Știri
Știri din categoria Externe

Rusia a început o „mobilizare mascată” pentru a acoperi pierderile din Ucraina, potrivit AGERPRES, care citează o relatare EFE și mai multe surse independente. Măsura ar viza recrutarea a zeci de mii de bărbați din companii, fabrici și universități, pe fondul pierderilor mari de pe front, estimate de surse independente la aproape un milion de oameni (morți și răniți) de la începutul invaziei.
Consemnează EFE că mobilizarea nu este anunțată public, în contextul în care recrutarea rezerviștilor din septembrie 2022 a generat nemulțumire internă și plecarea din țară a aproape unui milion de bărbați de vârstă militară. În același timp, experți citați de AGERPRES interpretează demersul drept un semnal că președintele Vladimir Putin se pregătește pentru continuarea ostilităților, în condițiile în care Moscova nu se așteaptă ca Ucraina să își retragă trupele din Donețk în termenul de două luni comunicat recent Kievului.
Un exemplu invocat este regiunea Riazan, unde, pentru prima dată, autoritățile ar fi confirmat oficial existența unor cote pentru recrutarea „voluntarilor”, potrivit portalului Conflict Intelligence Team (CIT). Guvernatorul Pavel Malkov a semnat la 20 martie o dispoziție care cere companiilor să „selecteze candidați pentru serviciul militar pe bază de contract”, iar între 20 martie și 20 septembrie firmele cu peste 150 de angajați trebuie să furnizeze între 2 și 5 persoane, în funcție de mărime, conform documentului publicat de ziarul regional „Riazanskie Vedomosti”.
Dacă o companie nu își îndeplinește cota, riscă o amendă de un milion de ruble (circa 12.200 de dolari) sau arestarea administrativă a directorului pentru 30 de zile, relatează Meduza, citată în material. CIT suspectează că dispoziții similare ar putea exista și în alte regiuni, fără a fi fost publicate în presa oficială. În paralel, unele publicații ruse cu sediul în străinătate avertizează că, dincolo de contestarea în instanță, autoritățile ar putea recurge la presiuni neoficiale asupra firmelor, inclusiv prin controale repetate.
Pe linia recrutării din mediul universitar, Ministerul Apărării ar fi orientat eforturile spre universități și școli profesionale sub pretextul înființării unor unități de drone. Potrivit portalului Faridaily, ministrul științei și învățământului superior, Valeri Falkov, le-ar fi transmis rectorilor că cel puțin 2% dintre studenți trebuie să semneze contracte cu Ministerul Apărării, ceea ce ar însemna cel puțin 44.000 de persoane din totalul de 2,2 milioane de studenți, iar cifra ar urca la 76.000 dacă sunt incluse și școlile tehnice.
În același timp, Ministerul Apărării de la Moscova ar planifica recrutarea a 78.800 de tineri, inclusiv femei, pentru trupele de drone, iar 20.800 ar urma să fie selectați dintre recruți și militari din alte unități, potrivit portalului independent Vajnîe Istorii, citat de AGERPRES.
Contextul este unul în care Kremlinul susține că o a doua mobilizare nu este în calcul, iar Dmitri Medvedev afirmă că numărul celor care semnează contracte este suficient, invocând 400.000 de „voluntari” în 2025 și „peste 80.000” de la începutul lui 2026. Organizații pentru drepturile omului avertizează însă că, deși contractele sunt prezentate ca fiind pe un an, în practică ar putea deveni pe durată nedeterminată și fără garanții că semnatarii nu vor fi trimiși pe front.
Recomandate

Emisarul lui Vladimir Putin a salutat pe X ideea retragerii SUA din NATO , potrivit HotNews.ro . Kirill Dmitriev, directorul Fondului rus de investiții directe și negociator principal al Kremlinului în relația cu Washingtonul, a reacționat la atacurile lui Donald Trump la adresa Alianței Nord-Atlantice. Dmitriev a publicat miercuri pe platforma X mesajul „Adio, NATO”, alături de un link către un articol din Daily Mail, în care Trump ar fi urmat să critice dur NATO și să spună că este gata să scoată Statele Unite din alianță. Trump nu a reluat însă acest subiect în discursul la care făcea trimitere articolul, deși i-a îndemnat pe aliați să se implice în deblocarea Strâmtorii Ormuz, închisă de Iran. În schimb, potrivit sursei, președintele SUA a lăsat anterior să se înțeleagă că se apropie de o ruptură majoră cu partenerii din NATO. Într-un interviu acordat cotidianului britanic Daily Telegraph, Trump i-a criticat pe aliații europeni și a descris NATO drept un „tigru de hârtie”. El a spus că ia în considerare serios retragerea SUA din alianță, după ce aliații ar fi refuzat să susțină acțiunea militară americană împotriva Iranului. „Nu m-a impresionat niciodată NATO. Am știut întotdeauna că sunt un tigru de hârtie, iar Putin știe asta, de altfel”, a spus el. Declarațiile pentru Daily Telegraph sunt prezentate ca cel mai puternic semn de până acum că administrația de la Casa Albă ia în calcul o ieșire din NATO. Consemnează, de asemenea, Reuters că o eventuală retragere ar putea necesita aprobarea Congresului, iar orice semnal că Washingtonul ar putea să nu-și apere aliații în cazul unui atac rusesc riscă să slăbească grav alianța. [...]

