Știri
Știri din categoria Externe

Lupta internă pentru control la Teheran riscă să fragilizeze armistițiul cu SUA și stabilitatea Strâmtorii Ormuz, pe fondul acuzațiilor lansate de facțiuni ultraconservatoare că lideri ai executivului ar pregăti „o lovitură de stat discretă” împotriva noului lider suprem, Mojtaba Khamenei, potrivit HotNews.
Tensiunile s-au amplificat după încheierea armistițiului cu Statele Unite, radicalii acuzând conducerea politică de abandonarea principiilor Revoluției Islamice. Materialul preia o analiză CNN, via News.ro.
Potrivit analizei citate, atacurile verbale s-au intensificat după funeraliile fostului lider suprem Ali Khamenei, când președintele Masoud Pezeshkian și ministrul de Externe Abbas Araghchi au fost ținta unor scandări ostile din partea unor susținători ai aripii ultraconservatoare. La ceremonie, manifestanți l-au numit pe Pezeshkian „trădător” și „adept al compromisului”, iar asupra lui Araghchi au fost aruncate pietre.
Radicalii susțin că oficialii care au negociat armistițiul cu administrația președintelui american Donald Trump ar încerca să organizeze „o lovitură de stat discretă” împotriva sistemului instaurat după Revoluția Islamică și să ignore directivele noului lider suprem, Mojtaba Khamenei.
Un element care alimentează conflictul este absența aproape totală din spațiul public a lui Mojtaba Khamenei, ceea ce, potrivit sursei, a creat un vid de autoritate. În acest context, Pezeshkian, Araghchi și Mohammad Bagher Ghalibaf (menționat ca principal negociator) au devenit cele mai vizibile figuri ale conducerii.
Mai mulți parlamentari ultraconservatori acuză conducerea executivă că ar încerca să reducă influența liderului suprem și a Parlamentului în favoarea Consiliului Suprem pentru Securitate Națională, instituția care gestionează deciziile majore în perioada de război.
În paralel, grupările radicale cer reluarea confruntării militare cu Statele Unite și Israelul, considerând armistițiul o capitulare. Sursa notează că, în această săptămână, situația s-a deteriorat după ce Gărzile Revoluționare au lansat atacuri asupra navelor din Strâmtoarea Ormuz, iar Statele Unite au răspuns cu lovituri militare, ceea ce pune sub semnul întrebării viitorul armistițiului.
În ultimele săptămâni, un predicator apropiat cercurilor conservatoare a lansat o amenințare publică la adresa președintelui, fără consecințe judiciare:
„Vom aduce iadul asupra ta.”
Deși retorica radicalilor s-a intensificat, influența lor „pare să fie limitată”, potrivit sursei. Un exemplu invocat este înlăturarea parlamentarului Mahmoud Nabavian, unul dintre cei mai vocali opozanți ai acordului cu Washingtonul, din Comisia parlamentară pentru securitate națională, alături de un alt deputat critic.
Analiștii citați în analiza CNN apreciază că actuala conducere încearcă să marginalizeze facțiunile ultraconservatoare, considerate tot mai costisitoare pentru stabilitatea regimului. În același timp, obiectivul principal ar rămâne obținerea unei relaxări a sancțiunilor internaționale și menținerea controlului asupra Strâmtorii Ormuz — un punct critic pentru securitatea energetică și comerțul maritim.
