Știri
Știri din categoria Externe
Președintele Finlandei cere ca Europa să pregătească discuții directe cu Rusia, pe fondul riscului ca linia Washingtonului față de Moscova și Kiev să nu mai coincidă cu interesele europene, potrivit Focus. Mesajul lui Alexander Stubb mută accentul pe coordonarea internă a UE și a principalelor capitale europene, într-un moment în care arhitectura de securitate a continentului rămâne dependentă de deciziile SUA.
Într-un interviu acordat publicației italiene Corriere della Sera, Stubb a spus că „este timpul să începem discuții cu Rusia”, deși a admis că nu știe când s-ar putea întâmpla acest lucru. El a argumentat că, dacă politica americană față de Rusia și Ucraina nu este în interesul Europei, atunci europenii „trebuie să se implice direct”.
Stubb a afirmat că liderii europeni au discutat deja „cine va stabili contactul”, însă decizia nu este luată. În viziunea sa, cheia este alinierea între statele europene, cu un nucleu de coordonare care să includă în special:
Formatul rămâne deschis, potrivit președintelui finlandez: ar putea fi fie un emisar special, fie „un grup de șefi de stat și de guvern”.
În aceeași intervenție, Stubb a descris trei posibile evoluții ale războiului din Ucraina: continuarea conflictului, o încetare a focului urmată de un acord de pace sau „colapsul uneia dintre părți”, pe care îl consideră mai probabil în cazul Rusiei. Totodată, el a indicat o limitare importantă privind perspectiva negocierilor:
„Cred că posibilitatea unei păci cel puțin pentru acest an nu este pe masă.”
Mesajul sugerează că, dincolo de discuția despre „cine vorbește cu Moscova”, miza imediată pentru Europa este să-și construiască o poziție comună și un mecanism de reprezentare, înainte ca eventuale schimbări de politică la Washington să forțeze decizii rapide în capitalele europene. (Materialul este atribuit de Focus agenției dpa.)
Recomandate
Uniunea Europeană pregătește extinderea sancțiunilor asupra unor noi zone sensibile ale economiei rusești, de la transportul petrolului și sectorul bancar până la comerțul cu cereale din teritorii ocupate , potrivit Digi24 , care citează informații publicate de Politico despre discuțiile pentru al 21-lea pachet de măsuri restrictive. Pe lângă componenta economică, pachetul ar urma să includă și sancțiuni cu încărcătură simbolică și politică, prin vizarea patriarhului Kirill , șeful Bisericii Ortodoxe Ruse, precum și a unor preoți. În trecut, Ungaria condusă de Viktor Orbán s-a opus sancționării reprezentanților Bisericii Ortodoxe Ruse, notează Politico, însă contextul politic de la Budapesta s-a schimbat după alegerile din aprilie, în urma cărora Orbán și-a pierdut funcția. Ce măsuri sunt discutate în pachetul 21 Potrivit informațiilor prezentate de Politico și preluate de Digi24, discuțiile includ: sancțiuni împotriva companiilor care comercializează cereale din teritoriile ucrainene aflate în prezent sub control rusesc; extinderea sancțiunilor asupra „flotei fantomă” care transportă petrol rusesc (rețea de nave folosite pentru a ocoli restricțiile), inclusiv reluarea discuțiilor privind interzicerea deservirii acestor nave în porturile europene – o măsură blocată anterior de Grecia și Malta; includerea pe lista sancțiunilor a unor noi bănci rusești și a unor întreprinderi din complexul militar-industrial. De ce contează: presiune pe finanțare și pe logistica exporturilor Miza economică a pachetului este să îngusteze canalele prin care Rusia își finanțează efortul de război: accesul la servicii portuare pentru transporturile de petrol, funcționarea unor bănci și activitatea unor companii conectate la industria militară. Un diplomat citat de Politico afirmă că, în evaluarea conducerii UE, economia rusă ar fi într-o situație „cea mai gravă de la începutul războiului”, ceea ce ar justifica intensificarea presiunii. Calendar și context: discuții la început, alte sancțiuni anunțate pe 11 mai Politico precizează că negocierile pentru al 21-lea pachet sunt într-o fază incipientă. Separat, șefa diplomației europene, Kaya Kallas, ar urma să anunțe pe 11 mai noi sancțiuni împotriva persoanelor implicate, potrivit datelor UE, în deportarea copiilor din teritoriile ucrainene ocupate. Cel mai recent pachet de sancțiuni, al 20-lea, a fost aprobat la sfârșitul lunii aprilie. Digi24 mai notează că adoptarea lui a fost întârziată față de planul inițial (februarie), după ce Ungaria s-a opus și a cerut, înainte, restabilirea livrărilor prin conductele de petrol „Druzhba”. [...]
