Știri
Știri din categoria Externe
România își împinge agenda de securitate la Marea Neagră în Consiliul UE, cu accent pe operaționalizarea unui hub de securitate maritimă la Constanța și Varna și pe protejarea infrastructurii critice, potrivit Mediafax. Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, participă luni, 13 iulie, la reuniunea Consiliului Afacerilor Externe (CAE) de la Bruxelles și la evenimentele conexe.
Pe agenda reuniunii se află teme legate de securitatea europeană și de interesele economice ale Uniunii Europene și ale statelor membre, conform unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe (MAE).
Un punct central este regiunea Mării Negre, inclusă pe agenda CAE la solicitarea expresă a României, susținută și de alte state membre. MAE precizează că intervenția României va viza:
România va prezenta proiecte privind consolidarea securității maritime în regiune și dezvoltarea cooperării cu statele vecine pentru protejarea infrastructurii critice.
Reuniunea include și discuții despre războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, cu accent pe continuarea sprijinului european în domeniul energiei. Potrivit MAE, România va insista pe necesitatea finanțărilor europene pentru avansarea conectării infrastructurii de energie la graniță și pe susținerea pachetelor de sancțiuni.
În marja vizitei, Oana Țoiu urmează să se întâlnească cu Oleksandra Matviichuk, președinta Centrului pentru Libertăți Civile și laureată a Premiului Nobel pentru Pace. MAE arată că ministra va susține sprijinul pentru eliberarea copiilor răpiți și a civililor din captivitate, inclusiv prin susținerea Tribunalului Împotriva Crimelor de Agresiune.
Pe agenda CAE figurează și situația din Orientul Mijlociu (Iran, criza umanitară din Fâșia Gaza, soluția celor două state, evoluții în Cisiordania și Liban), relațiile UE–ONU, precum și situația din Bosnia și Herțegovina. Totodată, ministra participă la reuniunea UE–Consiliul de Cooperare al Golfului (CCG) și are programate întâlniri bilaterale.
Din delegația MAE fac parte Mihnea Motoc (director politic), ambasadorul Iulia Matei (reprezentant permanent al României pe lângă UE) și Ileana Dinculescu (director al Direcției Orientul Mijlociu și Africa).
Recomandate
Arestarea la domiciliu a lui Mahmoud Ahmadinejad indică o nouă epurare internă la Teheran , pe fondul suspiciunilor de colaborare cu Israelul și al temerilor regimului că fostul președinte ar putea deveni un pol alternativ de putere, potrivit HotNews , care citează o investigație The New York Times. Mahmoud Ahmadinejad, președinte al Iranului între 2005 și 2013, se află în arest la domiciliu sub supravegherea serviciului de informații al Gărzii Revoluționare Islamice , după ce autoritățile iraniene ar fi descoperit relațiile sale cu Israelul, conform The New York Times, care invocă patru înalți oficiali iranieni. Miza relației ar fi fost o posibilă revenire la putere a lui Ahmadinejad, după ce regimul de la Teheran i-ar fi respins candidaturile. Potrivit investigației, Israelul ar fi derulat ani la rând o operațiune secretă pentru a-l recruta ca agent de informații și, ulterior, ar fi luat în calcul instalarea lui ca lider al Iranului după răsturnarea regimului. Operațiunea ar fi culminat în februarie, dar planul ar fi eșuat The New York Times relatează că, la sfârșitul lunii februarie, în primele zile ale atacurilor americane și israeliene împotriva Iranului, ar fi existat o încercare de relocare a fostului lider, care trăia sub supraveghere strictă la Teheran. Obiectivul ar fi fost declanșarea unui plan de schimbare a regimului și instalarea lui Ahmadinejad, însă planul ar fi eșuat. În același fir al relatării, publicația americană scrie că, în februarie, complexul rezidențial al lui Ahmadinejad ar fi fost lovit de un atac aerian israelian care viza gărzile sale de corp și mașina blindată, după care acesta ar fi fost preluat de agenți ai Mossadului și dus într-o „casă sigură” secretă. Ulterior, Ahmadinejad ar fi părăsit locația din motive neclare și nu ar mai fi fost văzut până la apariția sa la înmormântarea fostului lider suprem Ali Khamenei, moment după care ar fi fost reținut și plasat în arest la domiciliu, potrivit unor oficiali iranieni citați. Episodul Budapesta și acuzațiile privind contacte cu serviciile israeliene O etapă neobișnuită a operațiunii ar fi avut loc la începutul lui 2024, când un înalt