Știri
Știri din categoria Externe
Rusia a început o „mobilizare mascată” pentru a acoperi pierderile din Ucraina, potrivit AGERPRES, care citează o relatare EFE și mai multe surse independente. Măsura ar viza recrutarea a zeci de mii de bărbați din companii, fabrici și universități, pe fondul pierderilor mari de pe front, estimate de surse independente la aproape un milion de oameni (morți și răniți) de la începutul invaziei.
Consemnează EFE că mobilizarea nu este anunțată public, în contextul în care recrutarea rezerviștilor din septembrie 2022 a generat nemulțumire internă și plecarea din țară a aproape unui milion de bărbați de vârstă militară. În același timp, experți citați de AGERPRES interpretează demersul drept un semnal că președintele Vladimir Putin se pregătește pentru continuarea ostilităților, în condițiile în care Moscova nu se așteaptă ca Ucraina să își retragă trupele din Donețk în termenul de două luni comunicat recent Kievului.
Un exemplu invocat este regiunea Riazan, unde, pentru prima dată, autoritățile ar fi confirmat oficial existența unor cote pentru recrutarea „voluntarilor”, potrivit portalului Conflict Intelligence Team (CIT). Guvernatorul Pavel Malkov a semnat la 20 martie o dispoziție care cere companiilor să „selecteze candidați pentru serviciul militar pe bază de contract”, iar între 20 martie și 20 septembrie firmele cu peste 150 de angajați trebuie să furnizeze între 2 și 5 persoane, în funcție de mărime, conform documentului publicat de ziarul regional „Riazanskie Vedomosti”.
Dacă o companie nu își îndeplinește cota, riscă o amendă de un milion de ruble (circa 12.200 de dolari) sau arestarea administrativă a directorului pentru 30 de zile, relatează Meduza, citată în material. CIT suspectează că dispoziții similare ar putea exista și în alte regiuni, fără a fi fost publicate în presa oficială. În paralel, unele publicații ruse cu sediul în străinătate avertizează că, dincolo de contestarea în instanță, autoritățile ar putea recurge la presiuni neoficiale asupra firmelor, inclusiv prin controale repetate.
Pe linia recrutării din mediul universitar, Ministerul Apărării ar fi orientat eforturile spre universități și școli profesionale sub pretextul înființării unor unități de drone. Potrivit portalului Faridaily, ministrul științei și învățământului superior, Valeri Falkov, le-ar fi transmis rectorilor că cel puțin 2% dintre studenți trebuie să semneze contracte cu Ministerul Apărării, ceea ce ar însemna cel puțin 44.000 de persoane din totalul de 2,2 milioane de studenți, iar cifra ar urca la 76.000 dacă sunt incluse și școlile tehnice.
În același timp, Ministerul Apărării de la Moscova ar planifica recrutarea a 78.800 de tineri, inclusiv femei, pentru trupele de drone, iar 20.800 ar urma să fie selectați dintre recruți și militari din alte unități, potrivit portalului independent Vajnîe Istorii, citat de AGERPRES.
Contextul este unul în care Kremlinul susține că o a doua mobilizare nu este în calcul, iar Dmitri Medvedev afirmă că numărul celor care semnează contracte este suficient, invocând 400.000 de „voluntari” în 2025 și „peste 80.000” de la începutul lui 2026. Organizații pentru drepturile omului avertizează însă că, deși contractele sunt prezentate ca fiind pe un an, în practică ar putea deveni pe durată nedeterminată și fără garanții că semnatarii nu vor fi trimiși pe front.
