Știri
Știri din categoria Externe
Președintele Finlandei cere ca Europa să pregătească discuții directe cu Rusia, pe fondul riscului ca linia Washingtonului față de Moscova și Kiev să nu mai coincidă cu interesele europene, potrivit Focus. Mesajul lui Alexander Stubb mută accentul pe coordonarea internă a UE și a principalelor capitale europene, într-un moment în care arhitectura de securitate a continentului rămâne dependentă de deciziile SUA.
Într-un interviu acordat publicației italiene Corriere della Sera, Stubb a spus că „este timpul să începem discuții cu Rusia”, deși a admis că nu știe când s-ar putea întâmpla acest lucru. El a argumentat că, dacă politica americană față de Rusia și Ucraina nu este în interesul Europei, atunci europenii „trebuie să se implice direct”.
Stubb a afirmat că liderii europeni au discutat deja „cine va stabili contactul”, însă decizia nu este luată. În viziunea sa, cheia este alinierea între statele europene, cu un nucleu de coordonare care să includă în special:
Formatul rămâne deschis, potrivit președintelui finlandez: ar putea fi fie un emisar special, fie „un grup de șefi de stat și de guvern”.
În aceeași intervenție, Stubb a descris trei posibile evoluții ale războiului din Ucraina: continuarea conflictului, o încetare a focului urmată de un acord de pace sau „colapsul uneia dintre părți”, pe care îl consideră mai probabil în cazul Rusiei. Totodată, el a indicat o limitare importantă privind perspectiva negocierilor:
„Cred că posibilitatea unei păci cel puțin pentru acest an nu este pe masă.”
Mesajul sugerează că, dincolo de discuția despre „cine vorbește cu Moscova”, miza imediată pentru Europa este să-și construiască o poziție comună și un mecanism de reprezentare, înainte ca eventuale schimbări de politică la Washington să forțeze decizii rapide în capitalele europene. (Materialul este atribuit de Focus agenției dpa.)
Recomandate
Finlanda a aprobat al 35-lea pachet de ajutor militar pentru Ucraina, de circa 1 milion de euro (aprox. 5 milioane lei) , într-o decizie accelerată pentru a răspunde unei solicitări urgente a Kievului, potrivit Mediafax . Decizia a fost aprobată de președintele Finlandei, Alexander Stubb , la propunerea Guvernului. Ministerul Apărării a anunțat măsura într-un comunicat de presă consultat de agenția Ukrinform. Ministrul Apărării, Antti Hakkanen, a justificat grăbirea procedurii prin urgența cererii venite din Ucraina. „Finlanda a accelerat această decizie pentru a răspunde unei solicitări urgente din partea Ucrainei. Nu vom închide ochii în fața momentului de grea încercare prin care trec ucrainenii. Dimpotrivă, vom fi alături de Ucraina și vom continua livrările de echipamente.” Ce include pachetul și ce urmează Potrivit Ministerului Apărării, noul pachet conține „un anumit tip de echipament de apărare” provenit din stocurile Forțelor de Apărare ale Finlandei, fără alte detalii despre conținut. Finlanda a început deja pregătirile pentru următorul pachet de ajutor, descris ca fiind „mai complex”. Context: valoarea totală a sprijinului și pachetul anterior Valoarea totală a echipamentelor de apărare livrate de Finlanda Ucrainei a ajuns până acum la 3,6 miliarde de euro. În septembrie, Finlanda a aprobat al 34-lea pachet de ajutor militar, în valoare de aproximativ 290 de milioane de euro. [...]
UE a scos Panama și Vietnam de pe „lista neagră” a paradisurilor fiscale , o decizie care reduce riscul de restricții și sancțiuni legate de accesul la finanțări europene pentru aceste jurisdicții, potrivit news.ro . Măsura a fost adoptată vineri, la Luxemburg, de miniștrii de Finanțe din statele membre. Decizia vine „în urma unor progrese” făcute de cele două țări, iar Consiliul UE arată că actualizarea „reflectă o tendință pozitivă” privind conformarea la normele internaționale de bună guvernanță fiscală. De ce contează: lista poate declanșa restricții, inclusiv pe fonduri UE Lista UE a jurisdicțiilor necooperante în materie fiscală este un instrument creat pentru a combate evaziunea fiscală, în special în cazul multinaționalelor și al persoanelor foarte bogate. A fost înființată în decembrie 2017, după scandaluri precum „Panama Papers” și „ LuxLeaks ”. Pentru țările aflate pe listă, sancțiunile pot include blocarea accesului la fonduri europene, ceea ce face ca statutul de „listat” să aibă consecințe directe de reglementare și finanțare. Cine rămâne pe listă În prezent, pe lista UE se află opt țări sau teritorii: Insulele Samoa Americană Anguilla (teritoriu britanic) Guam (teritoriu american) Insulele Palaos Rusia Insulele Turks și Caicos Insulele Virgine Americane Vanuatu Potrivit UE, aceste jurisdicții „nu se conformează normelor fiscale internaționale convenite sau nu-și respectă angajamentele” asumate în domeniul bunei guvernanțe fiscale. Context și calendar Panama fusese inclusă pe lista UE în 2020, iar Vietnamul în februarie 2026. Lista este actualizată o dată pe an. [...]
