Știri
Știri din categoria Externe
Absența prelungită a lui Mojtaba Khamenei alimentează incertitudinea politică într-un Iran aflat în plin armistițiu și cu mize economice ridicate, în condițiile în care fiul liderului suprem ucis nu a fost văzut nici măcar la funeraliile tatălui său, potrivit Antena 3, care citează Reuters.
Duminică, televiziunea de stat iraniană i-a arătat pe trei dintre fiii ayatollahului Ali Khamenei – Mostafa, Meysam și Masoud – rugându-se lângă sicriele depuse în complexul Imam Khomeini Grand Mosalla din Teheran. Mojtaba Khamenei, descris în material ca succesor în funcția de lider suprem, nu a apărut în imagini și nu a fost văzut public.
În material se arată că nu a existat până acum nicio apariție publică și nu a fost publicată nicio imagine cu Mojtaba, despre care „se spune” că ar fi fost rănit în atacul aerian din 28 februarie, în care au fost uciși tatăl său și alți membri ai familiei. Surse apropiate cercului său intern au declarat pentru Reuters că ar fi suferit răni grave, inclusiv la unul sau la ambele picioare, iar fața i-ar fi fost desfigurată.
O participantă la ceremonie a spus, într-un interviu pentru agenția Tasnim, că așteptarea unei apariții a lui Mojtaba a fost „singura” dorință a unor oameni prezenți:
„Până în ultimul moment, înainte să înceapă rugăciunea, le tot spuneam celor din jur că sper ca el, Mojtaba Khamenei, să vină. Aceasta era singura noastră dorință.”
Potrivit Reuters, Ali Khamenei și mai mulți membri ai familiei au fost uciși într-un atac aerian pe 28 februarie, în momentul în care SUA și Israelul au declanșat războiul împotriva Iranului. Conflictul a durat mai multe săptămâni, până la un „armistițiu fragil”, și a provocat „moarte și distrugeri” în regiune, menținând la putere guvernul teocratic sprijinit de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice.
Materialul notează că armistițiul a suspendat războiul început „în urmă cu patru luni”, în baza unui acord cu Washingtonul despre care autoritățile iraniene susțin că ar urma să aducă „beneficii economice uriașe”. Acordul interimar ar include:
În același timp, Reuters relatează că, în timpul războiului, „peste 3.000 de oameni” au fost uciși, iar baze militare și proiecte majore de infrastructură au fost distruse, cu pagube „de miliarde de dolari”. Iranul ar fi lovit baze americane din regiune și și-ar fi afirmat controlul asupra Strâmtorii Ormuz, ceea ce ar fi dus la creșterea prețurilor globale la energie; președintele american Donald Trump a spus că acest lucru l-a determinat să preseze mai rapid pentru pace.
Autoritățile iraniene organizează o săptămână de procesiuni funerare, inclusiv transportarea rămășițelor la situri religioase șiite din Irak. Presa de stat a relatat că ceremonia de duminică a fost prelungită cu aproximativ o oră, până la 22:00 (ora locală), din cauza numărului mare de participanți.
Planul anunțat în material prevede, după o procesiune luni în Teheran, transportul rămășițelor la Qom (marți), apoi în Irak – Najaf și Kerbala (miercuri) – și revenirea în Iran pentru o procesiune la Mashhad, înainte de înmormântare. Autoritățile intenționează să mobilizeze „milioane de oameni” și să ofere transport, mâncare și cazare.