Recomandate
Vladimir Putin reia teza că Ucraina ar putea pierde teritorii vestice , o narațiune cu potențial de a alimenta presiuni geopolitice și incertitudine regională, inclusiv prin invocarea României și Poloniei, potrivit Euronews . Declarația a fost făcută duminică, în timpul unei întâlniri cu militari din Marina rusă. Putin a susținut că „partea de vest a Ucrainei” ar fi fost „un cadou” făcut de Iosif Stalin Ucrainei după război, în cadrul unui „stat unitar”, și a afirmat că, „mai devreme sau mai târziu”, Ucraina ar urma să piardă aceste teritorii. „Sunt convins că, mai devreme sau mai târziu, Ucraina va pierde aceste teritorii din vest. Iar ceea ce a aparținut Poloniei, Ungariei, României, mai devreme sau mai târziu (…) istoria va pune totul la locul său.” În același discurs, liderul de la Kremlin a spus că Rusia ar fi fost „singurul garant al integrității teritoriale a Ucrainei”, în pofida faptului că, în 2022, el a ordonat invadarea Ucrainei, notează publicația. De ce contează: mesajul reîncălzește o justificare politică a războiului Afirmațiile se înscriu în linia mai veche a Moscovei potrivit căreia statul ucrainean ar fi „artificial”, creat de liderii sovietici Lenin și Stalin, iar o parte din teritorii ar aparține Rusiei sau altor state. În acest cadru, invocarea explicită a României și Poloniei funcționează ca element de propagandă și de contestare a actualelor frontiere, fără ca materialul să indice vreo bază factuală sau un demers concret în acest sens. Euronews arată că Putin readuce astfel în prim-plan această teorie, într-un moment în care războiul declanșat de Rusia continuă, iar disputa asupra teritoriilor rămâne miza centrală a conflictului. [...]
FSB a emis un mandat internațional pe numele lui Pavel Durov , fondatorul Telegram, într-un nou pas cu potențial de a complica funcționarea și poziționarea platformei pe piețe-cheie, pe fondul presiunilor tot mai mari ale autorităților asupra aplicațiilor de mesagerie criptate, potrivit news.ro . Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a anunțat miercuri că l-a pus sub acuzare pe Durov pentru facilitarea activităților teroriste și că a emis un mandat internațional de arestare. Informația este relatată de Reuters, citată de news.ro. FSB susține că acuzațiile vizează faptul că Telegram nu a eliminat materiale „utilizate de serviciile speciale ucrainene și de organizațiile teroriste și extremiste” pentru pregătirea și coordonarea unor acte precum sabotaj și terorism, „ucideri în masă” și operațiuni de fraudă cibernetică pe teritoriul Federației Ruse. Până la momentul publicării, nu exista un comentariu imediat din partea lui Durov sau a Telegram. De ce contează: presiune de reglementare asupra unei platforme cu peste 1 miliard de utilizatori Telegram, aplicație de mesagerie criptată fondată în 2013, afirmă că are peste 1 miliard de utilizatori și este folosită pe scară largă de ambele părți implicate în războiul dintre Rusia și Ucraina. În acest context, un mandat internațional de arestare pe numele fondatorului ridică miza pentru relația platformei cu autoritățile și pentru modul în care gestionează conținutul și solicitările instituțiilor de aplicare a legii. Rusia a încercat în repetate rânduri să restricționeze utilizarea Telegram în ultimii ani, promovând propriul serviciu de mesagerie, MAX, susținut de stat, potrivit aceleiași surse. Context: anchetă și în Franța Separat, autoritățile franceze îl anchetează pe Durov în legătură cu acuzații potrivit cărora Telegram nu ar fi combătut adecvat activitățile criminale de pe platformă și nu ar fi cooperat suficient cu solicitările autorităților. Durov neagă orice faptă ilegală. Durov s-a născut în Rusia, dar deține pașapoarte din Emiratele Arabe Unite și Franța. Înainte de Telegram, el a fondat VKontakte, rețeaua socială considerată echivalentul rusesc al Facebook, iar în 2014 și-a vândut restul participației „sub presiunea autorităților ruse”, conform informațiilor citate. [...]
