Știri
Știri din categoria Externe
Mesajul de „răzbunare” al noului lider al Iranului crește riscul de escaladare regională, într-un moment în care orice deteriorare a securității în Orientul Mijlociu poate alimenta noi șocuri pe piețele energetice și de transport. Potrivit Mediafax, ayatollahul Mojtaba Khamenei a transmis sâmbătă, pe Telegram, că răzbunarea pentru moartea tatălui său, ayatollahul Ali Khamenei, este „cerința națiunii” și „trebuie cu siguranță să aibă loc”.
Mesajul a fost publicat cu ocazia ceremoniilor funerare organizate la câteva luni după decesul fostului lider suprem al Iranului. În declarație, Mojtaba Khamenei a prezentat represaliile drept o obligație națională și religioasă.
Potrivit informațiilor citate de Reuters, funeraliile au fost organizate după ce Ali Khamenei „ar fi fost ucis” în urma unor atacuri aeriene desfășurate de Statele Unite și Israel pe 28 februarie. În același mesaj, noul lider a reiterat intenția Teheranului de a răspunde pentru moartea liderului religios și a altor victime ale conflictelor recente.
„Ne angajăm să răzbunăm sângele liderului martir și al tuturor martirilor acestor două războaie de la criminalii și ucigașii dezonorați.”
Declarația vine într-un context regional tensionat, cu relații ostile între Iran, Statele Unite și Israel. În acest cadru, un mesaj public care fixează „răzbunarea” ca prioritate politică și simbolică poate amplifica riscul de escaladare, cu efecte potențiale asupra securității regionale și a stabilității globale.
Deocamdată, mesajul nu include detalii despre măsuri concrete sau despre un calendar al unor eventuale acțiuni, limitare care face dificilă evaluarea imediată a impactului operațional. Totuși, formularea folosită indică o linie dură a noii conduceri de la Teheran, urmărită atent de comunitatea internațională, în condițiile în care o escaladare militară în zonă poate afecta inclusiv fluxurile comerciale și prețurile energiei.
Recomandate
Iran a avertizat că va răspunde „ochi pentru ochi” statelor care se aliniază unei campanii economice conduse de SUA , potrivit Al Jazeera . Mesajul ridică miza pentru guvernele și companiile care ar putea participa la măsuri de presiune economică împotriva Teheranului, prin riscul de represalii și perturbări în relațiile comerciale. Avertismentul a fost transmis de Mohsen Rezaei , secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului , care a spus că țările ce se alătură „războiului economic” al SUA împotriva Iranului vor fi vizate de acțiuni „tit-for-tat” (represalii reciproce). Contextul este escaladarea retoricii de la Washington: președintele SUA, Donald Trump, a amenințat că va declanșa „război economic” împotriva Iranului, conform aceleiași surse. Materialul nu oferă detalii despre măsuri concrete, calendar sau state vizate, astfel că amploarea efectelor rămâne, deocamdată, neclară. [...]
Acuzația lui Netanyahu ridică miza securității interne și a costurilor de protecție potrivit Agerpres , după ce premierul israelian a susținut că Iranul ar fi încercat să-l asasineze pe unul dintre fiii săi, fără să ofere detalii suplimentare. Netanyahu a făcut afirmația într-un interviu telefonic pentru postul israelian Channel 14, în contextul unei discuții despre informațiile potrivit cărora Shin Bet (serviciul israelian de securitate internă) ar fi refuzat să asigure măsuri de protecție sporită pentru Gadi Eisenkot , fost șef al Statului Major și principal rival al său la alegerile parlamentare programate pe 27 octombrie. „Ceva incredibil s-a întâmplat: Iranul l-a luat drept țintă pe unul dintre fiii mei. Iranul a încercat să-l ucidă pe unul dintre fiii mei.” Protecția demnitarilor și a familiilor lor, din nou în centrul dezbaterii În același interviu, Netanyahu s-a pronunțat pentru protecție permanentă pentru Eisenkot, argumentând că o astfel de măsură „nu este un lux” și avertizând că, în lipsa ei, „(iranienii) vor reuși” să-l asasineze. Potrivit informațiilor prezentate, nu este clar care dintre cei doi fii ai premierului ar fi fost ținta. Netanyahu are doi fii și o fiică. Context: fiul cel mare, în SUA, și polemica privind costurile Agerpres notează că fiul cel mare al premierului, Yair Netanyahu, în vârstă de 35 de ani, a stat mult timp în SUA, la Miami, de la începutul anului 2024 și „se pare” că se află sub protecția Shin Bet. Șederea sa în SUA a generat în Israel o polemică privind costul acestei protecții pentru contribuabili, iar localnici din Florida și-au exprimat îngrijorarea că prezența lui ar putea transforma zona într-o țintă pentru atacuri ale inamicilor Israelului. Ce se mai știe despre presupusa tentativă La scurt timp după declarațiile premierului, jurnalistul israelian Amit Segal a scris pe canalul său de Telegram că presupusa tentativă de asasinat ar fi fost cunoscută „de mai multe luni”, dar s-ar fi aflat sub o interdicție de publicare. Informația nu este detaliată în materialul citat. [...]