Recomandate

Avertismentul liderului suprem al Iranului ridică riscul unor noi șocuri pe piețele de energie , în condițiile în care Teheranul și aliații săi regionali sugerează o escaladare care ar putea afecta rutele maritime și, implicit, prețurile, potrivit Al Jazeera . Într-o declarație scrisă atribuită lui Mojtaba Khamenei și citită la televiziunea de stat sâmbătă, liderul suprem a avertizat că Statele Unite vor primi „lecții de neuitat” din partea Iranului și a „Frontului Rezistenței”, acuzând Washingtonul că a încălcat în mod repetat memorandumul de înțelegere (MoU) dintre cele două țări. Documentul, semnat luna trecută, ar fi fost mediat de Qatar și Pakistan și urmărea să creeze condițiile pentru încheierea permanentă a războiului. „Acum că inamicul american caută să instige războiul și să suporte costuri mai mari și o umilință suplimentară, ar trebui să știe că națiunea dragă a Iranului și Frontul Rezistenței au pentru el lecții de neuitat.” De ce contează: riscul de blocaj în Bab al-Mandeb și presiune pe prețuri Publicația notează că, în ultimele zile, au apărut relatări potrivit cărora Houthii din Yemen ar putea închide strâmtoarea Bab al-Mandeb, poarta de acces către Marea Roșie, în sprijinul Iranului. Un astfel de scenariu ar „destabiliza și mai mult piețele globale de energie”, ar alimenta inflația și ar crește presiunea politică asupra administrației Trump pentru a opri atacurile, conform aceleiași surse. Contextul escaladării: infrastructură civilă vizată și reacții regionale Al Jazeera relatează că SUA și-au intensificat semnificativ atacurile în această săptămână, vizând infrastructură civilă din Iran, inclusiv poduri, linii feroviare și instalații de desalinizare a apei. Teheranul ar fi răspuns prin lovirea cu succes a infrastructurii civile din Kuweit, iar autoritățile de acolo au îndemnat populația să raționalizeze consumul de electricitate. Războiul SUA–Israel împotriva Iranului, început în februarie, este prezentat ca o amenințare „existențială” de către conducerea de la Teheran, care nu ar da semne că ar ceda cererilor tot mai mari ale administrației Trump, în timp ce statele din regiune ar încerca „din culise” să obțină încetarea conflictului. Acordul MoU, practic abandonat În declarația atribuită liderului suprem, Donald Trump este atacat direct, iar semnătura sa este descrisă drept „fără valoare” în contextul acuzațiilor de încălcare a MoU. Între timp, atât Teheranul, cât și Washingtonul ar fi declarat acordul „încheiat”, după ce s-au acuzat reciproc de încălcarea lui. Pentru mediul economic, miza imediată rămâne dacă amenințările privind Bab al-Mandeb se materializează și dacă escaladarea militară se extinde în zona infrastructurii și rutelor critice, cu efecte rapide asupra costurilor energiei și transportului. [...]

Escaladarea SUA–Iran lovește direct infrastructura energetică și riscă să tensioneze aprovizionarea globală , pe fondul scăderii traficului prin Strâmtoarea Ormuz și al creșterii prețului petrolului peste 86 de dolari/baril, potrivit Mediafax . Washingtonul a atacat vineri poduri, instalații energetice și un port important din Iran, iar Teheranul a răspuns cu lovituri cu rachete asupra unor state aliate ale SUA din regiune, inclusiv Qatar și Kuweit. Miza imediată este controlul Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul mondial de petrol și gaze. Ținte în sudul Iranului: poduri, porturi și infrastructură energetică Armata americană a transmis că atacurile au vizat zeci de obiective militare și infrastructură folosită de Iran. Printre ținte s-au numărat poduri din provincia Hormozgan, descrise ca având rolul de a izola portul Bandar Abbas de restul țării, și un turn de supraveghere din portul Chabahar, pe care Comandamentul Central al SUA îl leagă de o rețea utilizată de Gardienii Revoluției pentru monitorizarea navelor comerciale care tranzitează Strâmtoarea Ormuz. Un element cu impact economic direct este confirmarea, de către autoritățile iraniene, că infrastructura energetică a fost afectată. Ministerul Energiei a cerut populației din sudul țării să reducă consumul de electricitate. Teheranul susține că atacurile americane din ultimele zile au provocat moartea a cel puțin 46 de persoane și rănirea a peste 400; opt persoane ar fi fost ucise într-un atac asupra unui pod, produs vineri. Represalii în Golf: apă potabilă și electricitate, lovite în Kuweit Iranul a lansat rachete asupra mai multor state din Golf. În Qatar au fost emise de două ori alerte pentru populație, iar apărarea antiaeriană a