Escaladarea diplomatică cu Rusia riscă să complice mediul de securitate la granița estică a UE și NATO , după ce Moscova a transmis avertismente directe României în contextul incidentelor cu drone doborâte pe teritoriul național, potrivit HotNews . Ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev , a fost convocat luni, 27 iulie 2026, la Ministerul Afacerilor Externe (MAE) , „ca reacție fermă la violările repetate ale spațiului aerian al României din perioada 24–26 iulie”, interval în care Armata Română a doborât trei drone intrate neautorizat în țară. Avertismentul Moscovei: „implicare directă” și retorsiune Ambasada Federației Ruse la București a susținut, într-un comunicat publicat pe Facebook, că la întâlnire „nu a fost prezentată nicio dovadă” privind apartenența dronelor la Rusia și că nu ar fi primit răspunsuri la întrebări despre „parametrii tehnici de zbor”. În același mesaj, ambasada afirmă că Rusia „nu a trimis niciodată și nu trimite” drone de luptă împotriva unor obiective din România și califică acuzațiile drept „speculații”. În același timp, comunicatul include un avertisment explicit privind o posibilă escaladare, în special în legătură cu „tentativele de acțiuni transfrontaliere ale apărării antiaeriene române”, care – potrivit părții ruse – „ar însemna implicarea directă a României în acțiuni de luptă pe teritoriul Ucrainei”. Mesajul se încheie cu o amenințare de retorsiune în contextul unei măsuri anunțate de România: „Expulzarea neargumentată în niciun fel a angajatului Ambasadei Federației Ruse nu va rămâne fără răspuns”, a transmis ambasada. Poziția MAE: fragmente confirmate ca fiind de proveniență rusească și măsuri diplomatice MAE a anunțat că, la convocare, ambasadorului rus i-au fost prezentate fragmente ale unei drone distruse pe teritoriul României, iar „investigațiile derulate de Parchet” ar fi confirmat oficial că acestea sunt de proveniență rusească. Totodată, România a declarat indezirabil un membru al misiunii diplomatice ruse la București, care trebuie să părăsească țara în termen de cinci zile. În paralel, ambasadorul României la Moscova a fost chemat la București pentru consultări. MAE a mai transmis că este „absolut inadmisibil și intolerabil” ca Rusia să continue încălcarea spațiului aerian al României, subliniind că acesta este și spațiu aerian al NATO și al Uniunii Europene, și că Federația Rusă poartă „responsabilitatea exclusivă” pentru incidente și pentru deteriorarea mediului regional de securitate. Context: declarațiile pentru TASS și noi alerte radar Înainte de comunicatul ambasadei, Lipaev a declarat pentru agenția rusă de stat TASS că ar fi vorba despre „o înscenare propagandistică” menită să împiedice lovituri asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Marea Neagră și de pe Dunăre, despre care susține că ar fi folosită de NATO pentru livrări de armament. În același context, HotNews amintește că luni dimineață sistemul radar al MApN a detectat o nouă dronă care a pătruns în spațiul aerian al României, fiind ridicate două avioane F-16, iar după-amiază a fost detectat și un grup de ținte aeriene în proximitatea frontierei fluviale cu Ucraina, în jurul orei 16.00. De ce contează Schimbul de acuzații și avertismente vine pe fondul unor incidente repetate la frontieră și ridică miza operațională și de reglementare a răspunsului României: orice măsură de apărare aeriană care ar putea fi interpretată ca acțiune „transfrontalieră” devine, în logica Moscovei, pretext pentru escaladare, în timp ce Bucureștiul își ancorează reacția în cadrul NATO și UE și în investigații interne care atribuie proveniența dronelor. [...]
Ucraina își recalibrează țintele pentru lovituri la distanță în Rusia, cu accent pe costuri economice și pe lanțul de producție militară , potrivit Meduza . Președintele Volodimir Zelenski a spus că, după o ședință cu militarii, a fost actualizată lista „țintelor prioritare” pentru atacuri în adâncul teritoriului rus. În declarația citată de publicație, Zelenski afirmă că noile priorități au fost stabilite „în conformitate cu influența reală asupra Rusiei și asupra capacității ei de a continua și de a prelungi acest război”. Obiectivul ar fi ca „presiunea la distanță” să împingă Rusia spre diplomație prin îngreunarea producției de componente pentru armament, pierderi în sectorul petrolier și „alte pierderi economice”. Context: „operațiunea de influență” și noua structură din armată Meduza amintește că, la final de iunie, Zelenski a anunțat că a aprobat pentru Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) o „operațiune de influență” de 40 de zile, cu scopul de a obține încetarea războiului, fără a oferi detalii (mențiune anterioară: Meduza ). Potrivit aceleiași surse, după acel anunț au urmat intensificări ale loviturilor asupra rafinăriilor de petrol, inclusiv la distanțe considerabile de graniță, precum și atacuri asupra depozitelor Wildberries. Pe 10 iulie, Zelenski a mai spus că a creat în cadrul forțelor armate ucrainene un „comandament al influenței la distanță asupra Rusiei” (referință: Meduza ). De ce contează: presiune economică și operațională asupra Rusiei Mesajul lui Zelenski indică o direcție operațională: selectarea țintelor ar urmări să afecteze direct capacitatea industrială și economică a Rusiei de a susține războiul, nu doar obiective militare punctuale. În lipsa unor detalii despre lista actualizată, nu este posibil de evaluat ce infrastructură sau ce companii ar putea fi vizate în continuare, însă accentul pus pe „componente pentru arme” și pe „pierderi petroliere” sugerează menținerea presiunii asupra sectoarelor cu rol major în finanțarea și aprovizionarea efortului de război. [...]