Acuzațiile reciproce de încălcare a armistițiului de trei zile mențin blocat frontul diplomatic și prelungesc riscul operațional în regiune , în condițiile în care Kievul și Moscova reclamă atacuri în weekend, după încetarea focului anunțată de președintele american Donald Trump , potrivit Mediafax . Armistițiul a fost comunicat vineri de Trump, într-o postare pe Truth Social, însă președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus duminică seara că, deși Rusia s-ar fi abținut de la atacuri aeriene și cu rachete „la scară largă”, luptele au continuat pe porțiuni ale frontului. „Cu alte cuvinte, armata rusă nu respectă nicio încetare a focului pe front și nici măcar nu încearcă în mod special să o facă”, a spus Zelenski, potrivit Reuters. Victime raportate în Ucraina și reacția Moscovei Oficiali ucraineni au raportat că trei persoane au fost ucise în atacuri cu drone rusești asupra zonelor din apropierea liniei frontului. Alte 15 persoane au fost rănite, dintre care opt în regiunea Harkov și șapte în regiunea Herson. De cealaltă parte, Ministerul rus al Apărării susține că a doborât 57 de drone ucrainene în ultima zi și că a „răspuns cu aceeași monedă” pe câmpul de luptă. Negocierile susținute de SUA, în impas În același timp, negocierile de pace susținute de SUA între Kiev și Moscova sunt descrise ca fiind în impas, pe fondul reorientării atenției Washingtonului către Orientul Mijlociu, unde SUA și Israel au lansat un război împotriva Iranului la sfârșitul lunii februarie. În lipsa unui mecanism credibil de verificare și aplicare a armistițiului, schimbul de acuzații reduce șansele ca încetarea focului să se transforme într-o pauză operațională reală și, implicit, într-un punct de relansare a discuțiilor politice. [...]
Erodarea „contractului” dintre Kremlin și elitele economice devine un risc operațional pentru regimul Putin, pe fondul confiscărilor de active și al impredictibilității regulilor, potrivit unei analize prezentate de Adevărul , care citează un text publicat în revista britanică The Economist și semnat anonim de un fost înalt funcționar de la Kremlin. În esență, autorul susține că, deși regimul își păstrează aparatul represiv și „monopolul forței”, pierde o componentă critică pentru stabilitate: capacitatea de a oferi o viziune credibilă despre viitor. Un indicator al schimbării ar fi limbajul folosit în cercurile puterii, unde războiul din Ucraina nu mai este descris ca „proiectul nostru”, ci ca „războiul lui Putin”. „Până anul trecut, toți spuneau «noi» și «al nostru». Acum, vorbesc despre «deciziile lui», «războiul lui», «agenda lui»”, notează autorul. De ce contează economic: capital repatriat, dar fără protecție juridică Analiza indică drept al doilea motiv major al erodării autorității lui Putin nemulțumirea elitelor economice, accentuată după sancțiunile occidentale. În lipsa „protecției tribunalelor occidentale și a sistemului juridic internațional”, disputele dintre grupuri de interese ar ajunge să fie rezolvate într-un cadru intern descris ca arbitrar și impredictibil. În acest context, autorul afirmă că, în ultimii trei ani, active private de aproximativ 5 mii de miliarde de ruble , echivalentul a circa 60 de miliarde de dolari (aprox. 