Știri
Știri din categoria Externe
Iranul pune sub semnul întrebării orice nou acord cu SUA, după ce liderul suprem Mojtaba Khamenei a acuzat Washingtonul că a încălcat „în mod repetat” memorandumul de înțelegere semnat la 17 iunie pentru încetarea ostilităților, susținând că semnătura președintelui american Donald Trump este „complet lipsită de valoare și de credibilitate”, potrivit Adevărul.
Într-un mesaj scris publicat pe platforma X și preluat de televiziunea de stat, Khamenei a afirmat că „încălcările repetate” ale memorandumului au demonstrat „încă o dată” lipsa de credibilitate a angajamentelor asumate de partea americană. Liderul iranian a acuzat, totodată, SUA că promovează o politică bazată pe „coerciție, totalitarism și brutalitate”, pe care a descris-o drept parte a doctrinei Washingtonului.
Pe fondul acestor acuzații, guvernul iranian a anunțat că acordul-cadru convenit la jumătatea lunii iunie cu Statele Unite „nu mai este valabil”, motivând că Washingtonul și-ar fi încălcat angajamentele și că Teheranul nu se mai consideră obligat să respecte înțelegerea (context detaliat într-un material anterior al publicației, aici).
Khamenei a avertizat că, dacă Statele Unite încearcă „să incite la război”, „națiunea iraniană și frontul rezistenței” au pregătite „lecții de neuitat” pentru adversari. În termeni practici, mesajul sugerează o înăsprire a poziției Teheranului și reduce spațiul pentru revenirea rapidă la un cadru de negociere acceptat de ambele părți.
Separat, o sursă oficială iraniană a declarat pentru agenția rusă TASS că Mojtaba Khamenei nu va apărea în public până când situația de securitate cu SUA și Israelul nu se va stabiliza, informație transmisă de EFE. Potrivit aceleiași surse, motivele sunt legate de securitate, iar prima întâlnire externă a liderului suprem „ar putea” avea loc cu președintele rus Vladimir Putin, însă aceste informații nu au fost confirmate independent (un alt material al publicației pe tema contextului de securitate este disponibil aici).
Recomandate
Atacurile SUA au avariat infrastructură critică în Iran , inclusiv poduri și o uzină de desalinizare a apei, potrivit Al Jazeera . Informația contează prin potențialul impact operațional imediat: avarierea unei instalații de desalinizare poate afecta alimentarea cu apă, iar deteriorarea podurilor poate perturba transportul și logistica. Atacurile au avut loc după „a șaptea noapte consecutivă” de lovituri, conform materialului. Publicația nu oferă detalii despre amploarea daunelor sau despre locațiile exacte ale podurilor și ale uzinei. Iranul a răspuns prin lansări de rachete împotriva aliaților SUA din Golf, inclusiv Kuweit . În Kuweit, populația este îndemnată să economisească energia electrică, pe fondul tensiunilor și al riscurilor de perturbări asociate escaladării. [...]
Avertismentul liderului suprem al Iranului ridică riscul unor noi șocuri pe piețele de energie , în condițiile în care Teheranul și aliații săi regionali sugerează o escaladare care ar putea afecta rutele maritime și, implicit, prețurile, potrivit Al Jazeera . Într-o declarație scrisă atribuită lui Mojtaba Khamenei și citită la televiziunea de stat sâmbătă, liderul suprem a avertizat că Statele Unite vor primi „lecții de neuitat” din partea Iranului și a „Frontului Rezistenței”, acuzând Washingtonul că a încălcat în mod repetat memorandumul de înțelegere (MoU) dintre cele două țări. Documentul, semnat luna trecută, ar fi fost mediat de Qatar și Pakistan și urmărea să creeze condițiile pentru încheierea permanentă a războiului. „Acum că inamicul american caută să instige războiul și să suporte costuri mai mari și o umilință suplimentară, ar trebui să știe că națiunea dragă a Iranului și Frontul Rezistenței au pentru el lecții de neuitat.” De ce contează: riscul de blocaj în Bab al-Mandeb și presiune pe prețuri Publicația notează că, în ultimele zile, au apărut relatări potrivit cărora Houthii din Yemen ar putea închide strâmtoarea Bab al-Mandeb, poarta de acces către Marea Roșie, în sprijinul Iranului. Un astfel de scenariu ar „destabiliza și mai mult piețele globale de energie”, ar alimenta inflația și ar crește presiunea politică asupra administrației Trump pentru a opri atacurile, conform aceleiași surse. Contextul escaladării: infrastructură civilă vizată și reacții regionale Al Jazeera relatează că SUA și-au intensificat semnificativ atacurile în această săptămână, vizând infrastructură civilă din Iran, inclusiv poduri, linii feroviare și instalații de desalinizare a apei. Teheranul ar fi răspuns prin lovirea cu succes a infrastructurii civile din Kuweit, iar autoritățile de acolo au îndemnat populația să raționalizeze consumul de electricitate. Războiul SUA–Israel împotriva Iranului, început în februarie, este prezentat ca o amenințare „existențială” de către conducerea de la Teheran, care nu ar da semne că ar ceda cererilor tot mai mari ale administrației Trump, în timp ce statele din regiune ar încerca „din culise” să obțină încetarea conflictului. Acordul MoU, practic abandonat În declarația atribuită liderului suprem, Donald Trump este atacat direct, iar semnătura sa este descrisă drept „fără valoare” în contextul acuzațiilor de încălcare a MoU. Între timp, atât Teheranul, cât și Washingtonul ar fi declarat acordul „încheiat”, după ce s-au acuzat reciproc de încălcarea lui. Pentru mediul economic, miza imediată rămâne dacă amenințările privind Bab al-Mandeb se materializează și dacă escaladarea militară se extinde în zona infrastructurii și rutelor critice, cu efecte rapide asupra costurilor energiei și transportului. [...]
