Știri
Știri din categoria Externe
Absența prelungită a lui Mojtaba Khamenei alimentează incertitudinea politică într-un Iran aflat în plin armistițiu și cu mize economice ridicate, în condițiile în care fiul liderului suprem ucis nu a fost văzut nici măcar la funeraliile tatălui său, potrivit Antena 3, care citează Reuters.
Duminică, televiziunea de stat iraniană i-a arătat pe trei dintre fiii ayatollahului Ali Khamenei – Mostafa, Meysam și Masoud – rugându-se lângă sicriele depuse în complexul Imam Khomeini Grand Mosalla din Teheran. Mojtaba Khamenei, descris în material ca succesor în funcția de lider suprem, nu a apărut în imagini și nu a fost văzut public.
În material se arată că nu a existat până acum nicio apariție publică și nu a fost publicată nicio imagine cu Mojtaba, despre care „se spune” că ar fi fost rănit în atacul aerian din 28 februarie, în care au fost uciși tatăl său și alți membri ai familiei. Surse apropiate cercului său intern au declarat pentru Reuters că ar fi suferit răni grave, inclusiv la unul sau la ambele picioare, iar fața i-ar fi fost desfigurată.
O participantă la ceremonie a spus, într-un interviu pentru agenția Tasnim, că așteptarea unei apariții a lui Mojtaba a fost „singura” dorință a unor oameni prezenți:
„Până în ultimul moment, înainte să înceapă rugăciunea, le tot spuneam celor din jur că sper ca el, Mojtaba Khamenei, să vină. Aceasta era singura noastră dorință.”
Potrivit Reuters, Ali Khamenei și mai mulți membri ai familiei au fost uciși într-un atac aerian pe 28 februarie, în momentul în care SUA și Israelul au declanșat războiul împotriva Iranului. Conflictul a durat mai multe săptămâni, până la un „armistițiu fragil”, și a provocat „moarte și distrugeri” în regiune, menținând la putere guvernul teocratic sprijinit de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice.
Materialul notează că armistițiul a suspendat războiul început „în urmă cu patru luni”, în baza unui acord cu Washingtonul despre care autoritățile iraniene susțin că ar urma să aducă „beneficii economice uriașe”. Acordul interimar ar include:
În același timp, Reuters relatează că, în timpul războiului, „peste 3.000 de oameni” au fost uciși, iar baze militare și proiecte majore de infrastructură au fost distruse, cu pagube „de miliarde de dolari”. Iranul ar fi lovit baze americane din regiune și și-ar fi afirmat controlul asupra Strâmtorii Ormuz, ceea ce ar fi dus la creșterea prețurilor globale la energie; președintele american Donald Trump a spus că acest lucru l-a determinat să preseze mai rapid pentru pace.
Autoritățile iraniene organizează o săptămână de procesiuni funerare, inclusiv transportarea rămășițelor la situri religioase șiite din Irak. Presa de stat a relatat că ceremonia de duminică a fost prelungită cu aproximativ o oră, până la 22:00 (ora locală), din cauza numărului mare de participanți.
Planul anunțat în material prevede, după o procesiune luni în Teheran, transportul rămășițelor la Qom (marți), apoi în Irak – Najaf și Kerbala (miercuri) – și revenirea în Iran pentru o procesiune la Mashhad, înainte de înmormântare. Autoritățile intenționează să mobilizeze „milioane de oameni” și să ofere transport, mâncare și cazare.
