războiului dus de Moscova. Zuckerman estimează că operațiunea militară aflată în desfășurare ar putea dura „două-trei zile”, cu bombardamente constante și ținte stabilite „cu mare precizie”, forțele americane și cele din baze regionale fiind pregătite pentru atac. El a comparat planul pentru Iran cu cel aplicat anterior în Venezuela, pe care l-a descris drept „sofisticat și complex”, și a spus că nu vede actualul regim de la Teheran supraviețuind pe termen lung. Potrivit fostului diplomat, miza nu este doar petrolul, ci și sprijinul militar oferit de Iran Rusiei, inclusiv prin livrări de drone și alte echipamente. În opinia sa, eliminarea conducerii de la Teheran ar duce la diminuarea semnificativă a acestui ajutor. Principalele idei susținute de Adrian Zuckerman: Iranul este un actor-cheie în sprijinul acordat Rusiei; o eventuală înfrângere a regimului ar reduce capacitatea Moscovei de a continua războiul; pericolul major ar fi fost ca Iranul să obțină arma nucleară; singura șansă pentru stabilitate în Orientul Mijlociu ar fi eliminarea grupărilor considerate teroriste. Declarațiile vin într-un moment de escaladare a tensiunilor regionale, iar evoluțiile din Iran ar putea influența nu doar echilibrul de putere din Orientul Mijlociu, ci și dinamica războiului din Ucraina. Rămâne de văzut dacă operațiunea anunțată va produce schimbarea de regim anticipată sau va deschide un nou capitol de instabilitate regională. [...]
SUA și Israel au declanșat „Operation Epic Fury” împotriva Iranului , iar moartea liderului suprem Ali Khamenei a deschis o nouă etapă de confruntare în Orientul Mijlociu, potrivit unei analize publicate de Fox News . Președintele Donald Trump a descris intervenția drept începutul unor „operațiuni majore de luptă”, mizând pe ideea că regimul de la Teheran poate fi înlăturat fără o ocupație militară americană, prin presiune aeriană și revoltă internă. Spre deosebire de Irak sau Afganistan, Washingtonul nu trimite trupe la sol, ci se bazează pe superioritatea aeriană și pe eventuale mișcări interne împotriva puterii iraniene. Analiza susține că regimul iranian nu ar fi învățat din precedentele confruntări cu SUA, în timp ce Rusia și China ar fi tras deja concluzii strategice importante. Principalele lecții identificate sunt: Prevenirea concentrării de forțe americane : în ultimele decenii, conflictele majore ale SUA au fost precedate de mobilizări vizibile de trupe și echipamente; blocarea acestui proces ar deveni o prioritate pentru adversari. Limitarea accesului la baze aliate : proiecția de forță a SUA depinde de infrastructura militară din state partenere, inclusiv din Europa și Orientul Mijlociu; slăbirea alianțelor ar reduce capacitatea de reacție a Washingtonului. În acest context, alianțele occidentale devin o miză strategică majoră, iar presiunile externe pentru fragmentarea lor ar putea crește. Autorul subliniază că intervenția din Iran ar putea defini al doilea mandat al lui Trump , mai ales dacă operațiunea nu se încheie rapid. În plan intern, decizia amplifică disputele politice privind puterile președintelui în materie de război, dar și polarizarea ideologică legată de relația cu Israelul. Conflictul este abia la început, iar consecințele – atât militare, cât și geopolitice – se vor vedea în perioada următoare. Dacă regimul de la Teheran va rezista sau va cădea sub presiunea combinată a loviturilor externe și a tensiunilor interne rămâne întrebarea centrală care va marca evoluțiile din 2026. [...]
