Știri
Știri din categoria Externe
Vladimir Putin a anunțat eliberarea a doi cetățeni maghiari capturați în Ucraina, după discuții cu ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, gest care a declanșat o reacție critică din partea Kievului și a accentuat tensiunile deja existente între Ucraina și Ungaria. Cei doi bărbați luptaseră în armata ucraineană și au fost capturați de forțele ruse, iar decizia de eliberare ar fi fost luată la solicitarea premierului ungar Viktor Orban.
Anunțul a fost făcut miercuri de liderul de la Kremlin, care a declarat că cei doi au dublă cetățenie – ucraineană și maghiară și că pot fi transportați direct în Ungaria cu avionul oficial al delegației conduse de șeful diplomației de la Budapesta. Eliberarea vine după o convorbire telefonică purtată pe 3 martie între Viktor Orban și Vladimir Putin.
Situația este însă complicată de statutul juridic al dublei cetățenii în Ucraina. Legislația ucraineană nu recunoaște dubla cetățenie, iar bărbații cu cetățenie ucraineană sunt supuși mobilizării în contextul războiului. Din acest motiv, implicarea Budapestei în cazul celor doi prizonieri a fost privită cu suspiciune la Kiev.
Ministerul ucrainean de Externe a reacționat dur și a convocat reprezentantul diplomatic al Ungariei, calificând gestul drept o „manevră cinică de PR”. Oficialii ucraineni au susținut că astfel de acțiuni politizează problema sensibilă a prizonierilor de război și au subliniat că eliberarea acestora ar trebui tratată strict în cadrul eforturilor umanitare internaționale.
Episodul are loc pe fondul unei rupturi tot mai vizibile între Ucraina și Ungaria, alimentată și de disputele privind energia. În cadrul întâlnirii de la Moscova, Peter Szijjarto și Vladimir Putin au discutat și despre tensiunile legate de conducta Druzhba, care transportă petrol rusesc către Ungaria și Slovacia. Conducta este oprită de la sfârșitul lunii ianuarie, iar cele două tabere oferă explicații diferite: Kievul susține că întreruperea a urmat unui atac rus asupra infrastructurii energetice din vestul Ucrainei, în timp ce Budapesta și Bratislava acuză Ucraina că a blocat deliberat tranzitul.
Recomandate
Moartea ayatollahului Ali Khamenei într-un atac susținut de SUA și Israel a provocat o reacție dură la Kremlin și a reaprins temerile personale ale lui Vladimir Putin privind propria securitate politică și fizică , potrivit unei analize publicate de Politico . Liderul rus a condamnat rapid operațiunea, descriind-o drept „o crimă comisă cu cinism și în încălcarea normelor morale și a dreptului internațional”, însă declarația sa a evitat să numească direct statele responsabile. Analiza arată că asasinarea liderului suprem al Iranului a atins două dintre cele mai sensibile puncte ale lui Putin: frica de schimbări de regim orchestrate din exterior și obsesia pentru supraviețuirea politică . Pentru Kremlin, dispariția unui aliat strategic vine într-un moment în care Moscova încearcă să își mențină poziția în războiul din Ucraina și să evite o confruntare directă cu Statele Unite. Contextul istoric joacă un rol important în modul în care Putin interpretează astfel de evenimente. În cercurile politice ruse, moartea lui Khamenei a fost comparată cu finalul violent al liderului libian Muammar Gaddafi în 2011, după intervenția NATO. Imaginile cu Gaddafi ucis au provocat atunci o reacție extrem de dură la Moscova. Potrivit analistului Alexander Baunov de la Carnegie Russia Eurasia Center, acel moment a reprezentat un punct de cotitură pentru politica rusă, contribuind la ruptura tot mai mare dintre Kremlin și Occident. În ultimii ani, izolarea personală a lui Putin s-a accentuat. În perioada pandemiei de Covid-19, întâlnirile sale cu oficiali străini sau ruși au fost strict controlate și desfășurate la distanță, alimentând imaginea liderului care guvernează dintr-un „buncăr”, o etichetă popularizată de opozantul rus Alexei Navalnîi. Moartea lui Khamenei și căderea altor aliați ai Moscovei au amplificat discursul alarmist din cercurile pro-Kremlin. Mai mulți comentatori ruși au sugerat că Washingtonul ar putea încerca tactici similare împotriva Rusiei. Printre vocile cele mai radicale s-au numărat fostul președinte Dmitri Medvedev, propagandistul Vladimir Soloviov și ideologul ultranaționalist Alexander Dugin, care au avertizat că eliminarea liderilor ostili Occidentului ar face parte dintr-o strategie mai amplă. Totuși, poziția oficială a Kremlinului a fost mult mai prudentă. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a exprimat „dezamăgire profundă” față de eșecul negocierilor dintre SUA și Iran, dar a menționat în același timp aprecierea Moscovei pentru rolul Washingtonului în discuțiile privind pacea în Ucraina. Pentru Putin, prioritatea rămâne conflictul ucrainean. Potrivit profesorului Sam Greene de la King’s College London, Kremlinul nu va sacrifica negocierile sau avantajele tactice din acest dosar pentru a apăra Iranul. În plus, criza din Orientul Mijlociu poate aduce Moscovei și beneficii indirecte: creșterea prețului petrolului, tensiuni între Europa și Statele Unite și distragerea atenției Washingtonului de la războiul din Ucraina. Deși Rusia dispune de cel mai mare arsenal nuclear din lume, analistii subliniază că această putere nu oferă protecție împotriva amenințărilor interne. Istoria arată că liderii autoritari care concentrează puterea pentru perioade lungi ajung de regulă să părăsească scena în două moduri: fie înlăturați, fie morți - o realitate care, sugerează analiștii, alimentează temerile permanente ale liderului de la Kremlin . [...]
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski afirmă că Ucraina a analizat planurile militare ale Rusiei pentru următorii doi ani , iar obiectivele Moscovei rămân extinderea controlului asupra estului și sudului Ucrainei, inclusiv avansul spre Dnipro și, posibil, către regiunea Odesa. Declarația a fost făcută la Kiev, în fața jurnaliștilor, potrivit HotNews.ro , care citează informații transmise inițial de Reuters. Zelenski a susținut că autoritățile ucrainene au intrat în posesia unor hărți ce ar descrie planurile strategice ale Rusiei pentru perioada 2026–2027 . Conform liderului ucrainean, aceste documente arată că Moscova nu și-a schimbat obiectivele principale în război, chiar dacă ritmul operațiunilor militare a fost mai lent decât și-ar fi dorit Kremlinul. Direcțiile principale ale planurilor rusești Potrivit lui Zelenski, ofensiva rusă ar viza mai multe zone strategice ale Ucrainei: regiunile Donețk și Luhansk , care formează Donbasul și reprezintă obiectivul principal al campaniei militare; regiunea Zaporojie , unde luptele continuă pe mai multe sectoare ale frontului; orașul Dnipro , un important centru industrial și logistic din sud-estul țării; regiunea Odesa , la Marea Neagră, care ar putea deveni o direcție de presiune militară în viitor. Președintele ucrainean a afirmat că Kievul „înțelege ce vor” forțele ruse, dar consideră că planurile prezentate pe hărți sunt nerealiste în condițiile actuale ale frontului . Situația militară pe teren Zelenski a declarat că Rusia nu și-a atins obiectivele stabilite pentru anul trecut și că va întâmpina dificultăți în a obține progrese teritoriale semnificative. Totuși, conflictul rămâne activ pe mai multe fronturi. Ministerul Apărării de la Moscova a anunțat că armata rusă a capturat trei sate din Donbas . În replică, Statul Major al Ucrainei susține că forțele sale au recucerit nouă localități din regiunea Zaporojie de la sfârșitul lunii ianuarie și continuă operațiunile de contraofensivă. Evoluția conflictului, a subliniat Zelenski, depinde în mare măsură de livrările de armament din partea partenerilor occidentali și de capacitatea industriei ucrainene de apărare . Teritoriile, obstacol major în negocierile de pace Chestiunea teritoriilor ocupate rămâne unul dintre cele mai dificile puncte în discuțiile privind o eventuală pace, negocieri în care Statele Unite încearcă să joace rol de mediator . Moscova cere ca Ucraina să accepte cedarea unor părți din regiunea Donețk pe care armata rusă nu le controlează complet, însă Zelenski respinge ferm această variantă. În aceste condiții, declarațiile liderului ucrainean sugerează că războiul rămâne blocat într-un conflict de uzură , iar planurile strategice ale Rusiei continuă să vizeze extinderea controlului asupra sudului și estului Ucrainei în următorii ani. [...]