Recomandate
Benjamin Netanyahu a legat public coordonarea cu SUA de obiectivul Iranului într-un interviu acordat Fox News, susținând că relația sa cu președintele american Donald Trump este „excelentă” și că Statele Unite „nu au un aliat mai mare decât Israelul”, potrivit The Jerusalem Post . Premierul israelian a spus că, în pofida unor dezacorduri punctuale, el și Trump „văd lucrurile la fel în 99% din cazuri”, iar diferențele sunt discutate „deschis”. Netanyahu a respins ideea că neînțelegerile ar viza obiective diferite în privința Iranului, afirmând că Washingtonul și Ierusalimul „urmăresc același scop”. Mesajul central: presiune și negociere pentru oprirea programului nuclear iranian În interviu, Netanyahu a detaliat ce înțelege prin obiectiv comun față de Teheran: renunțarea Iranului la programul de arme nucleare; îndepărtarea materialului nuclear îmbogățit; demontarea siturilor de îmbogățire. El a mai afirmat că, după operațiunile „Operation Roaring Lion” (Israel) și „Operation Epic Fury” (SUA), Trump ar considera că aceste obiective pot fi atinse prin negociere și prin creșterea presiunii asupra Iranului. Implicația politică: linie roșie declarată indiferent de un eventual acord SUA–Iran Netanyahu a adăugat că, indiferent de un Memorandum de Înțelegere (MoU) între SUA și Iran, „atât timp cât” el rămâne prim-ministru, Israelul nu va permite Iranului să dezvolte arme nucleare. Publicația notează că este o știre în curs de actualizare, fără alte detalii operaționale sau calendaristice în acest stadiu. [...]
Valul de căldură împinge UE spre importuri mai mari de aer condiționat din China , exact în momentul în care Bruxelles încearcă să reducă deficitul comercial record cu Beijingul, potrivit HotNews . Creșterea bruscă a cererii scoate în evidență cât de greu este pentru Uniune să-și diminueze dependența de produse chinezești, mai ales în segmente unde producția europeană este slabă. UE și China au publicat luni o declarație comună prin care își propun să „reechilibreze” relațiile comerciale și să abordeze dispute legate de accesul pe piață, controale la export și proprietate intelectuală. Comisarul european pentru Comerț, Maros Sefcovic , a spus că părțile și-au fixat termen până în octombrie pentru „rezultate concrete” și vor crea un grup de lucru care să monitorizeze fluxurile comerciale. Beijingul a dat asigurări că restricțiile la export pentru pământurile rare și magneții permanenți nu vor afecta lanțurile europene de aprovizionare. „Exporturile Chinei către Uniunea Europeană continuă să crească, în timp ce cota noastră de piaţă din China continuă să scadă. Această evoluţie nu este sustenabilă”, a declarat Sefcovic. Deficitul comercial rămâne mare, iar cererea de aparate crește rapid Deficitul comercial al UE cu China a crescut anul trecut cu 15%, până la 360 de miliarde de euro, iar în primul trimestru din 2026 a ajuns la 98 de miliarde de euro, cel mai ridicat nivel din 2022. Echipamentele electrice și utilajele sunt printre cele mai importate produse. În paralel, temperaturile de peste 40°C au accelerat achizițiile de aparate de aer condiționat, o piață dominată aproape integral de producători asiatici. Agenția Internațională pentru Energie estimează că doar aproximativ 20% dintre locuințele europene au aer condiționat, față de aproape 90% în Statele Unite, ceea ce indică un potențial de creștere semnificativ pentru furnizorii din Asia. Producătorii chinezi domină piața și își adaptează produsele la regulile europene Conform Euromonitor International, niciuna dintre cele mai bine vândute cinci mărci de aparate de aer condiționat din Europa nu aparține unei companii din UE. Primele trei poziții sunt ocupate de Haier, Gree și Midea, care controlează împreună aproximativ 32% din piața europeană; urmează Beko (Turcia) și Daikin (Japonia). Midea a anunțat că comenzile pentru modelul PortaSplit, proiectat pentru piața europeană, au depășit 200.000 de unități în acest an, dublu față de ritmul din 2025. În Germania, un site care urmărește stocurile în timp real a devenit viral după ce a indicat epuizarea majorității produselor. Modelul PortaSplit este prezentat ca exemplu de adaptare la constrângerile locale: unitatea exterioară poate fi montată fără găurirea fațadei și este clasificată drept mobilier, nu instalație fixă, ceea ce o ajută să respecte reguli stricte în orașe precum Paris. Totodată, cantitatea de agent frigorific este menținută sub limita impusă de legislația franceză. Presiune pentru măsuri mai dure, dar cu risc de escaladare Analiștii citați în material avertizează că situația evidențiază slăbiciunea industrială a Europei în domenii tehnologice importante. „Jumătate din importurile europene din China sunt produse tehnologice, de la automobile până la echipamente industriale sofisticate. Este o inversare a tendinţei din ultimele decenii şi reprezintă un motiv de îngrijorare pentru industria europeană”, a declarat Denis Depoux, director global la Roland Berger. Economista Alicia García Herrero (Natixis) consideră că progresele din negocieri sunt limitate și că Beijingul nu și-a asumat angajamente reale privind reducerea dezechilibrului comercial sau mecanisme de implementare. Comisia Europeană a transmis că „status quo-ul nu mai este o opțiune” și a început să aplice măsuri mai ferme, inclusiv restricționarea finanțării proiectelor solare care folosesc componente fabricate în China și eliminarea scutirilor fiscale pentru coletele de mică valoare utilizate de platforme precum Temu și Shein. În același timp, Bruxelles încearcă să păstreze un echilibru între protejarea industriei europene și accesul consumatorilor la produse mai ieftine, evitând declanșarea unui război comercial de amploare cu Beijingul. [...]