Vizita discretă a lui Benjamin Netanyahu la Casa Albă sugerează o relație tot mai complicată cu Donald Trump , potrivit Al Jazeera , care citează evaluările diplomaților Jeffrey Feltman și Michael Ratney. Cei doi spun că premierul israelian a ales un profil public redus la Washington pentru a evita un „moment Zelenskyy” cu președintele SUA — o referință la riscul unei confruntări sau umiliri publice în fața camerelor, care ar putea amplifica tensiunile politice și diplomatice. În interpretarea lor, această prudență indică faptul că relația Netanyahu–Trump a devenit „din ce în ce mai complicată”, ceea ce poate limita spațiul de manevră al Israelului în discuțiile cu administrația americană și poate crește incertitudinea privind coordonarea bilaterală pe dosare sensibile. Schimbul integral de opinii este disponibil în emisiunea „This is America” a Al Jazeera, menționează publicația. [...]
Atacul cu drone din Kyryliwka lovește infrastructura de control a ocupației ruse , după ce un oficial local al aparatului de supraveghere a comunicațiilor a fost ucis, potrivit Focus . Cazul indică faptul că, dincolo de ținte militare, sunt vizate și structuri care susțin administrarea și controlul informațional în teritoriile ocupate. Atacul ar fi avut loc în noaptea de 25 iulie, pe coasta Mării Azov, în localitatea Kyryliwka din regiunea Zaporojie, conform publicației finlandeze Verkkouutiset, citată de Focus. Persoana ucisă este identificată drept Mihail Ivanov , descris ca șef al unei instituții ruse din zona ocupată. Cine era oficialul ucis și ce rol avea instituția Ivanov conducea din mai 2023 biroul regional al Centrului principal de frecvențe radio al Rusiei în teritoriul ocupat, structură aflată în subordinea Roskomnadzor , autoritatea rusă de supraveghere a mass-media și comunicațiilor. Potrivit United24Media, citată de Focus, instituția monitorizează frecvențe radio, rețele de comunicații și infrastructură tehnică și ar avea un rol în cenzura internetului și controlul comunicațiilor în zonele ocupate. Țintele lovite și acuzațiile privind utilizarea militară Relatările menționate de Focus indică faptul că atacul a lovit complexele de agrement Aleon și Beluga din Kyryliwka. Platforma militară ucraineană Militarnyi susține, citând RIA Pivden, că aceste locații ar fi fost folosite militar de forțele ruse: în Aleon ar fi fost cazați ofițeri ruși; în Beluga ar fi fost prezenți membri ai serviciilor de securitate și comandanți de rang înalt. Bilanțul raportat de partea rusă Roskomnadzor a afirmat că, în atac, au murit și copiii minori ai lui Ivanov, iar soția sa ar fi fost rănită și transportată la spital. Separat, șeful administrației de ocupație instalate de Rusia, Evgheni Balițki, a declarat pe Telegram că au existat 19 victime, dintre care 12 morți, acuzând Kievul că ar fi vizat în mod deliberat civili. Informațiile despre ținte și bilanț provin din surse diferite citate de Focus și nu pot fi verificate independent pe baza materialului. [...]
