Știri
Știri din categoria Externe
Amazon alocă 15 miliarde de euro (aprox. 75 miliarde lei) pentru Franța în 2026–2028, mizând pe extinderea logisticii și pe 7.000 de joburi permanente, potrivit Mediafax. Planul este prezentat drept cel mai mare angajament financiar al companiei pe piața franceză și vine într-un moment în care grupul își leagă investițiile de promisiunea unor livrări mai rapide și prețuri scăzute.
Jean-Baptiste Thomas, directorul general al Amazon în Franța, a declarat pentru Le Figaro că este „fundamental optimist” privind rezistența economiei franceze și că, altfel, compania nu ar fi făcut investiția. Tot el a indicat că acesta este cel mai mare angajament financiar al Amazon de până acum în Franța.
Investiția este asociată direct cu creșterea capacității logistice. Amazon intenționează să deschidă patru depozite, pe lângă cele opt deja existente în Franța. Conform informațiilor din material:
Compania este prezentă în Franța din 2010 și a investit deja aproximativ 30 de miliarde de euro în infrastructură, tehnologie și operațiuni, ajungând la 25.000 de angajați, potrivit aceleiași surse.
Pe lângă infrastructură, Amazon spune că va continua să investească și în programe pentru clienți, inclusiv abonamentul Prime. În declarațiile citate, obiectivul noului plan este legat de „restabilirea puterii de cumpărare” prin menținerea unor prețuri scăzute și livrări mai rapide la nivel național.
Recomandate
Declarațiile lui Donald Trump despre Marine Le Pen adaugă un nou strat de tensiune politică într-un moment în care Franța intră într-o perioadă de volatilitate înaintea prezidențialelor din 2027 , pe fondul protestelor violente din țară, potrivit Mediafax . Președintele american a spus marți, în Biroul Oval, că lidera extremei drepte franceze este „vocea conservatoare” a Franței, dar a evitat să precizeze dacă o va susține explicit în cursa prezidențială din 2027. Declarațiile sunt relatate de AFP, citată de Mediafax. Mesajul lui Trump: „tratată foarte nedrept” și „justiția ca armă politică” Întrebat de un jurnalist AFP dacă o va susține pe Le Pen, Trump a afirmat că nu o cunoaște și nu a întâlnit-o, însă a adăugat că, în opinia sa, aceasta a fost tratată „foarte nedrept”. Totodată, el a spus că i se pare că justiția a fost folosită ca „armă politică” împotriva ei. Trump a legat evaluarea sa de contextul recent din Franța, afirmând că, după revoltele din țară, Le Pen este „cu siguranță vocea conservatoare”. Contextul juridic al lui Le Pen și miza din 2027 Marine Le Pen, în vârstă de 58 de ani, a fost condamnată de o instanță franceză în martie 2025 pentru fapte de corupție. Inițial, i s-a interzis să ocupe funcții publice timp de cinci ani, însă o instanță de apel i-a deschis anul acesta calea pentru a candida la alegerile prezidențiale din 2027, când se încheie mandatul lui Emmanuel Macron . Protestele din Franța, folosite în campania americană Potrivit materialului, Trump a invocat în repetate rânduri violențele din Franța pentru a critica imigrația și stânga politică din SUA, în perspectiva alegerilor pentru Congres programate în noiembrie. În același registru, Trump a descris situația din Franța drept o „adevărată revoluție” care „continuă” și, la un miting electoral în Kansas, a susținut că țara este „cucerită, jefuită și incendiată de migranți, jihadiști și comuniști”. De ce contează Intervenția lui Trump amplifică polarizarea în jurul subiectelor imigrației și ordinii publice, într-un moment în care Franța se apropie de un ciclu electoral cu miză mare. În același timp, declarațiile indică faptul că evoluțiile interne din Franța sunt deja folosite ca argument politic în campania din SUA, ceea ce poate crește presiunea publică și mediatică asupra actorilor politici francezi înainte de 2027. [...]