Moartea a doi militari americani și dispariția unui al treilea ridică miza operațională a prezenței SUA în regiune , într-un moment în care atacurile cu rachete și drone se extind și lovesc inclusiv infrastructură energetică și civilă. Informațiile sunt prezentate de Știrile Pro TV , care citează Associated Press. Potrivit comunicatului menționat, cei doi soldați au fost uciși vineri, în timp ce forțele americane și aliate se apărau împotriva atacurilor iraniene cu rachete balistice și drone. Un alt militar este dat dispărut. Identitatea celor decedați nu a fost făcută publică. Alți patru militari, evacuați medical către spitale din Iordania, au fost externați ulterior. În același timp, bilanțul de la începutul războiului indică 16 militari americani uciși și peste 430 răniți, conform datelor citate în material. Extinderea loviturilor și presiune pe infrastructură În plan regional, atacurile au produs pagube semnificative în Kuweit, unde au fost lovite o stație de desalinizare a apei și o instalație petrolieră, potrivit autorităților kuweitiene și Kuwait Petroleum Corporation. Atacurile au rănit mai multe persoane la instalația petrolieră și au declanșat un incendiu la stația de desalinizare, ceea ce a dus la oprirea mai multor unități de producere a energiei electrice. Publicația notează că a fost al doilea atac asupra unei stații de desalinizare în două zile, într-o țară care depinde de desalinizare pentru 90% din apa potabilă. Kuweitul și-a închis temporar spațiul aerian din cauza amenințărilor cu rachete, iar Kuwait Airways a anunțat reprogramarea majorității zborurilor către și dinspre capitală. În paralel, Irakul a anunțat că a doborât drone de atac deasupra orașului Irbil, iar agenția de știri de stat a Iordaniei, Petra , a transmis că apărarea aeriană a regatului a doborât rachete iraniene. Sirenele au sunat de mai multe ori în Bahrain și, dimineața, în Arabia Saudită, potrivit informațiilor furnizate de guvernele respective. Mesaje de escaladare și lovituri asupra Iranului Materialul consemnează și o avertizare atribuită liderului suprem al Iranului, potrivit căreia vor urma „lecții de neuitat” dacă SUA continuă atacurile. Declarațiile, citite la televiziunea de stat și atribuite lui Mojtaba Khamenei, califică semnătura președintelui Donald Trump drept „fără valoare și nulă” și vin după ce un negociator a spus că Teheranul își suspendă angajamentele față de un acord provizoriu semnat cu aproximativ o lună în urmă. Comandamentul Central al SUA a transmis sâmbătă dimineața că, în a șaptea noapte consecutivă de atacuri, au fost lovite „baze de supraveghere, infrastructură logistică militară, depozite subterane de arme și capacități maritime”. Pe de altă parte, televiziunea de stat iraniană a relatat că atacuri aeriene americane au lovit o centrală electrică și o stație de desalinizare din provincia Hormozgan, iar agenția IRNA a precizat că o stație de desalinizare din Bonji a fost distrusă, afectând alimentarea cu apă a aproximativ 10.000 de persoane, și că o altă stație de pe insula Qeshm a fost avariată. IRNA a mai raportat avarii la tuneluri, poduri și întreruperi de trafic pe rute către Bandar Abbas, principalul port al Iranului. Autoritățile iraniene au declarat că cel puțin 50 de persoane au fost ucise și peste 500 rănite în urma atacurilor americane din ultimele trei săptămâni. Totodată, oficiali americani au confirmat că alți 13 membri ai forțelor armate americane au fost răniți începând de luni, fără alte detalii. [...]