276 miliarde lei) , ar fi fost „confiscate, naționalizate sau transferate către persoane apropiate Kremlinului”. „Nici măcar cei loiali regimului nu mai cer democrație, ci reguli clare și instituții capabile să arbitreze conflictele”, afirmă fostul oficial rus. Contextul mai larg: costurile războiului și represiunea fără „promisiune” Pe lângă tensiunile din zona economică, textul mai enumeră trei factori care ar alimenta sentimentul de „punct mort” în interiorul sistemului: Costurile războiului ar deveni tot mai greu de mascat, prin efecte precum inflație, taxe mai mari, degradarea infrastructurii și extinderea restricțiilor și cenzurii. Lipsa unui model extern de referință , pe fondul unei crize identitare: Rusia s-ar fi definit istoric în raport cu Occidentul, însă „Occidentul, ca model cultural și politic unitar, este el însuși în criză”. Represiune intensificată fără o perspectivă , după prăbușirea vechiului „contract social” (statul nu intervine în viața privată, cetățenii nu se implică în politică), înlocuit cu supraveghere, cenzură și restricții. „Problema nu este doar represiunea, ci represiunea fără scop”, avertizează fostul oficial. „Zugzwang”: orice mutare ar înrăutăți poziția Concluzia analizei este că Rusia ar fi intrat într-un „zugzwang” (termen din șah care descrie o situație în care orice mutare îți înrăutățește poziția): sistemul poate continua să funcționeze cât timp Putin rămâne la putere, dar fiecare măsură de consolidare a controlului ar accelera degradarea regimului. „El poate intensifica represiunea. Poate începe un nou război. Dar nu mai poate reconstrui legătura dintre putere și viitor”, este concluzia atribuită revistei The Economist. [...]
Germania transmite că nu vede o bază credibilă pentru negocieri UE–Rusia , respingând ideea ca fostul cancelar Gerhard Schröder să joace un rol de mediator în discuții despre pacea din Ucraina, potrivit Antena 3 . Mesajul Berlinului indică o linie de prudență instituțională: fără semnale concrete din partea Moscovei, orice „format” de dialog riscă să fie tratat ca instrument politic, nu ca negociere. Propunerea a fost atribuită președintelui rus Vladimir Putin, în contextul în care președintele Consiliului European, Antonio Costa , a spus recent că există „potențial” ca Uniunea Europeană să negocieze cu Rusia și să discute viitoarea arhitectură de securitate a Europei. Putin a afirmat că, dacă astfel de discuții ar avea loc, Schröder ar fi mediatorul său preferat. De ce respinge Berlinul: „nu e credibil” fără schimbări din partea Rusiei Un oficial german, citat de Reuters sub condiția anonimatului, a spus că oferta nu este credibilă, argumentând că Rusia „nu și-a schimbat nicio condiție”. Același oficial a indicat și un posibil test inițial al intențiilor Moscovei: disponibilitatea de a prelungi un armistițiu de trei zile. În aceeași logică, oficialul a susținut că Putin ar fi făcut „o serie de oferte false” cu scopul de a diviza alianța occidentală. Condiția pusă de guvernul german: coordonare cu UE și Ucraina Un purtător de cuvânt al guvernului german a declarat că Berlinul nu a văzut semne că Moscova ar fi interesată de „negocieri serioase” și a punctat că orice discuții cu Uniunea Europeană ar trebui coordonate îndeaproape cu statele membre și cu Ucraina. Contextul sensibil: legăturile lui Schröder cu Rusia și episodul Baku Antena 3 amintește că, după plecarea din funcție în 2005, Gerhard Schröder a preluat rapid conducerea unui consorțiu controversat de gazoduct germano-rus, ceea ce i-a adus critici dure în Germania pentru apropierea de Putin. În plus, publicația menționează un scandal politic izbucnit anul trecut, după ce parlamentul german a deschis o investigație privind un deputat SPD, pe fondul unor presupuse discuții secrete cu apropiați ai lui Putin la Baku. Ralf Stegner, membru al comisiei parlamentare de control din Bundestag, a participat la o reuniune în aprilie 2025, alături de politicieni SPD și CDU; printre interlocutori s-ar fi numărat Viktor Zubkov (Gazprom) și Valeri Fadeev, aflat pe lista de sancțiuni a UE. În ansamblu, reacția Berlinului sugerează că, în lipsa unor pași verificabili din partea Rusiei, Germania nu validează nici ideea unui mediator asociat cu Moscova, nici perspectiva unor discuții UE–Rusia care să ocolească coordonarea cu Ucraina și statele membre. [...]