O schimbare de linie la Washington riscă să transforme sprijinul pentru Kiev într-o monedă de schimb , iar Europa ar putea fi împinsă să acopere rapid un posibil gol de securitate și finanțare, potrivit unei analize publicate de Focus . Politologul Thomas Jäger susține că președintele SUA, Donald Trump, „face front comun” cu Vladimir Putin și ar urmări o înțelegere care ar echivala cu o capitulare a Ucrainei. Jäger afirmă că, deși Rusia nu și-ar fi atins obiectivele militare și „ar sta de fapt ca un învins”, Putin ar fi aproape să câștige războiul „pe plan politic”, reușind să-l atragă pe Trump de partea sa. În această logică, Trump ar dori ca Ucraina „să semneze ceva” al cărui conținut nu este clar, dar care ar trebui să fie acceptabil pentru Rusia. Miza pentru Europa: presiune pe bugetele și capacitățile de sprijin pentru Ucraina În lectura lui Jäger, pivotarea SUA ar pune o presiune directă pe statele europene, în special pe Germania, descrisă drept „cel mai important stat din Europa” în sprijinirea Ucrainei. El avertizează că, fără ajutorul german, voința din Uniunea Europeană de a continua susținerea Kievului „s-ar putea eroda”. Analiza mai indică faptul că Putin nu ar urmări „un pace acceptabilă”, ci ar vrea să controleze Ucraina „precum Belarus”, ceea ce ar menține riscurile de securitate la granița estică a UE și ar prelungi nevoia de finanțare și asistență militară. „Mai întâi afaceri, apoi pace”: acuzația de interes financiar Jäger susține că în spatele schimbării de curs ar sta „interese financiare dure” și o inversare a politicii SUA față de Rusia: în loc să insiste pe un tratat de pace, Trump ar vrea „mai întâi să facă afaceri și apoi să vadă dacă se instalează pacea”. El afirmă că Trump ar considera că are „doar doi ani” pentru a „vinde realizări de guvernare” către Rusia și a obține profituri, menționând drept exemple posibile: participații în proiecte miniere, centre de date sau cumpărarea Lukoil. În aceeași cheie, Jäger descrie oferta lui Putin ca fiind tranzacțională: afaceri „în avantajul vostru”, dar cu condiția „să-mi livrați Ucraina”. Ce urmează, potrivit analizei: așteptarea alegerilor din SUA și menținerea sancțiunilor În SUA ar exista „stupefacție”, spune Jäger, inclusiv în Congres și în spațiul public, pe fondul percepției că Washingtonul „trece de partea inamicului”. În paralel, Putin ar avea timp de partea sa și ar putea „duce războiul până la capăt” cu sprijinul continuu al Chinei. În Europa, reacția descrisă de Jäger ar fi una de temporizare: menținerea sancțiunilor împotriva Rusiei și așteptarea evoluțiilor de după alegerile parțiale („midterms”) din SUA, în condițiile în care continentul ar fi „șantajabil din două părți” – de China, prin dependența de pământuri rare, și de SUA, în zona tehnologiei informației. [...]