Escaladarea loviturilor SUA–Iran în jurul Strâmtorii Hormuz crește riscul unui șoc pe piața energiei , după ce cele două părți au trecut peste „linii roșii” și au lovit tot mai mult infrastructură și ținte militare, pe fondul colapsului unui acord preliminar de încetare a focului, potrivit NPR . Schimbul de atacuri s-a intensificat sâmbătă, în contextul confruntării pentru controlul Strâmtorii Hormuz, un punct-cheie pentru transportul global de petrol și gaze. Materialul descrie o succesiune de lovituri și contra-lovituri care au erodat rapid înțelegerea semnată cu doar câteva săptămâni înainte și au readus scenariul unui război pe scară largă în prim-plan, cu potențial de destabilizare regională și efecte asupra economiei mondiale. De ce contează economic: Hormuz, pârghie strategică pentru petrol și gaze Iranul a tratat controlul asupra strâmtorii ca pe un instrument major de presiune în confruntarea cu SUA. În perioade normale, pe acolo tranzita aproximativ o cincime din petrolul și gazele comercializate la nivel mondial, notează aceeași sursă, ceea ce face ca orice escaladare să amplifice riscurile pentru transport, asigurări și prețuri la energie. Acordul preliminar prevedea redeschiderea completă a strâmtorii, însă includea și formulări care sugerau că Iranul ar putea gestiona traficul și, pe viitor, ar putea percepe taxe. Teheranul a invocat aceste prevederi pentru a susține că are dreptul să controleze strâmtoarea și că o rută alternativă, supravegheată de armata americană, ar încălca înțelegerea. SUA și alți actori contestă această interpretare, susținând că strâmtoarea ar trebui să rămână deschisă și fără taxe, ca înainte de război. Cum s-a ajuns la escaladare: atacuri asupra navelor și revenirea sancțiunilor petroliere Lanțul de evenimente descris de NPR pornește de la un atac cu dronă al Iranului asupra unei nave cargo care traversa Strâmtoarea Hormuz, la o săptămână după semnarea acordului preliminar. Nu au fost raportate victime sau pagube majore, dar incidentul a declanșat o spirală de ostilități. SUA au răspuns cu lovituri asupra unor locații pe care armata americană le-a descris drept poziții de rachete și drone și asupra unor situri radar de coastă. Ulterior, Iranul a atacat o navă cisternă care folosea ruta alternativă, iar Washingtonul a continuat loviturile. Un element cu impact direct asupra pieței a fost decizia SUA de a revoca o derogare care permisese Iranului, pentru prima dată după ani, să-și vândă petrolul pe piața internațională în dolari americani; derogarea făcea parte din acordul interimar, iar anularea ei a însemnat, practic, revenirea sancțiunilor petroliere, conform materialului. Extinderea țintelor și riscul lovirii infrastructurii civile În ultimele zile, SUA și-au extins loviturile și în nordul Iranului, vizând ținte departe de strâmtoare. Vineri, au fost lovite poduri și centrale electrice în sud, iar un turn despre care SUA au spus că era folosit de Gardienii Revoluției pentru supraveghere maritimă la unul dintre principalele porturi ale Iranului s-a prăbușit. Iranul a declarat vineri că loviturile americane au ucis cel puțin 46 de persoane și au rănit peste 400 de la reluarea ostilităților. Totodată, Iranul a atacat vineri și sâmbătă o uzină de desalinizare (instalație de transformare a apei sărate în apă potabilă) din Kuweit, într-o zonă extrem de aridă, ceea ce ridică miza asupra infrastructurii civile. Ce urmează: acordul s-a prăbușit, iar „liniile roșii” se subțiază NPR arată că înțelegerea preliminară „s-a prăbușit”, deși există încă eforturi de salvare, inclusiv prin medierea Qatarului . În paralel, escaladarea continuă: SUA au restabilit o blocadă asupra porturilor Iranului, iar președintele Donald Trump a transmis mesaje amestecate, combinând avertismente cu sugestii că acțiunile ar putea fi rapide și decisive. Pentru mediul economic, miza imediată rămâne funcționarea Strâmtorii Hormuz și riscul ca loviturile asupra infrastructurii și extinderea conflictului către state din Golf să se traducă în perturbări de transport și volatilitate accentuată pe piețele energiei. [...]