interceptat proiectilele; Ministerul de Interne a anunțat că un copil a fost rănit de fragmente rezultate în urma interceptărilor. În Kuweit, Iranul a atacat o instalație de producere a apei potabile prin desalinizare și o centrală electrică. Autoritățile au anunțat că incendiul rezultat a fost stins, dar evaluarea pagubelor continuă. Potrivit informațiilor din articol, aproximativ 90% din apa potabilă a Kuweitului provine din instalații de desalinizare, ceea ce amplifică riscul operațional pentru alimentarea populației și a economiei. Ministerul Apărării din Kuweit a mai anunțat că atacuri cu drone asupra unor baze militare au rănit mai mulți militari. Separat, armata iordaniană a interceptat trei rachete lansate de Iran, iar explozii au fost raportate și în nordul Irakului. Strâmtoarea Ormuz: trafic în scădere, petrolul trece de 86 dolari/baril Conflictul se concentrează tot mai mult asupra Strâmtorii Ormuz, rută prin care, „în perioade normale”, tranzitează aproximativ o cincime din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale. După izbucnirea războiului, Iranul a restricționat traficul maritim, iar SUA au răspuns prin intensificarea loviturilor asupra infrastructurii iraniene și prin reimpunerea blocadei navale asupra porturilor iraniene. În acest context, traficul prin strâmtoare a ajuns la cel mai redus nivel din ultimele trei săptămâni, iar prețul petrolului a depășit 86 de dolari pe baril, pe fondul temerilor privind aprovizionarea globală cu energie. Fără semne de detensionare Președintele Donald Trump a declarat: „Câștigăm în Iran” Armata americană a anunțat că a desfășurat a șaptea noapte consecutivă de atacuri asupra Iranului, iar conflictul continuă „fără perspective clare de încetare”, pe măsură ce cresc atât bilanțul victimelor, cât și distrugerile, într-o regiune critică pentru securitatea energetică mondială. [...]

Traficul prin Strâmtoarea Ormuz s-a prăbușit , pe fondul intensificării atacurilor Iranului asupra navelor comerciale, iar tot mai multe companii evită una dintre cele mai importante rute energetice din lume, potrivit news.ro . Experții din industrie avertizează că zona a revenit la „cel mai grav scenariu” pentru transportul maritim, pe măsură ce riscurile operaționale cresc și asigurarea securității devine incertă. Directorul general al companiei de evaluare a riscurilor maritime Marisk, Dimitris Maniatis, spune că îngrijorarea echipajelor este la cel mai ridicat nivel de la începutul conflictului, într-o analiză organizată de Lloyd’s List Intelligence . „Nimeni nu mai este dispus să navigheze prin zonă.” Atacuri confirmate și presiune asupra rutelor comerciale Potrivit Organizației Maritime Internaționale (IMO), cel puțin nouă nave au fost atacate începând din 6 iulie, în contextul în care Iranul ar încerca să forțeze vasele comerciale să folosească ruta prin apele sale teritoriale, în locul culoarului internațional protejat de forțele navale americane de-a lungul coastelor Omanului. În apropierea coastelor Omanului, marți, un marinar a murit și alți trei au fost răniți într-un atac asupra petrolierului Al Bahyah. În aceeași zi, alți 11 membri ai echipajului au fost răniți într-un atac asupra petrolierului Mombasa B. Experții din industrie afirmă că Iranul folosește rachete antinavă, iar riscul minelor marine face ca ruta principală prin Strâmtoarea Ormuz să fie considerată extrem de periculoasă. Efect imediat: scădere abruptă a tranzitului Deși președintele american Donald Trump a declarat că strâmtoarea rămâne deschisă pentru toate navele, cu excepția celor iraniene, după reinstaurarea blocadei navale americane împotriva Iranului, în practică traficul s-a redus puternic. Potrivit companiei de analiză Kpler, doar opt nave au traversat Strâmtoarea Ormuz joi, față de 15 cu o zi înainte. Înainte de izbucnirea conflictului, peste 100 de nave tranzitau zilnic această rută. Riscul se extinde și spre Marea Roșie În paralel, SUA au lansat șase valuri de lovituri aeriene împotriva Iranului ca răspuns la atacurile asupra petrolierelor, iar Teheranul a ripostat cu atacuri asupra unor aliați ai Washingtonului din Golf. Iranul și rebelii houthi din Yemen amenință acum și traficul din Marea Roșie, menționată ca rută alternativă importantă pentru exporturile de petrol ale Arabiei Saudite. Analiștii avertizează că reluarea normală a transportului maritim ar depinde de garanții credibile de securitate din partea ambelor tabere, însă, deocamdată, escaladarea conflictului continuă să descurajeze armatorii și echipajele. [...]