Parlamentul Republicii Moldova a votat denunțarea acordurilor-cheie cu CSI , pas care deschide calea ieșirii țării din organizație, relatează Meduza , citând Parlamentul de la Chișinău. Potrivit publicației, 60 de deputați din totalul de 101 au susținut adoptarea legilor necesare. Împotrivă au votat deputați din Partidul Comuniștilor și Partidul Socialiștilor, care avertizează asupra efectelor economice ale deciziei. Deputații din Partidul Comuniștilor și Partidul Socialiștilor consideră că ieșirea Moldovei din CSI „va avea consecințe catastrofale” pentru economia țării. În continuare, legile adoptate trebuie semnate de președintele Republicii Moldova. După acest pas, Ministerul de Externe urmează să transmită documentele către Comitetul Executiv al CSI, iar ieșirea efectivă din organizație ar avea loc la 12 luni după notificare. Autoritățile de la Chișinău au anunțat pentru prima dată intenția de a părăsi CSI în decembrie 2023, după ce președintele Rusiei, Vladimir Putin, a spus că participarea Moldovei în organizație „nu are mare valoare”, consemnează Meduza. În anii anteriori, Georgia a ieșit din CSI în 2008, iar Ucraina în 2018, amintește publicația. Pentru Republica Moldova, votul din parlament reprezintă un pas formal important, însă calendarul final depinde de semnarea legilor și de procedura de notificare către structurile CSI. [...]

Marea Britanie va găzdui discuții cu circa 35 de țări pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz , potrivit Reuters . Reuniunea are loc joi, în format virtual, și urmărește formarea unei coaliții care să analizeze opțiuni pentru reluarea navigației pe una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii, după ce președintele SUA, Donald Trump, a spus că securizarea strâmtorii este o problemă pe care alte state trebuie să o rezolve. Întâlnirea va fi prezidată de ministrul britanic de externe, Yvette Cooper, și va reuni în jur de 35 de țări, inclusiv Franța, Germania, Italia, Canada și Emiratele Arabe Unite, în jurul prânzului la Londra. Statele Unite nu sunt așteptate să participe, notează Reuters. Contextul este escaladarea conflictului dintre SUA și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte. Reuters relatează că Iranul a închis practic Strâmtoarea Hormuz, prin care trece aproximativ o cincime din consumul mondial de petrol, ca represalii la loviturile SUA-Israel începute la finalul lunii februarie. Pe fondul blocajului, guvernele au ridicat redeschiderea rutei la rang de prioritate, pe măsură ce prețurile energiei cresc. Premierul britanic Keir Starmer a declarat miercuri că reuniunea va evalua „toate măsurile diplomatice și politice viabile” pentru restabilirea libertății de navigație după ce va fi convenit un armistițiu. Potrivit unor oficiali europeni citați de Reuters, discuțiile de joi sunt primul contact formal al grupului, urmând ca în săptămânile viitoare să existe consultări mai detaliate, inclusiv cu planificatori militari. „Luați-o, protejați-o, folosiți-o pentru voi”, a spus Donald Trump, referindu-se la Strâmtoarea Hormuz, într-un discurs de miercuri seară, potrivit Reuters. Un oficial european a indicat că un posibil plan ar putea avea două etape: mai întâi, asigurarea că ruta este liberă de mine, apoi protejarea tancurilor petroliere care traversează zona. Starmer a avertizat că redeschiderea strâmtorii „nu va fi ușoară” și va necesita un „front unit de forță militară și activitate diplomatică”, împreună cu cooperarea industriei de transport maritim. Pentru economiile europene și pentru piața globală, miza este reducerea presiunii asupra prețurilor la energie și limitarea riscurilor asupra lanțurilor de aprovizionare. În lipsa unei implicări americane la masa discuțiilor, inițiativa britanică încearcă să coaguleze o abordare comună a statelor dependente de această rută, în condițiile în care orice redeschidere pare condiționată de un armistițiu și de măsuri de securitate pe mare. [...]