Lupta internă pentru control la Teheran riscă să fragilizeze armistițiul cu SUA și stabilitatea Strâmtorii Ormuz , pe fondul acuzațiilor lansate de facțiuni ultraconservatoare că lideri ai executivului ar pregăti „o lovitură de stat discretă” împotriva noului lider suprem, Mojtaba Khamenei , potrivit HotNews . Tensiunile s-au amplificat după încheierea armistițiului cu Statele Unite, radicalii acuzând conducerea politică de abandonarea principiilor Revoluției Islamice. Materialul preia o analiză CNN, via News.ro . Miza: cine controlează decizia de securitate și direcția externă Potrivit analizei citate, atacurile verbale s-au intensificat după funeraliile fostului lider suprem Ali Khamenei, când președintele Masoud Pezeshkian și ministrul de Externe Abbas Araghchi au fost ținta unor scandări ostile din partea unor susținători ai aripii ultraconservatoare. La ceremonie, manifestanți l-au numit pe Pezeshkian „trădător” și „adept al compromisului”, iar asupra lui Araghchi au fost aruncate pietre. Radicalii susțin că oficialii care au negociat armistițiul cu administrația președintelui american Donald Trump ar încerca să organizeze „o lovitură de stat discretă” împotriva sistemului instaurat după Revoluția Islamică și să ignore directivele noului lider suprem, Mojtaba Khamenei. Un element care alimentează conflictul este absența aproape totală din spațiul public a lui Mojtaba Khamenei, ceea ce, potrivit sursei, a creat un vid de autoritate. În acest context, Pezeshkian, Araghchi și Mohammad Bagher Ghalibaf (menționat ca principal negociator) au devenit cele mai vizibile figuri ale conducerii. Presiune politică și amenințări directe la adresa președintelui Mai mulți parlamentari ultraconservatori acuză conducerea executivă că ar încerca să reducă influența liderului suprem și a Parlamentului în favoarea Consiliului Suprem pentru Securitate Națională, instituția care gestionează deciziile majore în perioada de război. În paralel, grupările radicale cer reluarea confruntării militare cu Statele Unite și Israelul, considerând armistițiul o capitulare. Sursa notează că, în această săptămână, situația s-a deteriorat după ce Gărzile Revoluționare au lansat atacuri asupra navelor din Strâmtoarea Ormuz, iar Statele Unite au răspuns cu lovituri militare, ceea ce pune sub semnul întrebării viitorul armistițiului. În ultimele săptămâni, un predicator apropiat cercurilor conservatoare a lansat o amenințare publică la adresa președintelui, fără consecințe judiciare: „Vom aduce iadul asupra ta.” De ce contează: sancțiuni și Ormuz, în centrul calculelor Deși retorica radicalilor s-a intensificat, influența lor „pare să fie limitată”, potrivit sursei. Un exemplu invocat este înlăturarea parlamentarului Mahmoud Nabavian, unul dintre cei mai vocali opozanți ai acordului cu Washingtonul, din Comisia parlamentară pentru securitate națională, alături de un alt deputat critic. Analiștii citați în analiza CNN apreciază că actuala conducere încearcă să marginalizeze facțiunile ultraconservatoare, considerate tot mai costisitoare pentru stabilitatea regimului. În același timp, obiectivul principal ar rămâne obținerea unei relaxări a sancțiunilor internaționale și menținerea controlului asupra Strâmtorii Ormuz — un punct critic pentru securitatea energetică și comerțul maritim. [...]
Acceptarea invitației lui Donald Trump de către președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum , introduce un gest de detensionare într-un moment în care relațiile bilaterale sunt afectate de dispute comerciale și de securitate , potrivit HotNews . Sheinbaum a confirmat jurnaliștilor că a fost invitată direct de președintele american să asiste duminică la finala Cupei Mondiale de fotbal. La meci va fi prezent și prim-ministrul Canadei, Mark Carney, a treia țară co-organizatoare a competiției, conform agențiilor DPA și Agerpres. Decizia este cu atât mai notabilă cu cât, pe 11 iunie, Sheinbaum a refuzat să participe la ceremonia de deschidere a Cupei Mondiale în Mexic și și-a cedat biletul de pe stadionul Azteca unei femei indigene, fan al fotbalului. Context: relații tensionate și contacte rare la vârf În prezent, relațiile dintre Mexic și Statele Unite sunt tensionate din cauza unor chestiuni comerciale și de securitate. În acest context, prezența la un eveniment public alături de Donald Trump poate fi citită ca o încercare de a menține un canal de dialog la nivel înalt, fără a exista însă, în informațiile disponibile, detalii despre o agendă politică asociată deplasării. Agenția DPA notează că Sheinbaum s-a mai întâlnit cu Trump o singură dată, în decembrie, la Washington, cu ocazia tragerii la sorți a grupelor Cupei Mondiale. Ce se știe despre deplasare și cine mai participă Mass-media mexicane au relatat că programul deplasării președintei în statul Quintana Roo a fost modificat pentru a-i permite să ajungă la finala dintre Argentina și Spania, programată la East Rutherford. În tribune sunt așteptați și membri ai familiei regale spaniole – regele Felipe al VI-lea, regina Letizia, prințesa moștenitoare Leonor și infanta Sofia – precum și premierul Spaniei, Pedro Sanchez. Președintele Argentinei, Javier Milei, nu va participa, din superstiție, potrivit DPA, care amintește de „cabalas”, ritualuri asociate culturii fotbalului în Argentina. [...]