Vicepreședintele SUA JD Vance a alimentat tensiunile comerciale cu Canada după ce, la un miting în Maine, a numit Canada „un stat” și a spus ulterior că a fost o „scăpare freudiană”, pe fondul reaprinderii războiului tarifar dintre cele două țări, potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute la câteva ore după ce președintele Donald Trump a anunțat că va dubla tarifele la autovehiculele și piesele auto importate din Canada, până la 50%, într-o nouă escaladare a conflictului comercial. „Trebuie să ne amintim că Canada este un stat — scuze, alunecare freudiană”, a spus Vance, stârnind râsete în rândul mulțimii. „A fost de fapt o greşeală.” Tarifele, miza imediată: 50% pentru unele produse canadiene În același discurs, Vance a acuzat Canada că aplică „tarife ridicole” și „alte taxe netarifare” asupra produselor din Maine care intră în Canada și a spus că SUA vor riposta împotriva „practicilor comerciale neloiale”, fie că vin din China, fie din Canada. Potrivit informațiilor prezentate, tarife de 50% asupra unor produse canadiene au intrat în vigoare imediat după miezul nopții din 22 august, după un decret prezidențial emis la 20 iulie. Măsura trebuia inițial să intre în vigoare pe 19 august, însă Trump a decis o amânare de trei zile, motivând că cele două țări erau aproape de un acord. Mesaj politic cu efecte economice Dincolo de „gafa” verbală, intervenția vicepreședintelui vine într-un moment în care relația comercială SUA–Canada este din nou sub presiune, iar deciziile privind tarifele vizează direct lanțuri de aprovizionare sensibile, precum industria auto. În acest context, retorica publică a liderilor americani riscă să complice și mai mult negocierile și să prelungească incertitudinea pentru companiile expuse schimburilor transfrontaliere. [...]
Washingtonul pregătește extinderea sancțiunilor secundare , o mișcare care poate lovi direct companii, bănci și state ce continuă relațiile comerciale cu Teheranul, într-o escaladare a presiunii economice asupra Iranului, potrivit Euronews . Pachetul urmează să fie detaliat la doar câteva ore după ce președintele american Donald Trump a susținut că Iranul „se prăbușește complet”. Tensiunile cresc din nou după acordul interimar din iunie, care a permis redeschiderea temporară a Strâmtorii Ormuz și relaxarea unor sancțiuni. Înțelegerea prevedea continuarea negocierilor timp de 60 de zile pentru un acord final, cu mize majore: programul nuclear iranian și sancțiunile occidentale. „Războiul economic” devine prioritatea SUA În contextul unui război tot mai nepopular în Statele Unite, al apropierii alegerilor intermediare și al reducerii stocurilor americane de armament de precizie după bombardamentele asupra Iranului, Donald Trump pare să mute accentul de pe opțiunea militară pe presiunea financiară. Liderul de la Casa Albă a anunțat „cea mai devastatoare operațiune economică întreprinsă vreodată împotriva unei țări”, iar Washingtonul speră că această strategie va forța Iranul să redeschidă Strâmtoarea Ormuz și să accepte un acord de pace în termenii SUA. Ce include ofensiva: blocadă navală și sancțiuni pentru terți Noua campanie vine după reimpunerea blocadei navale asupra porturilor iraniene. În paralel, Trezoreria SUA pregătește extinderea sancțiunilor secundare — adică măsuri care pot viza și entități din afara SUA dacă fac afaceri cu Iranul. Concret, sunt avute în vedere sancțiuni pentru: companii, instituții financiare, state care continuă relațiile economice cu Teheranul. