Știri
Știri din categoria Externe

Mojtaba Khamenei, fiul liderului suprem ucis Ali Khamenei, ar fi fost ales noul conducător al Iranului, potrivit unor informații citate de Iran International, însă alegerea nu a fost confirmată oficial de presa de stat iraniană și apare într-un context extrem de tensionat, marcat de atacuri aeriene israeliene și de criza politică declanșată după moartea fostului lider.
Conform relatărilor, Adunarea Experților, organismul clerical care are autoritatea de a numi liderul suprem al Iranului, ar fi votat pentru Mojtaba Khamenei. Decizia ar fi fost luată sub presiunea Gărzilor Revoluționare iraniene (IRGC).
Situația a fost complicată de evoluțiile militare recente. Surse citate în presa internațională afirmă că Israelul a lovit clădirea din orașul sfânt Qom în care membrii Adunării Experților se aflau pentru numărarea voturilor, într-o încercare de a perturba procesul de succesiune. Agențiile iraniene au confirmat lovitura asupra clădirii, dar au susținut că aceasta era goală în momentul atacului.
Criza de succesiune a început după ce Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului timp de 37 de ani, a fost ucis pe 28 februarie 2026 în urma unor lovituri aeriene americane și israeliene asupra Teheranului. Operațiunea militară a fost descrisă de administrația americană drept „Operation Epic Fury”.
Autoritățile iraniene au confirmat ulterior moartea sa, precum și a unor membri ai familiei și a mai multor comandanți militari.
Până la alegerea unui nou lider, conducerea țării a fost asigurată de un consiliu interimar format din:
Mojtaba Khamenei, în vârstă de aproximativ 55 de ani, este un cleric șiit de rang mediu care, deși nu a ocupat funcții oficiale în stat, a fost considerat mult timp un actor influent în cercul apropiat al tatălui său.
Printre elementele care îi definesc profilul:
Dacă alegerea va fi confirmată oficial, aceasta ar reprezenta prima transmitere aproape dinastică a puterii în istoria Republicii Islamice, sistemul teocratic iranian nefiind conceput pentru a permite o succesiune directă de la tată la fiu.
În același timp, contextul militar rămâne volatil. După lovitura asupra clădirii Adunării Experților, instituția ar fi trecut la deliberări și voturi la distanță din motive de securitate, iar ședința finală ar putea fi amânată până după funeraliile lui Ali Khamenei.
În paralel, serviciile israeliene au transmis un mesaj simbolic în limba persană pe rețeaua X: „Nu contează cine este ales astăzi; doar poporul iranian își va decide viitorul lider”.
Recomandate

Asasinarea ayatollahului Ali Khamenei a fost precedată de o operațiune de spionaj întinsă pe ani de zile , care a inclus piratarea camerelor de trafic din Teheran, sabotarea comunicațiilor și utilizarea unei surse umane din interior, potrivit unei analize publicate de Digi24 , care citează Financial Times. Liderul suprem iranian, în vârstă de 86 de ani, a fost ucis sâmbătă dimineață într-un atac aerian israelian asupra complexului său din apropierea străzii Pasteur, la Teheran. O supraveghere construită în timp Conform surselor citate, aproape toate camerele rutiere din capitala Iranului ar fi fost compromise, imaginile fiind criptate și transmise către servere din Israel. Pe baza acestor date, serviciile israeliene au construit un „model de viață” al gărzilor și oficialilor iranieni: rutele zilnice și orele de serviciu; persoanele protejate; obiceiuri logistice și puncte vulnerabile. În paralel, ar fi fost întrerupte componente ale mai multor turnuri de telefonie mobilă din zonă, împiedicând eventuale avertizări către echipa de protecție a lui Khamenei. Confirmare din două surse Potrivit informațiilor prezentate, doctrina militară israeliană impune confirmarea independentă a țintei de către doi ofițeri superiori. În acest caz, datele tehnice obținute prin interceptări și supraveghere au fost completate de o sursă umană furnizată de CIA, care ar fi confirmat desfășurarea întâlnirii la ora stabilită. Abia după această verificare, avioanele israeliene ar fi lansat până la 30 de muniții de precizie. Decizie politică și calcul strategic Oficiali citați de Financial Times susțin că eliminarea lui Khamenei a fost o decizie politică, nu doar una tehnologică. Momentul a fost considerat oportun, întrucât liderul iranian nu se afla în buncărele sale, considerate inaccesibile armamentului utilizat. Atacul vine pe fondul tensiunilor accentuate dintre Iran, Israel și Statele Unite, dar și al negocierilor nucleare care urmau să continue în această săptămână. Succesul operațiunii este pus în legătură cu două momente-cheie: prioritizarea Iranului ca țintă strategică de către Mossad încă din 2001 și schimbarea de paradigmă după atacurile Hamas din 7 octombrie 2023, când Israelul ar fi renunțat la rezervele privind eliminarea liderilor de stat inamici. Operațiunea marchează un punct de cotitură major în conflictul din Orientul Mijlociu, cu implicații politice și militare care rămân dificil de anticipat. [...]