Emiratele Arabe Unite cer Statelor Unite, Iranului și Israelului să revină la negocieri , avertizând că escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu riscă să destabilizeze întreaga regiune. Potrivit Euronews , apelul a fost lansat în a cincea zi a războiului, într-un moment în care confruntările militare continuă să se intensifice. Apel diplomatic pentru oprirea escaladării Ministrul de stat pentru Cooperare Internațională al Emiratelor Arabe Unite, Reem Bint Ebrahim Al Hashimy , a declarat că revenirea la dialog este singura soluție realistă pentru a evita extinderea conflictului . Oficialul a subliniat că Abu Dhabi nu dorește extinderea confruntării și consideră că soluțiile militare nu aduc stabilitate durabilă în regiune. „ Revenirea la masa negocierilor este singura cale rațională de urmat ”, a afirmat Al Hashimy în cadrul primei conferințe de presă susținute după izbucnirea conflictului. În același timp, Emiratele Arabe Unite au condamnat ceea ce au numit „atacurile flagrante ale Iranului” , dar au insistat că teritoriul lor nu trebuie folosit pentru operațiuni militare împotriva Teheranului. Atacuri cu rachete și drone asupra Emiratelor Autoritățile de la Abu Dhabi au anunțat că sistemele de apărare aeriană ale țării au respins sute de atacuri cu rachete balistice și drone de la începutul conflictului. Potrivit Ministerului Apărării al Emiratelor Arabe Unite, până acum au fost lansate către teritoriul lor: 186 de rachete balistice 812 drone Brigadierul Abdul Nasser Al Humaidi , purtător de cuvânt al ministerului, a declarat că apărarea aeriană a țării rămâne capabilă să respingă astfel de atacuri. Oficialul a afirmat că Emiratele dispun de capacitățile militare și stocurile de muniție necesare pentru a se apăra, indiferent de durata conflictului. Emiratele încearcă să evite extinderea războiului În ciuda tensiunilor, Abu Dhabi încearcă să mențină o poziție echilibrată, cerând deopotrivă dialog diplomatic și stabilitate regională . Apelul Emiratelor Arabe Unite se alătură altor inițiative diplomatice lansate în ultimele zile, inclusiv eforturilor Chinei de a trimite un emisar special în Orientul Mijlociu pentru medierea conflictului. [...]
Revista satirică franceză Charlie Hebdo a publicat o copertă provocatoare care ironizează moartea ayatollahului Ali Khamenei , liderul suprem al Iranului ucis în primele zile ale războiului din Orientul Mijlociu. Potrivit Digi24 , desenul a reaprins tensiunile dintre publicația franceză și regimul de la Teheran, în timp ce autoritățile franceze se tem de posibile represalii. Coperta controversată a revistei Numărul publicat miercuri de săptămânalul satiric prezintă o caricatură sugestivă a liderului iranian. Imaginea arată: o toaletă amplasată pe un morman de moloz ; turbanul caracteristic clericului iranian așezat pe rezervorul toaletei; ochii și ochelarii lui Ali Khamenei care apar din interiorul vasului. Caricatura a fost realizată de redactorul-șef al revistei, Laurent Sourisseau , cunoscut sub pseudonimul „Riss”, unul dintre supraviețuitorii atacului terorist din 7 ianuarie 2015 asupra redacției Charlie Hebdo din Paris . O relație tensionată de ani de zile cu Iranul Publicația franceză are de mult timp dispute cu autoritățile iraniene. În 2022 , revista a organizat un concurs internațional de caricaturi care îl ironizau pe Ali Khamenei, în contextul protestelor declanșate în Iran după moartea Mahsa Amini , o tânără kurdă de 22 de ani arestată de poliția morală pentru modul în care purta hijabul. Moartea acesteia a provocat proteste masive în Iran, iar femeile au început să își ardă vălurile în semn de revoltă. Caricaturile publicate de Charlie Hebdo în acea perioadă au declanșat o criză diplomatică între Franța și Iran . Teheranul a reacționat dur, printre măsuri fiind: închiderea Institutului Francez din Iran ; organizarea de proteste anti-franceze ; condamnarea oficială a publicației. Temeri privind eventuale represalii Publicarea noii caricaturi vine într-un moment extrem de tensionat, în contextul războiului din Orientul Mijlociu și al schimbărilor de putere din Iran după moartea lui Ali Khamenei. Franța analizează deja riscurile unor posibile atacuri de răzbunare , mai ales având în vedere precedentul din 2015, când un atac jihadist asupra redacției Charlie Hebdo a provocat moartea a 12 persoane. În ciuda acestor riscuri, revista satirică continuă să publice caricaturi provocatoare, invocând libertatea de exprimare ca principiu fundamental al presei franceze. [...]