Recomandate
Acuzația lui Netanyahu ridică miza securității interne și a costurilor de protecție potrivit Agerpres , după ce premierul israelian a susținut că Iranul ar fi încercat să-l asasineze pe unul dintre fiii săi, fără să ofere detalii suplimentare. Netanyahu a făcut afirmația într-un interviu telefonic pentru postul israelian Channel 14, în contextul unei discuții despre informațiile potrivit cărora Shin Bet (serviciul israelian de securitate internă) ar fi refuzat să asigure măsuri de protecție sporită pentru Gadi Eisenkot , fost șef al Statului Major și principal rival al său la alegerile parlamentare programate pe 27 octombrie. „Ceva incredibil s-a întâmplat: Iranul l-a luat drept țintă pe unul dintre fiii mei. Iranul a încercat să-l ucidă pe unul dintre fiii mei.” Protecția demnitarilor și a familiilor lor, din nou în centrul dezbaterii În același interviu, Netanyahu s-a pronunțat pentru protecție permanentă pentru Eisenkot, argumentând că o astfel de măsură „nu este un lux” și avertizând că, în lipsa ei, „(iranienii) vor reuși” să-l asasineze. Potrivit informațiilor prezentate, nu este clar care dintre cei doi fii ai premierului ar fi fost ținta. Netanyahu are doi fii și o fiică. Context: fiul cel mare, în SUA, și polemica privind costurile Agerpres notează că fiul cel mare al premierului, Yair Netanyahu, în vârstă de 35 de ani, a stat mult timp în SUA, la Miami, de la începutul anului 2024 și „se pare” că se află sub protecția Shin Bet. Șederea sa în SUA a generat în Israel o polemică privind costul acestei protecții pentru contribuabili, iar localnici din Florida și-au exprimat îngrijorarea că prezența lui ar putea transforma zona într-o țintă pentru atacuri ale inamicilor Israelului. Ce se mai știe despre presupusa tentativă La scurt timp după declarațiile premierului, jurnalistul israelian Amit Segal a scris pe canalul său de Telegram că presupusa tentativă de asasinat ar fi fost cunoscută „de mai multe luni”, dar s-ar fi aflat sub o interdicție de publicare. Informația nu este detaliată în materialul citat. [...]
Washingtonul pregătește extinderea sancțiunilor secundare , o mișcare care poate lovi direct companii, bănci și state ce continuă relațiile comerciale cu Teheranul, într-o escaladare a presiunii economice asupra Iranului, potrivit Euronews . Pachetul urmează să fie detaliat la doar câteva ore după ce președintele american Donald Trump a susținut că Iranul „se prăbușește complet”. Tensiunile cresc din nou după acordul interimar din iunie, care a permis redeschiderea temporară a Strâmtorii Ormuz și relaxarea unor sancțiuni. Înțelegerea prevedea continuarea negocierilor timp de 60 de zile pentru un acord final, cu mize majore: programul nuclear iranian și sancțiunile occidentale. „Războiul economic” devine prioritatea SUA În contextul unui război tot mai nepopular în Statele Unite, al apropierii alegerilor intermediare și al reducerii stocurilor americane de armament de precizie după bombardamentele asupra Iranului, Donald Trump pare să mute accentul de pe opțiunea militară pe presiunea financiară. Liderul de la Casa Albă a anunțat „cea mai devastatoare operațiune economică întreprinsă vreodată împotriva unei țări”, iar Washingtonul speră că această strategie va forța Iranul să redeschidă Strâmtoarea Ormuz și să accepte un acord de pace în termenii SUA. Ce include ofensiva: blocadă navală și sancțiuni pentru terți Noua campanie vine după reimpunerea blocadei navale asupra porturilor iraniene. În paralel, Trezoreria SUA pregătește extinderea sancțiunilor secundare — adică măsuri care pot viza și entități din afara SUA dacă fac afaceri cu Iranul. Concret, sunt avute în vedere sancțiuni pentru: companii, instituții financiare, state care continuă relațiile economice cu Teheranul. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent , a descris ofensiva drept o „Zi Z economică”, prezentând-o ca pe „cea mai mare ofensivă financiară desfășurată vreodată împotriva unui adversar”. Răspunsul Iranului: „recunoașterea înfrângerii” și amenințări cu represalii Teheranul contestă afirmațiile Washingtonului și susține că amploarea noilor măsuri arată că SUA nu și-au atins obiectivele militare. Ministrul adjunct de externe, Kazem Gharibabadi, i-a transmis lui Bessent: „Discursul vostru nu stă în picioare” Oficialul iranian a pus sub semnul întrebării logica unei „invazii financiare” dacă, așa cum afirmă SUA, obiectivele militare ar fi fost deja atinse. În același timp, administrația Trump a avertizat că orice țară care menține legături economice cu Teheranul riscă să fie sancționată, iar Iranul a amenințat cu represalii împotriva statelor care se alătură sancțiunilor, pe care le descrie drept „terorism economic”. Pe fondul escaladării, președintele iranian Massoud Pezeshkian a recunoscut că Iranul se confruntă cu „numeroase dificultăți economice”, după decenii de sancțiuni americane și internaționale. [...]