Negocierile pentru bugetul multianual al UE intră într-o fază critică, pe fondul presiunii Comisiei de a introduce „resurse proprii” (taxe la nivel european) și de a crește contribuțiile statelor membre , în timp ce tabăra țărilor „frugale” cere limitarea cheltuielilor, potrivit Antena 3 . Miza este un buget pe termen lung de 2 trilioane de euro, iar discuția se mută tot mai mult de la „cât cheltuim” la „de unde vin banii”. Comisia Europeană cere guvernelor să avanseze pe tema noilor venituri, numite „resurse proprii”, adică impozite colectate la nivelul UE pentru finanțarea bugetului, în locul dependenței de contribuțiile naționale. Subiectul este sensibil politic, iar lipsa progreselor devine o problemă de calendar: țări-cheie precum Franța, Italia și Polonia intră în ciclul electoral din 2027, ceea ce crește presiunea pentru un acord până la finalul acestui an. De ce contează: fără venituri noi, bugetul „ambițios” devine greu de finanțat La Conferința anuală privind bugetul UE, comisarul european pentru buget, Piotr Serafin , a criticat abordarea țărilor „frugale”, argumentând că un buget prea mic la nivel european nu înseamnă automat costuri mai mici pentru contribuabili, deoarece cheltuielile ar putea fi împinse în bugetele naționale, cu riscuri de suprapunere și ineficiență. „Trebuie să fim conștienți de legătura dintre un buget frugal și un buget modern.” În paralel, comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, a legat direct discuția bugetară de nevoile de securitate ale Europei, cerând statelor să trateze apărarea ca prioritate strategică în viitorul buget. „Luăm în serios un potențial război?” Faliile dintre state: „frugalii” vs „prietenii coeziunii” Discuțiile au împărțit statele UE în două tabere: Țările „frugale” , care vor reducerea dimensiunii totale a bugetului și reorientarea către priorități noi; „Prietenii coeziunii” , care cer mai mulți bani pentru agricultură și programe regionale . Comisia a prezentat pentru prima dată, în iulie 2025, un buget de aproape 2 trilioane de euro, cu accent pe competitivitate economică și apărare, dar cu reduceri pentru agricultură și programe regionale, potrivit materialului. Următorul moment cu miză ridicată este Consiliul European din octombrie , unde Comisia încearcă să obțină sprijin pentru un buget mai „ambițios”, inclusiv pentru finanțarea apărării. Ce taxe europene sunt pe masă și cine se opune În propunerea inițială, Comisia a avansat mai multe surse potențiale de venit, între care: venituri din sistemul de comercializare a certificatelor de emisii ; mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon ; taxe legate de deșeuri electronice necolectate ; accize la tutun ; o taxă pe profit . Toate au întâmpinat opoziție semnificativă din partea guvernelor, notează articolul. În negocieri, Parlamentul European a venit cu idei suplimentare, inclusiv: taxă pe jocurile de noroc , taxă digitală , taxă pe câștigurile de capital aferente activelor în criptomonede . Comisia a estimat că aceste taxe ar putea aduce până la 11 miliarde de euro pe an (aprox. 55 miliarde lei). În tabăra scepticilor, Suedia este menționată ca fiind împotriva oricărui tip de „resurse proprii”, pe motiv că ar împinge o povară disproporționată către cele mai bogate state membre. Ce urmează: un „pachet” de compromis Potrivit unor surse diplomatice citate în material, o ieșire din blocaj ar putea veni sub forma unui pachet care să echilibreze interesele naționale, deoarece statele tind să susțină sau să respingă fiecare taxă în funcție de efectul asupra propriei economii și de comparația cu contribuția națională actuală. La conferință, președinta Băncii Europene de Investiții, Nadia Calviño, a susținut explicit includerea resurselor proprii într-un acord final. „De data aceasta, dacă liderii noștri vor să fie ambițioși în ceea ce privește bugetul european, vor trebui să fie hotărâți și să aprobe cu adevărat un nou pachet de resurse proprii.” [...]