China a anunțat trimiterea unui emisar special în Orientul Mijlociu pentru a încerca medierea conflictului , marcând prima inițiativă diplomatică oficială a Beijingului după declanșarea războiului dintre Iran și coaliția formată din Statele Unite și Israel. Potrivit HotNews , anunțul a fost făcut de ministrul chinez de Externe, Wang Yi , în a cincea zi a conflictului care s-a extins rapid în regiune. Declarația a venit în timpul unei convorbiri telefonice cu omologul său saudit, prințul Fayçal ben Farhane. Șeful diplomației chineze a precizat că Beijingul va trimite un emisar special pentru Orientul Mijlociu , care va vizita mai multe state din regiune pentru a încerca să faciliteze dialogul și să reducă tensiunile. Autoritățile chineze nu au anunțat deocamdată identitatea diplomatului și nici lista țărilor în care acesta va merge. Inițiativa apare într-un moment în care conflictul s-a intensificat după atacurile aeriene lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului , iar temerile privind extinderea războiului la nivel regional sunt în creștere. Wang Yi a subliniat că Beijingul susține respectarea suveranității Iranului , dar în același timp a cerut tuturor actorilor implicați să evite escaladarea și să revină la negocieri. În mesajul transmis în cadrul discuției cu Arabia Saudită, ministrul chinez de Externe a insistat asupra rolului pe care China încearcă să îl joace în actuala criză: Beijingul se declară o „forță pentru pace” în regiune; China cere oprirea operațiunilor militare și reluarea dialogului; autoritățile chineze spun că sunt pregătite să joace un rol „constructiv” în mediere . China este unul dintre principalii parteneri economici și politici ai Iranului , iar poziția sa diplomatică este urmărită cu atenție de statele implicate în conflict. În ultimii ani, Beijingul a încercat să își consolideze influența în Orientul Mijlociu inclusiv prin inițiative de mediere, precum acordul de reconciliere dintre Iran și Arabia Saudită anunțat în 2023. Prin trimiterea unui emisar special, China încearcă acum să se implice direct în gestionarea uneia dintre cele mai grave crize de securitate din regiune din ultimii ani. [...]
Numărul rachetelor lansate de Iran asupra Israelului este în scădere de la o zi la alta , potrivit declarațiilor armatei israeliene citate de HotNews , care afirmă că această evoluție ar fi rezultatul operațiunilor militare împotriva infrastructurii de lansare a rachetelor iraniene. Oficialii israelieni spun că au distrus sute de lansatoare balistice și stocuri de armament, ceea ce ar fi redus capacitatea Teheranului de a continua atacurile la aceeași intensitate. Declarația a fost făcută miercuri seara de locotenent-colonelul Nadav Shoshani , purtător de cuvânt al armatei israeliene. Potrivit acestuia, forțele israeliene ar fi neutralizat aproximativ 300 de lansatoare de rachete balistice , iar loviturile asupra acestor instalații ar explica diminuarea ritmului atacurilor. Oficialul militar a descris evoluția atacurilor în mai multe etape: în prima zi a conflictului , Iranul a lansat multe zeci de rachete; ulterior, tirurile au scăzut la câteva zeci pe zi ; în prezent, numărul atacurilor este mult mai mic , potrivit armatei israeliene. În total, de la începutul confruntării, Iranul ar fi lansat câteva sute de proiectile asupra regiunii, dintre care zeci sau chiar câteva sute au vizat direct Israelul , a mai spus Shoshani. Armata israeliană afirmă că, pe lângă atacurile directe din Iran, au existat și alte surse de atac . Miercuri, au fost raportate două bombardamente simultane provenite din Iran și Liban , în timp ce din Irak ar fi fost lansate doar câteva drone. Potrivit oficialilor israelieni, majoritatea tirurilor continuă să provină din Iran și din zone controlate de Hezbollah . Declarațiile armatei israeliene nu au fost confirmate independent, iar autoritățile iraniene nu au comentat imediat aceste estimări privind reducerea numărului de rachete lansate. [...]