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent , a descris ofensiva drept o „Zi Z economică”, prezentând-o ca pe „cea mai mare ofensivă financiară desfășurată vreodată împotriva unui adversar”. Răspunsul Iranului: „recunoașterea înfrângerii” și amenințări cu represalii Teheranul contestă afirmațiile Washingtonului și susține că amploarea noilor măsuri arată că SUA nu și-au atins obiectivele militare. Ministrul adjunct de externe, Kazem Gharibabadi, i-a transmis lui Bessent: „Discursul vostru nu stă în picioare” Oficialul iranian a pus sub semnul întrebării logica unei „invazii financiare” dacă, așa cum afirmă SUA, obiectivele militare ar fi fost deja atinse. În același timp, administrația Trump a avertizat că orice țară care menține legături economice cu Teheranul riscă să fie sancționată, iar Iranul a amenințat cu represalii împotriva statelor care se alătură sancțiunilor, pe care le descrie drept „terorism economic”. Pe fondul escaladării, președintele iranian Massoud Pezeshkian a recunoscut că Iranul se confruntă cu „numeroase dificultăți economice”, după decenii de sancțiuni americane și internaționale. [...]
Eliminarea Siriei de pe lista SUA a statelor susținătoare ale terorismului deschide calea pentru relaxarea restricțiilor la investiții și tranzacții financiare , într-o nouă etapă a ridicării treptate a sancțiunilor americane împotriva Damascului, potrivit Agerpres . Decizia anunțată de Statele Unite vizează o listă pe care Siria se afla de 47 de ani. În practică, includerea pe lista Washingtonului a „sponsorilor terorismului” atrage restricții asupra asistenței și investițiilor americane în țara respectivă, asupra exporturilor militare și asupra unor tranzacții financiare. Administrația președintelui american Donald Trump își exprimase la începutul lunii iulie intenția de a elimina Siria de pe această listă. Măsura vine după schimbarea de putere de la sfârșitul anului 2024, când președintele sirian Bashar al-Assad a fost înlăturat în urma unei ofensive a rebelilor dintr-o coaliție islamistă condusă de actualul președinte sirian Ahmed al-Sharaa, care ulterior a strâns relațiile cu SUA și a fost primit la Casa Albă de Donald Trump. Ce se schimbă din perspectiva reglementărilor și a mediului economic Prin scoaterea Siriei de pe listă, se reduce un set de bariere care afectau direct relațiile economice cu SUA, în special în zona investițiilor și a fluxurilor financiare. Agerpres notează că aceste restricții vizau: asistența și investițiile americane în Siria; exporturile militare; anumite tranzacții financiare. Context: HTS, delistare și limitele rămase În perioada luptei împotriva armatei lui Bashar al-Assad, Ahmed al-Sharaa a condus gruparea jihadistă Frontul al-Nusra, redenumită ulterior Hayat Tahrir al-Sham (HTS). În decizia anunțată luni de SUA, și această grupare a fost eliminată de pe lista Washingtonului cu „organizațiile teroriste globale”. Totuși, Agerpres precizează că Ahmed al-Sharaa rămâne sub sancțiunile ONU, care includ interdicții de călătorie. În consecință, pentru fiecare deplasare externă are nevoie de o derogare din partea țării pe care o vizitează. [...]