Kievul cere accelerarea livrărilor de apărare antiaeriană, pe fondul unui deficit de interceptoare , după un nou atac rusesc soldat cu 11 morți, iar miza imediată se mută pe deciziile politice și logistice pe care aliații le pot lua la summitul NATO de la Ankara , relatează HotNews . Volodimir Zelenski a cerut NATO „decizii ferme” la reuniunea din această săptămână, argumentând că Ucraina reușește să intercepteze drone și rachete de croazieră, dar are dificultăți în fața rachetelor balistice din cauza „stocului insuficient de rachete de interceptare”. Într-un mesaj publicat pe X, președintele ucrainean a legat direct protecția populației de întărirea apărării aeriene. Potrivit forțelor aeriene ucrainene, Rusia a lansat în noaptea de duminică spre luni 68 de rachete și 351 de drone asupra Ucrainei, iar sistemele de apărare aeriană au doborât sau neutralizat 37 de rachete și 326 de drone. În acest context, Zelenski a insistat că sprijinul aliat trebuie să se traducă în livrări concrete de armament pentru a susține rezistența la atacuri. „Atâta timp cât rachetele Patriot rămân în stocurile aliaților noștri, Rusia nu face decât să fie încurajată să continue să «distrugă» clădiri rezidențiale. Statele Unite și Europa au suficientă putere pentru a pune capăt acestei terori.” Reacția UE: bani pentru drone și un nou pachet de sancțiuni Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a susținut public apelul pentru înzestrare și a transmis că UE va continua să crească presiunea asupra Rusiei. Ea a anunțat că săptămâna trecută a fost acordată prima tranșă de 4 miliarde de euro dintr-un împrumut de 90 de miliarde de euro, destinat consolidării apărării Ucrainei cu tehnologie avansată de drone, și că „urmează și alte tranșe în curând”. Totodată, von der Leyen a precizat că se lucrează la finalizarea acordului privind al 21-lea pachet de sancțiuni „în zilele următoare”. Ce urmează la Ankara Summitul NATO are loc pe 7-8 iulie, la Ankara. În marja reuniunii, Zelenski și Donald Trump sunt așteptați să aibă o discuție bilaterală, într-un moment în care Kievul încearcă să transforme sprijinul politic în decizii operaționale rapide privind apărarea antiaeriană. [...]
Postarea lui Donald Trump înaintea summitului NATO de la Ankara adaugă tensiune politică într-un moment de decizie pentru Europa , după ce liderul de la Casa Albă a publicat pe Truth Social o fotografie alături de premierul italian Giorgia Meloni, însoțită de mesajul „Este nevoie de un ordin de restricție”, potrivit Antena 3 . În imagine, Meloni apare surprinsă într-o atitudine descrisă de publicație drept una de „adorație” față de președintele SUA, iar textul atașat sugerează că ar trebui luate măsuri împotriva șefei guvernului italian. Antena 3 notează că postarea reaprinde disputa dintre cei doi lideri chiar înaintea reuniunii NATO programate pe 7 și 8 iulie, la Ankara. Contextul este o serie de contre publice între Trump și Meloni. Ultimul episod menționat este afirmația lui Trump că Meloni ar fi „implorat” o întâlnire față în față cu el la summitul G7, declarație criticată dur de prim-ministra Italiei. Antena 3 mai arată că schimburi de replici au existat și după ce Papa Leon a criticat războiul pornit de Trump împotriva Iranului, iar postarea cu Meloni vine în acest fundal. Separat, Trump a publicat și o imagine modificată digital cu Barack Obama și Michelle Obama urcând la bordul Air Force One, avionul fiind desenat cu graffiti. Publicația amintește că episodul apare la câteva luni după o postare rasistă a președintelui, ulterior ștearsă, în care cuplul Obama fusese reprezentat ca maimuțe în junglă, după critici din ambele tabere politice. [...]