Siria și Germania au deschis un cadru de cooperare pentru reconstrucție și investiții, cu efect direct asupra conectivității aeriene , după ce au lansat la Damasc un comitet comun și au semnat un acord bilateral de transport aerian care ar urma să permită reluarea zborurilor directe între cele două țări, potrivit The Jerusalem Post . În centrul demersului este înființarea Comitetului Comun Siriano-German, prezentat de presa de stat siriană SANA drept un „nou cadru” pentru cooperare în mai multe domenii legate de relansarea economică. Inițiativa vine după o întâlnire între ministrul sirian de externe Asaad Hassan al-Shaibani și o delegație germană condusă de Géza Andreas von Geyr, ministru de stat în cadrul Ministerului german de Externe. Ce acoperă comitetul și de ce contează economic Conform SANA, comitetul vizează cooperarea pe o paletă largă, de la reconstrucție și investiții până la energie și transport, dar și teme sensibile precum justiția de tranziție, persoanele dispărute și refugiații. Lista de domenii menționate include: redresare economică și reconstrucție; investiții; energie; transport și aviație civilă; justiție de tranziție; persoane dispărute; refugiați. Pentru Siria, miza explicită este atragerea de investiții și sprijin din partea Germaniei, descrisă în material ca o „putere economică majoră” care ar putea contribui la stabilizarea percepției investitorilor asupra țării. Acordul aerian: pașii către zboruri directe Acordul bilateral de transport aerian este prezentat ca un instrument de reglementare care „stabilește cadrul” pentru servicii aeriene. Documentul a fost semnat de Sameh Arabi, adjunctul șefului Autorității Generale Siriene pentru Aviație Civilă și Transport Aerian , și de von Geyr. SANA afirmă că înțelegerea deschide „faza operațională”, care ar include: coordonare între autoritățile de aviație civilă; desemnarea transportatorilor naționali; alocarea drepturilor de trafic și a frecvențelor de zbor; emiterea licențelor de operare; îndeplinirea cerințelor tehnice și de securitate necesare pentru lansarea zborurilor directe. Materialul nu indică un calendar pentru debutul efectiv al curselor, ci descrie acordul ca un pas procedural către posibilitatea zborurilor directe. Context: reluarea prezenței diplomatice și semnale pentru investitori Presa de stat siriană susține că relațiile bilaterale s-au accelerat după „eliberarea” Siriei la 8 decembrie 2024, iar Germania ar fi trimis rapid emisari la Damasc după căderea regimului Assad. În același registru, SANA menționează redeschiderea Ambasadei Germaniei la Damasc la 20 martie 2025, după 13 ani de închidere, și faptul că Siria și-a redeschis Consulatul General la Bonn și a numit un însărcinat cu afaceri la Berlin. În paralel, articolul notează că Siria a semnat și un memorandum de înțelegere cu Irakul pentru relansarea unui vechi oleoduct dintre Kirkuk și Baniyas, prezentat ca un posibil „factor de schimbare”, iar implicarea unor state precum Germania ar putea întări sentimentul de stabilitate pentru investitori. [...]