Volodimir Zelenski acuză SUA că ezită să sprijine militar Ucraina, în timp ce discută cu Rusia proiecte economice , într-o escaladare publică a tensiunilor care poate influența atât pachetul de ajutor, cât și direcția sancțiunilor, potrivit HotNews . Declarațiile vin după un atac rusesc asupra a două autobuze civile din Kramatorsk, în care au murit cel puțin 30 de persoane, conform autorităților ucrainene. Zelenski a mai spus că, în ultimele două zile, loviturile rusești au ucis 68 de persoane și au rănit alte 215. Într-o discuție cu jurnaliștii la Prilukî, unde 22 de persoane au fost ucise miercuri într-un atac aerian asupra unui bloc de locuințe, președintele ucrainean a cerut Statelor Unite să extindă accesul Ucrainei la serviciul de sateliți Starlink, pentru a ajuta la țintirea lansatoarelor rusești de rachete balistice. „Deschideți Starlink pentru Ucraina. L-ați deschis când ați răspuns Iranului… Am spus foarte deschis – dați-ni-l, ajutați-ne să ne apărăm cerul și să dominăm acolo. Și atunci Putin se va așeza la masa negocierilor.” Miza: sprijin militar vs. negocieri economice cu Rusia Zelenski a părut să răspundă direct afirmațiilor secretarului de Stat al SUA, Marco Rubio , care spusese că războiul a intrat „într-un impas strategic” periculos (contextul declarațiilor este prezentat într-un material separat HotNews ). „Deci unde este adevărul aici, unde este onestitatea? Unde este impasul? (…) Asta se numește lipsă de voință.” El a susținut că Washingtonul nu poate, simultan, să negocieze cu Rusia „viitoare proiecte economice” și să invoce un „impas diplomatic” în privința războiului. În acest context, Reuters relatează că oficiali ruși și americani de rang înalt, inclusiv trimisul special al SUA Jared Kushner, au purtat discuții despre atragerea unui investitor american în afacerea Nord Stream , conductele care livrau gaze rusești Germaniei înainte de invazia Ucrainei. Ce urmează Zelenski a anunțat că negociatorii ucraineni vor fi vineri și sâmbătă în SUA pentru discuții. Totodată, el l-a îndemnat pe președintele american Donald Trump să crească presiunea sancțiunilor asupra Rusiei. [...]
Rusia și-a intensificat loviturile asupra podurilor peste Nipru, o țintire care poate afecta direct logistica Ucrainei, chiar dacă distrugerea completă a acestor traversări este „extrem de dificilă” , potrivit Meduza , care discută subiectul într-un episod cu analistul militar Dmitri Kuzneț. Atacurile vizează inclusiv podurile Severny și Iujnîi (Nordic și Sudic) din Kiev, peste Nipru. Miza operațională este reducerea capacității Ucrainei de a muta rapid trupe, echipamente și muniție între maluri, într-un context în care fluviul reprezintă o barieră naturală majoră. De ce contează: efectul asupra mobilității și aprovizionării Chiar dacă, în evaluarea prezentată, distrugerea podurilor este foarte greu de obținut , continuarea loviturilor poate urmări obiective mai pragmatice: degradarea funcționării traversărilor, perturbarea traficului și forțarea devierii fluxurilor logistice către rute alternative, mai lente sau mai vulnerabile. Materialul ridică explicit întrebarea dacă Rusia ar putea, prin astfel de atacuri, să „taie” estul Ucrainei de restul țării. Din informațiile disponibile în descrierea episodului, concluzia nu este formulată ca certitudine, ci ca scenariu analizat, cu limitarea că loviturile asupra unor infrastructuri de acest tip nu se traduc automat în prăbușirea lor . Context: precedentul atacurilor din 2022 încoace Episodul trece în revistă ce rezultate au avut atacuri similare asupra infrastructurii de traversare începând din 2022, pentru a evalua ce se poate repeta și ce nu în actuala etapă a războiului. Detaliile concrete ale acelor precedente nu sunt însă prezentate în textul extras. Alte teme din episod Pe lângă poduri, discuția include: evaluarea modului în care au fost afectate elemente ale programului ucrainean de rachete de loviturile ruse; o sesiune de întrebări și răspunsuri cu publicul. În lipsa unor date tehnice și concluzii detaliate în textul disponibil, rămâne de urmărit dacă intensificarea loviturilor se va traduce în avarii repetate care să impună restricții de utilizare sau reparații frecvente — efecte cu impact direct asupra ritmului operațiunilor și a lanțurilor de aprovizionare ale Ucrainei. [...]