Parlamentul European pune pe agenda UE o posibilă operațiune navală în Marea Neagră , pe fondul atacurilor asupra navelor comerciale din apropierea apelor românești și bulgărești, și cere ca bani europeni necheltuiți din programul SAFE să fie redirecționați pentru sprijinirea României și Bulgariei, potrivit Biziday . Rezoluția, care nu are caracter obligatoriu, a fost adoptată cu 432 de voturi „pentru”, 52 „împotrivă” și 88 de abțineri. În text, Parlamentul European condamnă „cu fermitate” atacurile recente soldate cu victime în largul coastelor Bulgariei și României, precum și încălcările repetate ale spațiului aerian românesc, indicând Rusia drept responsabilă pentru atacarea navelor civile și pentru escaladarea războiului în vestul Mării Negre. Ce ar însemna pentru România și Bulgaria: sprijin operațional și finanțare Eurodeputații cer UE și statelor membre să ia în considerare desfășurarea unei operațiuni navale comune în Marea Neagră, pe baza discuțiilor existente privind o posibilă „santinelă la Marea Neagră”. În paralel, documentul insistă pe cooperare mai strânsă între Bulgaria, România și Turcia. Pe componenta de apărare aeriană și protecție a transportului maritim, rezoluția invită țările UE, în cooperare cu NATO, să sprijine România și Bulgaria în: detectarea timpurie a dronelor ostile care amenință navigația comercială; urmărirea (monitorizarea) acestor amenințări. Pentru a susține aceste măsuri, eurodeputații solicită ca fondurile UE necheltuite din programul european SAFE (program de finanțare pentru înarmare) să fie folosite pentru a ajuta România și Bulgaria să facă față provocărilor din regiune. Mesaj politic către Sofia și preocupări privind infrastructura submarină Rezoluția salută reacția rapidă a României și Bulgariei în acordarea de asistență navelor atacate, dar exprimă și „îngrijorare” față de „gestionarea ambiguă” a amenințării ruse de către guvernul bulgar. Textul critică răspunsul diplomatic considerat slab al Sofiei și îi cere premierului Bulgariei, Rumen Radev, să coreleze solicitările de solidaritate cu „acțiuni concrete”, inclusiv prin accelerarea participării la inițiativa antidrone a NATO. Separat, eurodeputații cer consolidarea protecției și rezilienței proiectelor submarine de telecomunicații, transport de energie electrică și cabluri de date, prin supraveghere maritimă mai puternică, cooperare regională și mecanisme de răspuns rapid. Contextul de securitate: atacuri asupra navelor comerciale Într-o analiză citată de Biziday, Bloomberg arată că, în octombrie, șapte nave au fost lovite de drone rusești în largul coastelor Bulgariei și României și că „peste 24 de marinari” au murit, în timp ce aliații NATO ar evita un răspuns care ar putea duce la escaladare, pe fondul incertitudinilor privind sprijinul SUA. Pentru companii și operatori logistici, miza imediată este dacă UE va transforma această rezoluție într-un set de măsuri concrete (operaționale și de finanțare) care să reducă riscul pe rutele comerciale din vestul Mării Negre. [...]
Administrația Trump pune presiune juridică pe Politico și îi cere să retragă sau să corecteze trei articole despre șefa de cabinet a Casei Albe, Suzy Wiles , în cel mult 48 de ore, altfel ia în calcul „măsuri legale” și o reevaluare a relației instituționale, potrivit Mediafax . Scrisoarea a fost trimisă luni de departamentul juridic al Casei Albe și a fost redactată de consilierul Will Scharf. Documentul solicită, pe lângă corectări sau retrageri, publicarea unor scuze publice adresate președintelui Donald Trump și lui Suzy Wiles, precum și eliminarea informațiilor contestate din arhivele digitale ale publicației. Informațiile sunt relatate de Axios, citată de Mediafax. Ce articole sunt contestate și ce susține Casa Albă Potrivit materialului, Casa Albă contestă trei articole publicate de Politico pe 15 și 16 octombrie: Un articol din 15 octombrie care susținea că Trump ar lua în calcul înlocuirea lui Suzy Wiles; președintele a respins informațiile ca fiind „știri false”. Un articol din 16 octombrie care relata că primul material ar fi provocat panică și că Trump ar fi reacționat furios; purtătorul de cuvânt al Casei Albe a negat și aceste informații. Un articol tot din 16 octombrie care afirma că Wiles ar fi contribuit la organizarea unui interviu al fostei purtătoare de cuvânt Katie Zacharia la Fox News, sugerând că șefa de cabinet ar fi creat o situație dificilă pentru Zacharia în interviul cu Sean Hannity. Casa Albă și Fox News au negat relatarea. În scrisoare, administrația susține că, înainte de publicarea articolului despre interviu, ar fi furnizat redacției mesaje text care ar indica faptul că interviul a fost organizat de Zacharia, nu de Wiles. Miza: escaladarea conflictului instituțional cu presa Scharf critică faptul că Politico nu ar fi corectat sau retras materialele contestate. „Politico nu și-a corectat și nici nu și-a retras informațiile false”, a scris oficialul, potrivit materialului. Dacă solicitările nu sunt îndeplinite în 48 de ore, Casa Albă spune că va reevalua relația instituțională cu Politico și va lua în considerare alte măsuri legale disponibile. Un reprezentant al publicației nu a răspuns solicitării de comentarii, potrivit Axios. Context: tensiuni recente între Casa Albă și instituții media Disputa vine după un episod anterior, menționat în articol, în care Trump a anunțat pe 18 septembrie interzicerea accesului la Casa Albă pentru reporterii Politico, CNN și MS NOW. Măsura a fost criticată de experți juridici ca fiind neconstituțională, iar pe 21 septembrie cele trei instituții media au intentat un proces federal. Ulterior, accesul a fost restabilit pe 24 septembrie, în urma unei hotărâri judecătorești care a obligat administrația să permită revenirea reporterilor. [...]
China își extinde presiunea asupra Taiwanului prin sancțiuni și „zonă gri” maritimă , o combinație care poate ridica riscurile operaționale pentru transportul comercial din jurul insulei și, implicit, pentru lanțurile de aprovizionare din regiune, potrivit Ziarul Financiar . Beijingul își intensifică presiunea diplomatică asupra Taipeiului și își extinde tacticile maritime din așa-numita „zonă gri” – acțiuni care se opresc înaintea unui conflict armat deschis – într-o campanie pe care analiștii o descriu drept o încercare de a izola Taiwanul și de a-și afirma controlul asupra teritoriului insulei. Sancțiuni și blocaje de vizite: presiune pe relațiile externe ale Taiwanului Săptămâna trecută, China a impus sancțiuni ministrului comunicațiilor din Paraguay și ministrului de externe din Belize, motivând că aceștia au vizitat Taipei și s-au întâlnit cu oficiali taiwanezi. Măsura este prezentată ca un pas fără precedent îndreptat împotriva aliaților Taiwanului, potrivit Financial Times, citat de Ziarul Financiar. În paralel, reprezentanții Taiwanului se confruntă cu obstacole suplimentare la deplasările externe. În aprilie, Seychelles, Mauritius și Madagascar au blocat zborul care îl transporta pe președintele Lai Ching-te spre Eswatini, ceea ce a dus la anularea unei vizite – prima situație de acest tip pentru Taipei, din cauza lipsei accesului la spațiul aerian. Lai a ajuns ulterior în Eswatini luna următoare, „potrivit unor relatări”, zburând în secret cu avionul regelui. „Zona gri” pe mare: mai mulți actori și interferențe cu nave comerciale În apele din estul Taiwanului, China a sporit manevrele navelor pazei de coastă și ale altor nave guvernamentale, parte din activitățile de „zonă gri”. Analiștii apreciază că, luate împreună, aceste acțiuni urmăresc să rupă Taiwanul de puținii aliați rămași și să demonstreze jurisdicția Beijingului asupra insulei. William Yang, analist senior pentru Asia de Nord-Est la Crisis Group , a descris această dinamică drept o campanie de presiune intensificată, menită să izoleze Taiwanul și să limiteze relațiile pe care „puterile de mijloc” și statele mai mici le au cu Taipei. „Toate acestea sunt forme ale campaniei de presiune intensificate de