Președintele Ungariei, Tamas Sulyok , și-a încetat mandatul printr-un amendament constituțional care intră în vigoare imediat , după ce a promulgat chiar el modificarea adoptată de Parlament la inițiativa partidului de guvernământ Tisza, condus de premierul Peter Magyar , potrivit G4Media . Amendamentul constituțional invocă „pierderea gravă a încrederii” societății în șeful statului și pune capăt mandatului lui Sulyok, ales la începutul lui 2024 cu sprijinul parlamentarilor Fidesz, partidul fostului premier Viktor Orbán. Informația este relatată de Reuters, citată de publicație. Într-un comunicat transmis sâmbătă, Sulyok a spus că nu a avut altă opțiune decât să promulge legea, întrucât aceasta respectă procedurile constituționale, dar a criticat modificarea, susținând că afectează statul de drept și independența instituției prezidențiale. „Acest amendament marchează un moment de cotitură în democrația constituțională a Ungariei” Sulyok a avertizat că revocarea titularilor unor funcții publice „în acest mod” creează „un precedent negativ” și produce „o rană profundă” valorilor constituționale, inclusiv separării puterilor și statului de drept. Ce urmează: numirea unui nou președinte, în condițiile unei majorități de două treimi Amendamentul este prezentat ca parte a planului premierului Peter Magyar de a elimina influența instituțională rămasă după 15 ani de guvernare ai lui Viktor Orbán. Magyar afirmă că a primit un mandat puternic la alegerile parlamentare din aprilie pentru a reforma instituțiile statului. Potrivit noilor prevederi, Parlamentul — unde Tisza are o majoritate de două treimi — va desemna un nou președinte până la intrarea în vigoare a unei noi Constituții sau pentru un mandat de cel mult cinci ani. [...]

Zelenski susține că Rusia blochează orice armistițiu , după ce Moscova ar fi respins în 2026 „zeci de propuneri” venite de la Kiev, ceea ce menține riscul prelungirii războiului și al incertitudinii regionale, potrivit G4Media . În discursul său video zilnic, publicat sâmbătă pe platforma X, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a afirmat că Rusia „a avut de mult timp ocazia să apeleze la diplomație și să pună capăt agresiunii sale”, dar că refuzul conducerii ruse de a opri luptele este motivul pentru care conflictul continuă. „Numai în acest an, ne-am adresat Rusiei de zeci de ori cu propuneri de a pune capăt acestui război – răspunsul a fost întotdeauna un refuz.” Eforturi de mediere și presiune diplomatică Zelenski a mai spus că mai mulți parteneri internaționali încearcă să faciliteze o întâlnire la nivel înalt între liderii celor două state. Printre actorii menționați se numără Statele Unite, Turcia, țări europene și state arabe. Totodată, liderul ucrainean l-a acuzat direct pe președintele rus Vladimir Putin că nu dorește încheierea războiului. „Putin nu dorește deloc să pună capăt războiului.” Context: discuții europene despre sprijin militar și scenarii post-armistițiu Declarațiile vin după Summitul „Coaliției de Voință” din Franța, unde 25 de lideri europeni și trimiși speciali ai Statelor Unite au discutat despre continuarea sprijinului militar pentru Ucraina, intensificarea presiunii diplomatice asupra Kremlinului și pregătirea unei eventuale forțe multinaționale care să sprijine Ucraina în cazul unui armistițiu. Potrivit Reuters, după summit, Kremlinul a respins categoric posibilitatea desfășurării unor trupe suplimentare de menținere a păcii în Ucraina, iar Ministerul rus de Externe a transmis că orice contingent militar străin desfășurat pe teritoriul ucrainean după un eventual acord de pace ar fi considerat o țintă militară legitimă. [...]