Ungaria a ridicat blocajul care ținea pe loc deschiderea clusterelor 2 și 3 pentru aderarea Ucrainei la UE , ceea ce poate accelera procedural negocierile în următoarele zile, potrivit news.ro . Mișcarea are relevanță de reglementare: deblocarea permite trecerea la etapa următoare în mecanismul formal de negociere, după luni de întârziere. Decizia a venit după ce grupul de lucru al Consiliului UE pentru extindere a aprobat rezultatele „screeningului” (evaluarea inițială a alinierii la legislația UE) pentru clusterele 2 și 3 în cazul Ucrainei. Ulterior, în Coreper (formatul ambasadorilor statelor membre pe lângă UE), statele membre au convenit trimiterea unor scrisori către guvernele Ucrainei și Republicii Moldova privind prezentarea pozițiilor de negociere, conform unei surse din UE citate de Ukrainska Pravda. Clusterele vizate sunt: Clusterul 2 – Piața internă Clusterul 3 – Competitivitate și creștere incluzivă Ce urmează în calendarul procedural Proiectul poziției de negociere a UE pentru ambele clustere ar urma să fie pregătit „în zilele următoare”. Publicația notează că pașii următori ar putea avansa rapid, cu un calendar strâns legat de modificări legislative în Ucraina. Este „preconizat” ca statele membre să poată conveni asupra poziției de negociere pentru deschiderea clusterelor încă din 12 octombrie , în condițiile în care Rada Supremă ar urma să adopte modificări legislative privind educația în limbile minorităților naționale. După acest pas, ar deveni posibilă organizarea, pe 13 octombrie , a unei conferințe interguvernamentale Ucraina–UE, unde clusterele 2 și 3 ar putea fi deschise oficial. De ce a contat veto-ul Budapestei Anterior, Ungaria a blocat timp de câteva luni aprobarea rezultatelor procesului de screening pentru clusterele 2 și 3, ceea ce a împiedicat Ucraina să treacă la etapele următoare ale procedurii de deschidere. La 1 octombrie, în Rada Supremă a fost înregistrat un proiect de lege privind educația în limbile minorităților naționale, iar aprobarea acestuia a contribuit, potrivit informațiilor citate, la eliminarea blocajului impus de Ungaria. [...]
Atacurile rusești au vizat sectorul energetic al Ucrainei , într-o noapte de bombardamente care s-a soldat cu 11 morți și peste 30 de răniți, potrivit news.ro . Președintele Volodimir Zelenski a spus că loviturile au fost „dureros și demonstrativ” calibrate, în ziua în care Vladimir Putin împlinește 74 de ani, și a reluat apelul pentru întărirea apărării antiaeriene, în special cu rachete pentru sistemele Patriot . Ținte multiple, cu infrastructura energetică între obiectivele-cheie Zelenski a afirmat că infrastructura din Kiev și din 12 regiuni a fost ținta atacurilor din cursul nopții, iar una dintre țintele-cheie a fost sectorul energetic ucrainean. Șeful statului a descris atacul drept „unul dintre cele mai josnice”, fără să ofere detalii suplimentare despre această caracterizare. Bilanțul victimelor și pagubele raportate Cele mai grave consecințe au fost raportate în mai multe orașe: Priluki (regiunea Cernihiv): un bloc de locuințe cu cinci etaje a fost distrus; până la momentul declarației lui Zelenski, cinci persoane au murit și 26 au fost rănite , inclusiv cinci copii . Președintele ucrainean a avertizat că este posibil să mai fie oameni sub dărâmături. Dnipro: avariate cinci blocuri în urma atacurilor cu rachete. Kremenciuc: avariate patru blocuri ; două persoane au murit și opt au fost rănite . Zaporojie: un bloc a fost avariat de o dronă. Kiev: două persoane au fost ucise . Oleksandria: două persoane au murit . Ce tip de armament a fost folosit și limita apărării antiaeriene Potrivit lui Zelenski, Rusia a folosit 70 de rachete , „multe dintre ele balistice”, precum și drone de tip „Shahed”. Liderul ucrainean a spus că apărarea aeriană a reușit să doboare doar o parte dintre ținte și a indicat rachetele balistice drept „cea mai mare provocare”. În acest context, Zelenski a reluat apelul pentru sprijin occidental cu muniție pentru sistemele Patriot, pe care le consideră esențiale pentru protejarea spațiului aerian și a populației civile. [...]