Beijing, care urmărește izolarea internațională a Taiwanului și limitarea relațiilor pe care puterile de mijloc și statele mai mici le au cu Taipei.” În iunie, Ministerul Transporturilor din China a anunțat o operațiune specială de aplicare a legii pe mare și de cartografiere a fundului mării, cu participarea mai multor instituții, inclusiv paza de coastă. Pentru prima dată, paza de coastă chineză a „inspectat de la distanță” nave aflate în apele din estul Taiwanului. Presa de stat chineză a prezentat operațiunea ca pe o modalitate de a crea un „model de guvernanță în apropierea țărmului” în apele din jurul Taiwanului, menit să arate statelor străine că China exercită jurisdicție asupra zonei, potrivit unei note de cercetare semnate de Erik Green ( International Institute for Strategic Studies ), citată în articol. Green a mai precizat că patrulele au continuat cel puțin până luna trecută. Ministrul adjunct de externe al Taiwanului, Chen Ming-chi, a spus că navele chineze interferează cu navele comerciale taiwaneze și a avertizat asupra riscurilor de escaladare. „Nu contribuie la menținerea păcii și stabilității. Exercițiile lor se apropie tot mai mult. Cred că este periculos.” Context: presiunea s-a intensificat după preluarea mandatului de către Lai Guvernul Partidului Comunist Chinez revendică suveranitatea asupra Taiwanului și a amenințat că va prelua insula prin forță dacă Taipei se opune, cerând în același timp altor state să nu recunoască Taiwanul ca națiune suverană. Ofensiva diplomatică și exercițiile militare chineze s-au intensificat de când Lai Ching-te a preluat președinția, în 2024, lider pe care China îl consideră „un separatist periculos”. Odată cu sancțiunile anunțate săptămâna trecută, China a avertizat cele 12 state care întrețin relații oficiale cu Taiwanul să nu se lase „manipulate și folosite de forțele separatiste”. Ministerul de Externe de la Taipei a condamnat decizia, afirmând că Beijingul nu are dreptul să intervină în relațiile diplomatice ale Taiwanului. [...]
Schimbul de trupuri ale militarilor căzuți rămâne unul dintre puținele canale funcționale de coordonare între Rusia și Ucraina , într-un nou episod relatat de Agerpres : Ucraina a primit 252 de trupuri, iar Rusia 25, operațiunea având loc la punctul de trecere Novaia Guta , la granița dintre Belarus și Ucraina. Agenția ucraineană responsabilă de aceste schimburi a precizat că a primit 252 de trupuri „care, potrivit părții ruse, aparțin unor militari ucraineni”, urmând ca acestea să fie identificate. Moscova a anunțat, la rândul său, că a recuperat trupurile a 25 de soldați. Ambele părți au mulțumit Comitetului Internațional al Crucii Roșii pentru sprijinul acordat în derularea operațiunii. Discrepanța de raport și explicația invocată Vladimir Rogov, președintele comisiei de resort din cadrul Camerei Civice a Rusiei, a susținut pe Telegram că raportul este „practic același ca în luna septembrie”, indicând un raport de 1:10. În septembrie, potrivit aceleiași relatări, Ucraina a primit 252 de trupuri, iar Rusia 23. În material se arată că această diferență este atribuită, în general, avansurilor teritoriale ale forțelor ruse, în timp ce trupele ucrainene nu au reușit întotdeauna să recupereze trupurile celor uciși în timpul retragerii. Belarus, coridor pentru operațiuni umanitare Tot joi, mai multe familii ruse și ucrainene s-au reunit după ce au trecut granița dintre Belarus și Ucraina în ambele direcții, potrivit agenției belaruse oficiale BELTA, preluată de EFE. Conform BELTA, 11 persoane au călătorit din Rusia în Ucraina pentru a se reuni cu familiile lor, iar trei s-au întors din Ucraina în Rusia. Agenția belarusă a mai precizat că este vorba în principal despre persoane în vârstă și cu mobilitate redusă, iar coridorul umanitar a fost organizat la punctul de control Novaia Guta, folosit curent pentru astfel de tranzite. Luna trecută, potrivit exemplului citat, 15 persoane au ajuns în Ucraina din Rusia, iar trei s-au întors în Rusia. [...]