Amenințările Iranului la adresa Bulgariei cresc riscul de securitate pe flancul estic al NATO , într-un context în care Teheranul acuză Sofia că a sprijinit operațiunile militare ale SUA prin găzduirea unor aeronave americane de realimentare, potrivit Antena 3 . Iranul susține că punerea teritoriului și infrastructurii militare bulgare la dispoziția Statelor Unite echivalează cu „participare la agresiune” împotriva sa și spune că își rezervă dreptul de a răspunde. Noile avertismente vin după declarații anterioare potrivit cărora Teheranul ar putea viza ținte militare americane din Europa, inclusiv din Bulgaria și Cipru, dacă Washingtonul își intensifică acțiunile împotriva Iranului. Ce reproșează Teheranul și ce mesaj transmite Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, a afirmat că Iranul are informații potrivit cărora mai multe aeronave americane cisternă KC-135 au plecat din Bulgaria și a reluat ideea că folosirea teritoriului unei țări pentru atacuri împotriva Iranului ar însemna implicare directă. „Țările nu au niciun motiv să se teamă de Republica Islamică decât dacă și-au pus teritoriul și facilitățile la dispoziția Statelor Unite”, a declarat Baghaei, adăugând că Teheranul „nu va manifesta clemență față de cei care participă la atacurile împotriva Iranului”. Oficialul iranian a mai spus că Iranul „nu are nimic împotriva poporului bulgar”, dar a avertizat că Teheranul se consideră îndreptățit, „în temeiul dreptului internațional”, să răspundă din „sursa sau locul” din care ar fi lansat ceea ce consideră un act de agresiune. Ce a decis Bulgaria și ce spune Sofia despre misiune Aeronavele americane cisternă au fost desfășurate la baza Bezmer la finalul lunii iulie, în urma unei solicitări urgente din partea Washingtonului și a unei decizii a Adunării Naționale a Bulgariei. Autorizația a permis desfășurarea temporară a: până la opt aeronave americane de realimentare în aer; cel mult 250 de militari americani. Scopul declarat al misiunii a fost sprijin logistic pentru operațiunile SUA din Orientul Mijlociu, iar misiunea aprobată urma să continue până la 1 octombrie 2026. Primele două aeronave dintre cele planificate au sosit pe 31 iulie. Ministrul bulgar al Apărării, Dimitar Stoyanov, a declarat pe 22 august că aeronavele americane au părăsit baza Bezmer și a susținut că, pe durata staționării, nu au existat zboruri spre sud, către Orientul Mijlociu, iar misiunile au fost zboruri de antrenament în spațiul aerian al țărilor aliate situate la vest și nord-vest. De ce contează pentru NATO și regiune Materialul notează că includerea Bulgariei pe lista „posibilelor ținte” a amplificat îngrijorarea, deși oficiali și experți militari bulgari apreciază că riscul este, în prezent, limitat. În același timp, un atac asupra unui stat aliat ar putea avea consecințe politice și militare majore, inclusiv consultări între aliații NATO în baza Articolului 5, în condițiile în care Iranul este deja implicat în confruntări cu Israelul, în zona Golfului și în Marea Roșie. În plan regional, Antena 3 menționează și o reacție de precauție: Grecia a mutat, duminică, un sistem antiaerian Patriot pe insula Creta, pentru a consolida apărarea unei baze militare, pe fondul temerilor privind eventuale atacuri iraniene asupra instalațiilor unde sunt amplasate echipamente militare americane în estul Mediteranei. Context: avertismente repetate și evaluări despre capacități Potrivit aceleiași surse, desfășurarea de la Bezmer a generat controverse politice în Bulgaria și avertismente repetate din partea Teheranului, inclusiv prin ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, care ar fi ridicat subiectul în discuții cu autoritățile bulgare. Articolul mai arată că experți bulgari consideră că Iranul are, cel puțin teoretic, arme cu rază suficientă pentru a ajunge până în Bulgaria, însă raza de acțiune nu echivalează automat cu capacitatea de a lovi o țintă. Un scenariu de atac asupra Bezmer ar presupune, cel mai probabil, traversarea spațiului aerian al Turciei și a unei zone puternic apărate pe flancul estic al NATO. În paralel, ministrul bulgar al Apărării a respins informațiile publicate de Financial Times privind analiza unor posibile lovituri și a spus că serviciile bulgare sunt în contact cu instituțiile britanice, iar informațiile primite de la partenerii britanici ar fi „semnificativ diferite” de cele apărute în presă. Ministrul de Interne, Ivan Demerdzhiev, a afirmat că măsurile de securitate de la Bezmer au fost pregătite pentru o amenințare mai mare decât cea indicată în prezent de serviciile de informații, pentru a întări protecția înainte ca riscul să crească. [...]