Grecia începe să trateze invazia peștilor-iepure ca pe o problemă de siguranță publică și de operare a plajelor , prin instalarea de bariere plutitoare și prin programe de recompensare a capturilor, potrivit HotNews , care citează o relatare The Guardian . În nordul Golfului Eubeei, în zona orașului Chalkida (insula Evia), autoritățile locale au instalat luna trecută o barieră plutitoare descrisă drept prima de acest fel din Grecia, pe fondul apariției peștilor-iepure toxici (Lagocephalus sceleratus). Crucea Roșie Elenă a emis un avertisment de sănătate publică, recomandând îngrijiri medicale de urgență în caz de mușcătură, din cauza rănilor grave și hemoragiilor pe care le pot provoca „maxilarele lor asemănătoare unui cioc”. Bariere plutitoare: măsură preventivă pentru plaje și înotători Viceprimarul din Chalkida, Antonis Spanos, a declarat că instalarea barierei a fost supervizată de municipalitate și că obiectivul este reducerea riscurilor pentru populație. Potrivit acestuia, autoritățile au parcurs luni de proceduri pentru finanțare și licitații, astfel încât să poată monta „cea mai eficientă barieră de protecție”, înainte ca sistemul să fie aprobat de laboratorul general de stat. Planul local vizează instalarea a „doi kilometri și jumătate” de plasă în golfurile din zonă, astfel încât oamenii să se poată bucura de sezonul estival „fără griji”. Inițiativa vine după ce, anul trecut, zona s-a confruntat cu o creștere a incidentelor provocate de meduzele mov, care a dus la suprasolicitarea farmaciilor din Chalkida. Extinderea soluției: alte municipalități și încă 7 kilometri de plase Măsura nu rămâne izolată la Chalkida. Nikos Choulieris, care conduce o școală de scufundări în oraș, a început să ancoreze bariere plutitoare și în dreptul unor plaje mai la nord, în condițiile în care și alte municipalități ar fi început să adopte aceeași soluție. În următoarele săptămâni, bariere plutitoare cu o lungime totală de aproximativ 7 kilometri urmează să fie transportate cu camionul din Atena în regiune. Choulieris susține că plasa are ochiuri foarte dese și este „extrem de rezistentă”, astfel încât ar fi dificil de rupt chiar și de peștii-iepure. De ce contează: risc medical și costuri de gestionare, pe fondul încălzirii apelor Peștele-iepure este considerat periculos nu doar prin mușcătură, ci și prin toxicitate: instituția avertizează că specia nu trebuie consumată „sub nicio formă”, din cauza tetrodotoxinei, o neurotoxină potențial letală, prezentă în organe și carne; în lipsa unui antidot cunoscut, consumul poate duce la deces. Proliferarea speciei este pusă de oamenii de știință pe seama încălzirii apelor Mediteranei; peștii ar fi ajuns din Marea Roșie, traversând Canalul Suez. Oficialii citați arată că fenomenul afectează întreg estul Mediteranei, iar pescarii din Cipru au semnalat primii că plasele și capturile sunt devastate de acest intrus necomestibil. Recompense pentru capturi: Cipru și Grecia trec la stimulente financiare Cipru a introdus în 2024 stimulente financiare într-un program guvernamental de eradicare, care ar fi dus la îndepărtarea a peste 103 tone de pești-iepure din apele de coastă. O responsabilă din serviciul de pescuit al insulei, Katerina Georgiou, a declarat pentru publicația locală Sigma că, în absența unei numărători oficiale, este „imposibil” să fie trase concluzii fiabile despre efectivul total sau tendințele viitoare, dar a descris prezența speciei drept o „nouă realitate”. Săptămâna trecută, Atena a anunțat un program similar, oferind 5,33 euro pentru fiecare kilogram de pești toxici predat autorităților. [...]