Amenințările Iranului la adresa Bulgariei cresc riscul de securitate pe flancul estic al NATO , într-un context în care Teheranul acuză Sofia că a sprijinit operațiunile militare ale SUA prin găzduirea unor aeronave americane de realimentare, potrivit Antena 3 . Iranul susține că punerea teritoriului și infrastructurii militare bulgare la dispoziția Statelor Unite echivalează cu „participare la agresiune” împotriva sa și spune că își rezervă dreptul de a răspunde. Noile avertismente vin după declarații anterioare potrivit cărora Teheranul ar putea viza ținte militare americane din Europa, inclusiv din Bulgaria și Cipru, dacă Washingtonul își intensifică acțiunile împotriva Iranului. Ce reproșează Teheranul și ce mesaj transmite Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, a afirmat că Iranul are informații potrivit cărora mai multe aeronave americane cisternă KC-135 au plecat din Bulgaria și a reluat ideea că folosirea teritoriului unei țări pentru atacuri împotriva Iranului ar însemna implicare directă. „Țările nu au niciun motiv să se teamă de Republica Islamică decât dacă și-au pus teritoriul și facilitățile la dispoziția Statelor Unite”, a declarat Baghaei, adăugând că Teheranul „nu va manifesta clemență față de cei care participă la atacurile împotriva Iranului”. Oficialul iranian a mai spus că Iranul „nu are nimic împotriva poporului bulgar”, dar a avertizat că Teheranul se consideră îndreptățit, „în temeiul dreptului internațional”, să răspundă din „sursa sau locul” din care ar fi lansat ceea ce consideră un act de agresiune. Ce a decis Bulgaria și ce spune Sofia despre misiune Aeronavele americane cisternă au fost desfășurate la baza Bezmer la finalul lunii iulie, în urma unei solicitări urgente din partea Washingtonului și a unei decizii a Adunării Naționale a Bulgariei. Autorizația a permis desfășurarea temporară a: până la opt aeronave americane de realimentare în aer; cel mult 250 de militari americani. Scopul declarat al misiunii a fost sprijin logistic pentru operațiunile SUA din Orientul Mijlociu, iar misiunea aprobată urma să continue până la 1 octombrie 2026. Primele două aeronave dintre cele planificate au sosit pe 31 iulie. Ministrul bulgar al Apărării, Dimitar Stoyanov, a declarat pe 22 august că aeronavele americane au părăsit baza Bezmer și a susținut că, pe durata staționării, nu au existat zboruri spre sud, către Orientul Mijlociu, iar misiunile au fost zboruri de antrenament în spațiul aerian al țărilor aliate situate la vest și nord-vest. De ce contează pentru NATO și regiune Materialul notează că includerea Bulgariei pe lista „posibilelor ținte” a amplificat îngrijorarea, deși oficiali și experți militari bulgari apreciază că riscul este, în prezent, limitat. În același timp, un atac asupra unui stat aliat ar putea avea consecințe politice și militare majore, inclusiv consultări între aliații NATO în baza Articolului 5, în condițiile în care Iranul este deja implicat în confruntări cu Israelul, în zona Golfului și în Marea Roșie. În plan regional, Antena 3 menționează și o reacție de precauție: Grecia a mutat, duminică, un sistem antiaerian Patriot pe insula Creta, pentru a consolida apărarea unei baze militare, pe fondul temerilor privind eventuale atacuri iraniene asupra instalațiilor unde sunt amplasate echipamente militare americane în estul Mediteranei. Context: avertismente repetate și evaluări despre capacități Potrivit aceleiași surse, desfășurarea de la Bezmer a generat controverse politice în Bulgaria și avertismente repetate din partea Teheranului, inclusiv prin ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, care ar fi ridicat subiectul în discuții cu autoritățile bulgare. Articolul mai arată că experți bulgari consideră că Iranul are, cel puțin teoretic, arme cu rază suficientă pentru a ajunge până în Bulgaria, însă raza de acțiune nu echivalează automat cu capacitatea de a lovi o țintă. Un scenariu de atac asupra Bezmer ar presupune, cel mai probabil, traversarea spațiului aerian al Turciei și a unei zone puternic apărate pe flancul estic al NATO. În paralel, ministrul bulgar al Apărării a respins informațiile publicate de Financial Times privind analiza unor posibile lovituri și a spus că serviciile bulgare sunt în contact cu instituțiile britanice, iar informațiile primite de la partenerii britanici ar fi „semnificativ diferite” de cele apărute în presă. Ministrul de Interne, Ivan Demerdzhiev, a afirmat că măsurile de securitate de la Bezmer au fost pregătite pentru o amenințare mai mare decât cea indicată în prezent de serviciile de informații, pentru a întări protecția înainte ca riscul să crească. [...]