Președintele iranian Masoud Pezeshkian spune că Iranul traversează „numeroase dificultăți” și susține că țara este într-un „război total” inclusiv pe plan economic, pe fondul unei noi runde de sancțiuni americane care vizează să intensifice presiunea asupra economiei iraniene, potrivit Agerpres , care citează AFP. Într-un discurs difuzat de televiziunea de stat, Pezeshkian a afirmat că autoritățile încearcă să împiedice agravarea situației și a invocat explicit probleme precum inflația, dificultățile de trai și șomajul. Declarațiile vin după ce Statele Unite au promis, joi, „să facă să se prăbușească” regimul iranian prin campania de sancțiuni anunțată, la aproape șase luni de la declanșarea războiului, conform aceleiași relatări. Pezeshkian a spus că președintele american Donald Trump ar fi anunțat „sancțiunile cele mai zdrobitoare și redutabile” și a descris contextul drept un conflict „economic, militar și securitar”. Presiunea economică, legată de tensiuni sociale interne În ultimii ani, guvernul iranian s-a confruntat cu valuri de manifestații, alimentate frecvent de degradarea situației economice, inflație și scăderea puterii de cumpărare. La sfârșitul lunii decembrie, o mișcare pornită de la creșterea costului vieții s-a transformat rapid în proteste ample împotriva puterii. Autoritățile au raportat peste 3.000 de morți, atribuind violențele unor „acțiuni teroriste” orchestrate de SUA și Israel, în timp ce organizații neguvernamentale cu sediul în străinătate au vorbit despre o represiune care ar fi făcut mii de morți. [...]
Rusia avertizează că apropierea Armeniei de UE va lovi pe termen lung relațiile economice din spațiul eurasiatic , după ce Dmitri Medvedev a susținut că Erevanul „nu va adera niciodată” la Uniunea Europeană; declarațiile vin pe fondul intenției anunțate de premierul Nikol Pașinian de a accelera pașii pentru o posibilă aderare, potrivit Agerpres . Medvedev, fost președinte al Rusiei și în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate, a declarat pentru agenția rusă TASS că „este clar” că Armenia nu va intra în UE și că această direcție va afecta „permanent” relațiile cu Rusia și cu alte state din Uniunea Economică Eurasiatică (UEE) – bloc economic post-sovietic condus de Moscova. În aceeași intervenție, Medvedev a pus costurile politice și economice ale acestei orientări pe seama „ambițiilor” conducerii de la Erevan, referindu-se la Pașinian, despre care a spus că ar trăda interesele naționale. Ce înseamnă, practic, „alegerea unei tabere” pentru Armenia Contextul imediat este anunțul făcut de Pașinian privind accelerarea procesului pentru o posibilă aderare la UE, pe fondul presiunilor din partea UEE ca Armenia să decidă „cât mai curând posibil” direcția strategică. Pașinian a spus în parlament că procesul presupune, mai întâi, depunerea unei cereri oficiale către UE, pentru a primi un răspuns de la Bruxelles și pentru a putea stabili un calendar al reformelor necesare. El a amintit și că ar fi nevoie de un referendum în Armenia privind aderarea. Mesajul Kremlinului: standardele UE sunt „incompatibile” cu UEE Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a invocat „experiența Turciei” și a altor state care așteaptă de decenii aderarea la UE, sugerând că procesul poate fi îndelungat. Peskov a mai afirmat că, după depunerea cererii, Armenia ar trebui să își modifice legislația în domenii precum comerțul, sănătatea sau vama, pentru alinierea la standardele europene, pe care le-a descris drept incompatibile cu cele din Rusia și din UEE. În opinia sa, acest lucru ar genera „contradicții profunde” care ar dăuna „în primul rând Armeniei însăși”. [...]