Ucraina afirmă că prăbușirea lui Vladimir Putin este inevitabilă , după ce Moscova a reacționat limitat la loviturile americano-israeliene care au dus la moartea liderului suprem iranian Ali Khamenei. Într-o declarație publicată la 1 martie 2026 și citată de LinkedIn , ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, a susținut că Putin „a pierdut trei dintre cei mai apropiați aliați într-un interval de puțin peste un an”, făcând referire la Bashar al-Assad, Nicolás Maduro și liderul iranian. Oficialul de la Kiev a formulat trei concluzii: Rusia nu este un aliat de încredere, influența sa globală scade pe fondul războiului din Ucraina și „domino-ul dictatorilor” ar trebui să continue, întrucât și căderea lui Putin ar fi, în opinia sa, doar o chestiune de timp. Declarațiile vin după atacurile din 28 februarie asupra Iranului. Kremlinul a condamnat oficial acțiunea, însă fără a anunța măsuri concrete de sprijin pentru Teheran. Vladimir Putin a vorbit despre o „încălcare cinică” a normelor internaționale, iar ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a reiterat poziția de condamnare, potrivit relatărilor preluate de Reuters . O analiză publicată la 1 martie de Institute for the Study of War arată că reacția limitată a Moscovei reflectă constrângeri reale: războiul în curs din Ucraina, dorința de a evita o confruntare directă cu Statele Unite și interesele economice legate de evoluția pieței petroliere. În paralel, cotațiile petrolului au crescut puternic, pe fondul temerilor privind traficul prin Strâmtoarea Ormuz. Pentru Rusia, dependentă de veniturile din energie, o majorare susținută a prețului ar putea aduce beneficii bugetare, chiar dacă situația geopolitică se complică. [...]

Statele din Golf invocă dreptul la autoapărare după atacurile Iranului , iar miniștrii de externe ai Consiliului de Cooperare al Golfului au condamnat în bloc loviturile cu rachete și drone lansate asupra tuturor celor șase membri, potrivit Kuwait News Agency – KUNA . Reuniți de urgență prin videoconferință la 1 martie 2026, în contextul închiderii aeroporturilor din regiune, oficialii au calificat atacurile drept „o încălcare gravă a suveranității” și au invocat articolul 51 din Carta ONU, care permite autoapărarea în caz de agresiune externă. Escaladarea vine după ce Iranul a declanșat represalii la o zi de la atacul comun americano-israelian din 28 februarie, soldat cu moartea liderului suprem Ali Khamenei și a altor oficiali de rang înalt. Declarația finală subliniază că securitatea statelor din Consiliu este „indivizibilă”, iar un atac împotriva unui membru este considerat un atac împotriva tuturor, în baza Acordului de apărare comună. În același timp, blocul regional a cerut încetarea imediată a loviturilor iraniene și a transmis că teritoriile sale nu vor fi folosite pentru atacuri împotriva Iranului, semnalând o tentativă de descurajare combinată cu apel la detensionare. Amploarea atacurilor este fără precedent. Potrivit Breaking Defense , Emiratele Arabe Unite au interceptat 165 de rachete balistice, două rachete de croazieră și 541 de drone, însă 35 de drone au produs pagube materiale. Kuweitul a anunțat interceptarea a 97 de rachete balistice și 283 de drone, Qatarul a doborât 18 proiectile, iar Bahrainul 45 de rachete și nouă drone, inclusiv aparate Shahed-136 care au lovit zone din apropierea cartierului general al Flotei a 5-a americane. Consiliul a condamnat și atacul asupra portului Duqm din Oman și asupra unui petrolier din larg, fapte descrise de secretarul general Jasem Mohamed Albudaiwi drept încălcări flagrante ale suveranității. Pe plan diplomatic, Arabia Saudită l-a convocat pe ambasadorul iranian Alireza Enayati, avertizând că va lua „toate măsurile necesare” pentru apărarea teritoriului. Consiliul a cerut Consiliului de Securitate al ONU să își asume responsabilitatea și să prevină repetarea atacurilor. Rămâne însă incert dacă apelurile la dialog vor putea tempera cea mai gravă criză militară din istoria recentă a Golfului. [...]

Conform unei știri publicate de Al Jazeera, armata israeliană a anunțat că, în urma unui atac desfășurat la Teheran, comandantul în exercițiu al unității libaneze a Forței Quds din cadrul Iranului a fost eliminat . Potrivit comunicatului, Daoud Ali Zada era cel mai important oficial iranian responsabil de coordonarea activităților Iranului în Liban. Armata israeliană transmite că acesta a fost ținta unui acat aerian asupra capitalei Iranului. Forța Quds reprezintă unitatea de elită a Iranului, aceasta fiind specializată în operațiuni pe plan extern. Conform Al Jazeera, Corpul Libanez funcționa drept verigă de legătură între conducerea Hezbollah și autoritățile iraniene. [...]