Asasinarea ayatollahului Ali Khamenei a fost precedată de o operațiune de spionaj întinsă pe ani de zile , care a inclus piratarea camerelor de trafic din Teheran, sabotarea comunicațiilor și utilizarea unei surse umane din interior, potrivit unei analize publicate de Digi24 , care citează Financial Times. Liderul suprem iranian, în vârstă de 86 de ani, a fost ucis sâmbătă dimineață într-un atac aerian israelian asupra complexului său din apropierea străzii Pasteur, la Teheran. O supraveghere construită în timp Conform surselor citate, aproape toate camerele rutiere din capitala Iranului ar fi fost compromise, imaginile fiind criptate și transmise către servere din Israel. Pe baza acestor date, serviciile israeliene au construit un „model de viață” al gărzilor și oficialilor iranieni: rutele zilnice și orele de serviciu; persoanele protejate; obiceiuri logistice și puncte vulnerabile. În paralel, ar fi fost întrerupte componente ale mai multor turnuri de telefonie mobilă din zonă, împiedicând eventuale avertizări către echipa de protecție a lui Khamenei. Confirmare din două surse Potrivit informațiilor prezentate, doctrina militară israeliană impune confirmarea independentă a țintei de către doi ofițeri superiori. În acest caz, datele tehnice obținute prin interceptări și supraveghere au fost completate de o sursă umană furnizată de CIA, care ar fi confirmat desfășurarea întâlnirii la ora stabilită. Abia după această verificare, avioanele israeliene ar fi lansat până la 30 de muniții de precizie. Decizie politică și calcul strategic Oficiali citați de Financial Times susțin că eliminarea lui Khamenei a fost o decizie politică, nu doar una tehnologică. Momentul a fost considerat oportun, întrucât liderul iranian nu se afla în buncărele sale, considerate inaccesibile armamentului utilizat. Atacul vine pe fondul tensiunilor accentuate dintre Iran, Israel și Statele Unite, dar și al negocierilor nucleare care urmau să continue în această săptămână. Succesul operațiunii este pus în legătură cu două momente-cheie: prioritizarea Iranului ca țintă strategică de către Mossad încă din 2001 și schimbarea de paradigmă după atacurile Hamas din 7 octombrie 2023, când Israelul ar fi renunțat la rezervele privind eliminarea liderilor de stat inamici. Operațiunea marchează un punct de cotitură major în conflictul din Orientul Mijlociu, cu implicații politice și militare care rămân dificil de anticipat. [...]
China cere statelor din Golf să se opună „ingerințelor externe” și să își consolideze unitatea , după extinderea conflictului declanșat de atacurile americano-israeliene asupra Iranului, potrivit HotNews.ro , care citează Reuters. Apelul a fost transmis luni de ministrul chinez de externe Wang Yi, în convorbiri telefonice cu omologii din Oman și Iran. În discuția cu ministrul de externe din Oman, Wang Yi a îndemnat statele din regiunea Golfului Persic să își consolideze relațiile de bună vecinătate și să „păstreze propriul viitor în propriile mâini”. Mesajul survine în contextul în care atacurile lansate de SUA și Israel, soldate inclusiv cu moartea ayatollahului Ali Khamenei, au generat represalii iraniene asupra Israelului și asupra unor state din Golf care găzduiesc baze militare americane. În convorbirea cu ministrul iranian de externe Abbas Araqchi , șeful diplomației chineze și-a exprimat sprijinul pentru „drepturile și interesele legitime” ale Iranului, afirmând că Teheranul poate menține stabilitatea internă și poate ține cont de preocupările vecinilor. Totodată, într-un dialog cu omologul francez, Wang a cerut cooperare pentru reducerea tensiunilor și reluarea negocierilor. Beijingul a condamnat anterior atacurile SUA și Israelului, calificându-le drept „inacceptabile”, și a cerut încetarea imediată a focului. Ministerul chinez de Externe a anunțat că un cetățean chinez a murit la Teheran, iar peste 3.000 de persoane au fost evacuate din Iran. China a precizat că nu a fost informată în prealabil despre acțiunea militară a Statelor Unite și a respins informațiile potrivit cărora ar fi fost aproape de un acord pentru vânzarea către Iran a unor rachete antinavă supersonice. Potrivit Beijingului, țara este o „mare putere responsabilă” care își respectă obligațiile internaționale. Poziționarea Chinei indică o tentativă de a se prezenta drept actor diplomatic favorabil dezescaladării, în timp ce conflictul din regiune riscă să afecteze echilibrul strategic și fluxurile energetice din Golf. [...]