oficial maghiar i-ar fi cerut rectorului Universității Ludovika din Budapesta, Gergely Deli, să-l invite pe Ahmadinejad la o conferință despre schimbările climatice. Rectorul a declarat că i s-ar fi spus că evenimentul urma să fie un paravan pentru discuții secrete între Ahmadinejad și oficiali ai serviciilor israeliene. În context, The New York Times notează că premierul ungar de atunci, Viktor Orban, era perceput drept un aliat puternic al premierului israelian Benjamin Netanyahu. Foști oficiali americani au mai afirmat că David Barnea, identificat în text ca fost șef al Shin Bet (Agenția de Securitate a Israelului), s-ar fi deplasat personal la Budapesta pentru întâlnirea cu Ahmadinejad. Plăți secrete și un plan mai larg de schimbare a regimului Investigația susține că Israelul ar fi făcut mai multe plăți secrete către Ali Akbar Javanfekr, purtător de cuvânt al lui Ahmadinejad, și că ar fi existat întâlniri repetate înainte de începerea Operațiunii „Roaring Lion”. În paralel, planul de schimbare a regimului ar fi inclus și înarmarea și instruirea unor forțe de opoziție kurde iraniene din nordul Irakului pentru a pătrunde în vestul Iranului și a avansa spre Teheran, însă acest efort „nu s-a concretizat niciodată”, potrivit relatării. Oficialii israelieni nu au comentat public acuzațiile privind planul de a-l instala pe Ahmadinejad la conducerea Iranului. De ce contează: semnal de vulnerabilitate și control intern Din perspectiva regimului iranian, cazul sugerează o combinație de risc de securitate și risc politic intern: un fost președinte, cu ambiții de revenire, ar fi devenit o posibilă piesă într-un scenariu extern de schimbare a regimului. Un fost consilier, Abdolreza Davari, a declarat pentru The New York Times că Ahmadinejad nu ar fi fost motivat de bani, ci de putere: „Are bani; dispune de o rețea economică extinsă. Ar face-o pentru putere. Vrea să se afle la cârma puterii.” Contextul adăugat de The New York Times este că, în timpul mandatului său (2005–2013), politica sa privind programul nuclear a dus la sancțiuni internaționale și, ulterior, la criză economică, iar după plecarea de la putere și-ar fi temperat retorica anti-Israel și ar fi încercat să-și construiască o imagine mai moderată. Ce urmează rămâne neclar: informațiile disponibile indică doar că Ahmadinejad este în arest la domiciliu, fără detalii despre o eventuală procedură publică sau acuzații formale. [...]
Peste 25 de lideri se reunesc la Paris pentru a coordona presiunea asupra Rusiei și pentru a reconfirma sprijinul militar pentru Ucraina, într-un summit al „Coaliției celor dispuși”, potrivit Kyiv Post , care citează președinția franceză. Reuniunea are loc luni, cu participarea președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski , și urmărește să împingă agenda unui armistițiu și reluarea discuțiilor de pace, în paralel cu menținerea unității aliaților și coordonarea viitoarei asistențe de securitate pentru Kiev. Coaliția a fost lansată de Franța și Regatul Unit pentru a susține militar Ucraina după invazia la scară largă a Rusiei. Ce se decide la Paris și de ce contează Din perspectiva Parisului, întâlnirea vine într-un moment de „convergență și unitate transatlantică” și pe fondul unor „evoluții mai favorabile pe teren” pentru Ucraina, potrivit aceleiași surse. Un consilier al președintelui Emmanuel Macron a spus că obiectivul este și transmiterea unui semnal că susținătorii Ucrainei nu dau semne de „oboseală” și că Rusia nu se poate baza pe o erodare a sprijinului. Semnal politic din SUA și posibile pârghii economice Articolul notează că președintele SUA, Donald Trump, a indicat intenția de a oferi un sprijin mai mare Ucrainei la summitul G7 din iunie (în Franța) și la reuniunea NATO din această săptămână (în Turcia), deși a încercat să mențină relații cu Vladimir Putin și a criticat periodic atât Moscova, cât și Kievul. În plus, Washingtonul a avansat săptămâna trecută o inițiativă legislativă bipartizană care vizează țările ce cumpără energie rusească, ceea ce ar putea deschide calea pentru o presiune mai puternică asupra Moscovei. Următorul pas: 14 iulie, cu miză de imagine Summitul are loc cu o zi înainte de Ziua Națională a Franței. Zelenski și alți lideri urmează să rămână la Paris pentru parada militară de pe Champs-Élysées, pe 14 iulie, eveniment care, potrivit Palatului Élysée, va evidenția sprijinul pentru Ucraina. [...]