Donald Trump a avertizat asupra celui mai grav scenariu în Iran , la întâlnirea cu cancelarul german Friedrich Merz , prima vizită a unui lider străin la Casa Albă după declanșarea războiului împotriva Teheranului, relatează Digi24 . Discuțiile, desfășurate marți, 3 martie 2026, au fost dominate de conflictul din Orientul Mijlociu, dar au inclus și teme sensibile precum Ucraina, tarifele comerciale și relațiile transatlantice. În conferința comună, Trump a susținut că infrastructura militară a Iranului este „aproape complet distrusă”, afirmând că forțele navale, aeriene și sistemele radar ar fi fost neutralizate. Întrebat despre cel mai negru scenariu, liderul american a spus că riscul major ar fi ca, după înlăturarea actualei conduceri, puterea să fie preluată de „cineva la fel de rău”, făcând referire la fostul lider suprem Ali Khamenei, potrivit BBC . Trump a adăugat că unele dintre persoanele luate în calcul pentru conducerea Iranului „au murit între timp”. Critici la adresa aliaților Întâlnirea a fost marcată și de atacuri verbale la adresa unor parteneri europeni. Trump a criticat dur Spania, după ce Madridul ar fi refuzat utilizarea bazelor militare comune pentru operațiuni împotriva Iranului. El a anunțat că i-a cerut secretarului Trezoreriei să „întrerupă toate relațiile” cu această țară. De asemenea, liderul american l-a ironizat pe premierul britanic Keir Starmer, afirmând că „nu avem de-a face cu un Winston Churchill”, în contextul unor divergențe privind utilizarea unor facilități strategice. Poziția Germaniei Friedrich Merz, aflat la a doua întâlnire cu Trump în calitate de cancelar, a evitat să critice direct operațiunea militară, deși anterior a vorbit despre „riscuri semnificative”. În Biroul Oval, el a insistat asupra necesității de a discuta și războiul din Ucraina, subliniind că Kievul trebuie să-și păstreze teritoriul și garanțiile de securitate. Pe agenda bilaterală s-au aflat și: noile tarife comerciale de 15% impuse de SUA; blocajul acordului comercial dintre SUA și Uniunea Europeană; tensiunile legate de Groenlanda și securitatea în cadrul NATO. Întâlnirea, programată inițial pentru 30 de minute, are loc într-un moment în care relațiile dintre SUA și Europa sunt puse la încercare de conflictul cu Iranul și de divergențele comerciale. Mesajele ferme ale lui Trump indică o continuare a liniei dure față de Teheran, dar și o presiune crescută asupra aliaților pentru aliniere politică și militară. [...]

Israelul a bombardat clădirea din Qom unde se numărau voturile pentru noul lider suprem al Iranului , într-o escaladare majoră a conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit unei relatări publicate de Biziday , care citează presa iraniană și surse internaționale. Atacul ar fi avut loc în timp ce membrii organismului responsabil cu desemnarea succesorului ayatollahului se aflau reuniți. Nu există, deocamdată, un bilanț oficial al victimelor. Conform informațiilor transmise de presa de stat iraniană și confirmate de un oficial israelian din domeniul apărării, clădirea din orașul Qom a fost lovită în momentul în care erau numărate voturile. Nu este clar câți dintre cei 88 de membri ai consiliului se aflau în interior. Imagini apărute pe rețelele de socializare indică faptul că imobilul a fost distrus complet, deși surse iraniene susțin că ar fi fost evacuat înaintea atacului. O altă clădire a aceluiași organism fusese lovită cu o zi înainte, la Teheran. În paralel, armata israeliană a anunțat lovituri simultane în Teheran și Beirut, vizând infrastructură militară iraniană și poziții ale Hezbollah. ONU a confirmat avarierea unei instalații nucleare iraniene. Pe fondul escaladării, SUA și-au închis ambasadele din Arabia Saudită și Kuweit, după ce două drone au lovit misiunea diplomatică americană din Riad, fără a provoca victime. Conflictul are deja efecte economice majore: cotația gazelor europene a urcat la 64 de euro/MWh, cel mai ridicat nivel din 2023; petrolul Brent a ajuns la 83 de dolari/baril; bursele europene au scăzut cu până la 4%, iar Bursa de la București a pierdut aproximativ 2%. Iranul a amenințat că va ataca navele care tranzitează Strâmtoarea Hormuz și a avertizat că orice bază militară folosită împotriva sa va deveni țintă legitimă. Președintele american Donald Trump a transmis că războiul ar putea dura mai mult de cinci săptămâni și nu a exclus desfășurarea de trupe la sol. Între timp, Germania și China au cerut reținere, iar tensiunile indică extinderea conflictului la nivel regional, cu implicații globale. [...]