Ucraina încearcă să transforme expertiza în drone în contracte și acces la energie , cu aproape 20 de țări aflate în diverse stadii de negociere și patru acorduri deja semnate, potrivit Reuters . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luni că „aproape 20 de țări” sunt interesate de acorduri legate de drone cu Ucraina, iar în baza celor patru acorduri semnate „primele contracte sunt acum în pregătire”, într-o postare pe X. Contextul imediat este escaladarea războiului din Iran, izbucnit la finalul lunii februarie, pe care Zelenski spune că a reușit să o folosească pentru a valorifica experiența Ucrainei în războiul cu drone în discuții diplomatice în Orientul Mijlociu și Europa. Ce acorduri au fost menționate În aprilie, Ucraina a semnat acorduri de apărare și drone în: Germania Norvegia Țările de Jos Acestea au urmat unor parteneriate de securitate pe termen lung cu: Arabia Saudită Qatar Emiratele Arabe Unite (la finalul lunii martie) Separat, Zelenski a mai spus că Ucraina a semnat luna trecută acorduri cu președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev , pe apărare și energie. Miza economică și operațională: combustibil și noi piețe Zelenski a afirmat că Ucraina „a început deja să primească volumul necesar de combustibil” datorită acestor acorduri, fără să ofere detalii despre cantități sau termene. Totodată, el a indicat că această „diplomație a dronelor” ar putea ajuta Ucraina să obțină atât acorduri de aprovizionare cu energie cu state din Orientul Mijlociu, cât și piețe pentru produsele agricole ucrainene. Ce urmează Zelenski a mai spus că Ucraina ar urma să lanseze cooperare de securitate în cadrul acordurilor privind dronele cu „o altă parte a lumii”, fără să precizeze despre ce regiune este vorba. În paralel, primele contracte sub acordurile deja semnate sunt în curs de pregătire, conform declarației sale. [...]
Washingtonul și Beijingul reiau negocierile comerciale la nivel înalt înaintea vizitei lui Trump în China , într-o încercare de a gestiona tensiunile care au dus la tarife reciproce și la restricții chineze la exporturi de materii prime critice, cu efecte în lanț asupra industriei globale, potrivit Agerpres . Discuțiile sunt programate la Seul, marți și miercuri, între vicepremierul chinez He Lifeng și reprezentanți ai SUA, Ministerul chinez al Comerțului indicând că agenda vizează „probleme economice și comerciale de interes reciproc”. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent , a confirmat întâlnirea pe platforma X și a anunțat un turneu rapid în Japonia și Coreea de Sud. Potrivit lui Bessent, marți urmează să se întâlnească la Tokyo cu premierul japonez Sanae Takaichi pentru discuții despre relațiile economice bilaterale, iar miercuri va face o escală la Seul pentru întâlnirea cu He Lifeng, înainte de a se alătura președintelui Donald Trump pentru întrevederea cu liderul chinez Xi Jinping. Trump urmează să fie în vizită în China de miercuri până vineri, iar negocierile din Coreea de Sud sunt prezentate ca o etapă premergătoare întâlnirii la vârf. De ce contează: tarifele și controalele la export au lovit lanțurile industriale Bessent și He Lifeng au reprezentat anterior cele două țări în rundele de negocieri, pe fondul unei dispute comerciale care, anul trecut, a dus la impunerea de tarife vamale reciproce. China a răspuns prin controale la exportul de materii prime critice, măsură care, potrivit informațiilor citate, a afectat negativ industrii din întreaga lume. Context: pauză temporară, dar restricțiile la pământuri rare rămân O întâlnire anterioară între Xi și Trump, organizată la Busan (Coreea de Sud) la sfârșitul lunii octombrie, a dus la o pauză temporară în disputa comercială. Totuși, restricțiile Chinei privind exportul de pământuri rare rămân în vigoare, menținând presiunea asupra sectoarelor dependente de aceste materiale. [...]