Unități militare cecene loiale lui Ramzan Kadîrov ar fi pregătite să intervină în Iran , în eventualitatea unei invazii terestre americane, potrivit Antena 3 CNN , care citează informații preluate de la kyivpost.com din presa iraniană. Postul de televiziune de stat iranian Press TV a relatat că aceste unități ar putea intra în luptă dacă Washingtonul ar decide să extindă campania militară dincolo de atacurile aeriene. În relatarea Press TV, conflictul este prezentat în termeni religioși, iar o eventuală implicare a cecenilor este descrisă drept „jihad”. Press TV a declarat că forțele și-au declarat disponibilitatea de a interveni în sprijinul Iranului, descriind conflictul drept un „război religios” și o potențială implicare drept „jihad”. Antena 3 CNN notează că aceste afirmații nu au fost verificate independent și că nu există o confirmare oficială din partea autorităților ruse sau cecene. Contextul este cel al creșterii tensiunilor, după săptămâni de atacuri conduse de SUA și Israel asupra unor ținte iraniene, în timp ce oficialii americani nu au confirmat planuri pentru o operațiune terestră. Iranul a răspuns cu atacuri repetate cu rachete și drone care au vizat Israelul și poziții americane din regiune și a acuzat, totodată, Ucraina de implicare. Într-o scrisoare către Națiunile Unite, ambasadorul Iranului, Amir Saeid Iravani, a susținut că Kievul ar fi trimis „sute de experți” pentru a sprijini operațiunile conduse de SUA și Israel, acuzații respinse de purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean, Heorhiy Tykhy, care le-a catalogat drept minciuni. Forțele aliniate cu Kadîrov, cunoscute frecvent ca „kadîroviți”, au participat anterior la conflicte alături de trupele ruse, inclusiv în Ucraina. O eventuală desfășurare în Iran ar însemna, potrivit articolului, o extindere suplimentară a războiului dincolo de Orientul Mijlociu, însă deocamdată informațiile rămân la nivel de relatări din presa iraniană, fără confirmări oficiale. [...]

România a încasat 5,85 milioane de euro pentru tezaurul recuperat , sumă care va fi restituită după confirmarea, prin expertiză, a stării de conservare a artefactelor, potrivit news.ro . Anunțul a fost făcut joi de ministra de Externe, Oana Țoiu , după găsirea Coifului de aur de la Coțofenești și a brățărilor dacice. Țoiu a spus că a discutat cu omologul său din Regatul Țărilor de Jos, Tom Berendsen , despre recuperarea pieselor, după „un an de căutări și eforturi comune”. Potrivit ministrului, comunicarea constantă dintre autorități, inclusiv prin intermediul ministerelor de Externe și de Interne, a avut un rol important în anchetă. „Ca urmare a activării mecanismelor internaţionale de asigurare şi despăgubire, România a încasat suma de 5,85 milioane de euro, fonduri care vor fi restituite după ce expertiza de specialitate va confirma starea de conservare a obiectelor.” Ministra a precizat că, deși valoarea asigurată fusese deja transferată statului român, autoritățile olandeze au înțeles necesitatea recuperării tezaurului. Artefactele au făcut parte din expoziția „Dacia - Tărâmul Aurului și Argintului”, găzduită anul trecut la Muzeul Drents din Assen, iar după finalizarea procedurilor ar urma să fie expuse din nou în România, în cadrul Muzeului Național de Istorie a României. În perioada următoare, autoritățile trebuie să finalizeze evaluarea stării de conservare și să stabilească un calendar de restituire către statul român. Țoiu a mai afirmat că informațiile primite privind integritatea pieselor sunt „încurajatoare”. Pe componenta judiciară, procesul continuă în Assen, pentru ca responsabilii să răspundă pentru faptele lor. Cooperarea în acest caz s-a desfășurat sub egida EUROJUST, printr-o Echipa Comună de Investigare (JIT), formată din procurori, judecători și polițiști din ambele state, conform declarațiilor ministrului. [...]

Podul B1, considerat cel mai înalt din Orientul Mijlociu, a fost avariat într-un atac aerian , potrivit HotNews.ro , care citează agenția iraniană Fars via Reuters. Podul rutier leagă Teheran de orașul Karaj, în vestul Iranului, și a fost lovit joi, 2 aprilie. Conform relatării Fars, în urma atacului ar exista mai mulți răniți, iar și alte zone din Karaj ar fi fost lovite. Agenția iraniană nu indică cine s-ar afla în spatele atacului. Fars mai spune că podul B1 a fost inaugurat la începutul acestui an și este prezentat drept cel mai înalt pod din Orientul Mijlociu. În lipsa unor detalii suplimentare, amploarea exactă a pagubelor și impactul asupra traficului rămân deocamdată neprecizate în comunicările oficiale citate. Imagini publicate pe rețeaua X și preluate de The Times of Israel indică avarii importante, care ar face podul impracticabil. Înregistrarea distribuită online susține că ar fi vorba despre lovituri aeriene americane și israeliene, însă această informație nu este confirmată în materialul Fars citat de Reuters. [...]