Furtunile din sudul Franței au perturbat sever transporturile , după ce o tornadă a lovit departamentul Aude și a provocat pagube importante, potrivit news.ro . Ministerul Transporturilor a anunțat „perturbări foarte grave” pe toate rutele – drumuri, cale ferată și transport aerian – în urma furtunilor violente care au lovit regiunea luni seara. Tornada s-a format luni după-amiază în apropiere de Carcassonne, în timp ce zona era sub cod portocaliu de furtuni, și a fost observată în jurul orei locale 17:20 în mai multe localități dintre Carcassonne și Limoux, în special în Pomas (aprox. 1.000 de locuitori). Prefectura Aude a raportat cel puțin 41 de persoane rănite, aflate în „stare de urgență relativă”, dintre care cinci au fost evacuate la spital, iar aproape 300 de locuințe au fost afectate. Impact operațional: rețele și mobilizare de urgență Pe lângă avariile la acoperișuri și intervențiile pentru „acoperișuri smulse”, autoritățile au închis mai multe drumuri departamentale din cauza copacilor căzuți. La fața locului au fost mobilizați peste 120 de pompieri, inclusiv 14 specialiști USAR (căutare și salvare în mediul urban), sprijiniți de o unitate chinotehnică, precum și 15 jandarmi. Prefectul Alain Bucquet a activat un Centru operațional departamental pentru coordonarea operațiunilor. Un centru de primire a fost deschis peste noapte la sala polivalentă din Pomas și la Tuilerie, în Limoux, pentru persoanele care ar putea avea nevoie de adăpost. Totodată, aproape 2.800 de gospodării au rămas fără curent electric în mai multe comune, iar autoritățile se așteptau la întăriri, inclusiv din partea Crucii Roșii. Transporturi: trenuri, șosele și aeroporturi, sub presiune În paralel cu intervențiile de urgență, traficul feroviar a fost „puternic perturbat”, au fost introduse restricții de circulație pe șosele, iar mai multe aeroporturi au înregistrat întârzieri și anulări, conform comunicării Ministerului Transporturilor citate de news.ro. În același context meteo, etapa a 3-a a Turului Spaniei, pornită din Gruissan (Aude), a fost întreruptă definitiv și anulată de organizatori, după o furtună cu grindină care i-a obligat pe cicliști să se adăpostească la mai puțin de 20 de kilometri de sosire. Context meteo: alertă portocalie și fenomene violente locale Météo France a plasat 20 de departamente din sudul Franței sub alertă portocalie de furtuni, invocând riscul unor fenomene violente la nivel local. În Aude, institutul a înregistrat, între orele 16:00 și 18:00, peste 30 de litri de precipitații pe metru pătrat într-o oră la Castelnaudary, rafale de 117 km/h la Arquettes-en-Val și de 106 km/h la Lézignan-Corbières. Potrivit Météo-France, în Franța se înregistrează, în medie, câteva zeci de tornade pe an, însă instituția precizează că efectul încălzirii globale asupra frecvenței, intensității și distribuției geografice a acestora rămâne incert. [...]