Lovitura asupra portului Ciornomorsk a forțat suspendarea operațiunilor Kernel , un semnal de risc operațional pentru logistica ucraineană din zona Odesa, potrivit Agerpres , care citează Reuters. Ministerul Apărării de la Moscova a transmis că forțele ruse au lovit „infrastructura de transporturi militare” a Ucrainei, provocând daune în portul Ciornomorsk , lângă Odesa. Conform comunicatului, țintele au inclus infrastructura portuară pentru materiale militare, rezervoare de combustibili și un depozit de muniții; ar fi fost lovite și două feriboturi, precum și un portcontainer. Kernel Holding , grup agricol ucrainean, a informat că și-a suspendat operațiunile în Ciornomorsk după atacuri rusești cu rachete și drone în nopțile de 10 și 12 iulie, care ar fi produs „distrugeri semnificative”. Autoritățile ucrainene nu au comentat imediat. Context: escaladare și efecte în ambele direcții Rusia a amenințat că va escalada războiul început în urmă cu patru ani și jumătate, după ce Ucraina a atacat în ultimele săptămâni rafinării de petrol și nave rusești, atacuri despre care Moscova afirmă că au provocat penurii de carburanți în mai multe regiuni ruse și în Crimeea, peninsula ocupată de Rusia din 2014. Separat, autoritățile ruse au anunțat că atacuri ucrainene cu drone în apropiere de Moscova au ucis cel puțin trei oameni și au rănit alți cinci, după ce o dronă s-a prăbușit în satul Pionerskii (raionul Istra), la vest de capitală. Guvernatorul regiunii Moscova, Andrei Vorobiov, a declarat pe Telegram că au izbucnit incendii în cinci locuințe. Vorobiov a mai spus că apărarea antiaeriană rusă a doborât duminică noaptea 81 de drone în regiune, iar una a lovit un bloc din Solnecinogorsk, rănind două persoane. Ministerul rus al Apărării a raportat pentru aceeași noapte 342 de drone ucrainene doborâte în mai multe regiuni, fără a oferi informații despre atacuri care ar fi trecut de apărarea antiaeriană. [...]
Loviturile asupra insulei Qeshm amplifică riscul operațional în Strâmtoarea Ormuz , un punct critic pentru traficul maritim și, implicit, pentru fluxurile energetice globale, în contextul reluării ostilităților dintre Teheran și Washington, potrivit G4Media . Presa de stat iraniană a anunțat că duminică insula iraniană Qeshm, situată în Strâmtoarea Ormuz, a fost lovită de proiectile. Informația este transmisă de AFP, citată de Agerpres. Guvernatorul insulei, Hossein Amir Teymouri, a declarat pentru agenția iraniană Irna că „între 10 și 11 proiectile inamice” au lovit insula duminică după-amiază. Potrivit acestuia, „toate țintele au fost militare” și nu au existat victime. Ce indică informațiile despre implicarea SUA În același context, portalul de știri Axios , citând un „important oficial american”, a relatat că Statele Unite au efectuat mai multe atacuri asupra sistemelor iraniene de apărare antirachetă și antiaeriană și au lovit bărci cu motor ale Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) în mai multe locuri din jurul Strâmtorii Ormuz. De ce contează pentru economie: un nou episod de tensiune într-un nod maritim Deși materialul nu oferă date despre trafic sau prețuri, incidentul are relevanță economică prin localizare: Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru transporturi din regiune, iar escaladările militare din proximitate tind să crească riscurile operaționale pentru navigație (inclusiv prin posibile perturbări, costuri de asigurare mai mari sau rute ocolitoare). În acest moment, informațiile disponibile se limitează la raportările citate mai sus, fără o evaluare oficială a impactului asupra traficului. [...]
Armata SUA a reluat loviturile asupra Iranului pentru a proteja traficul comercial din Strâmtoarea Ormuz , într-o escaladare care menține riscul de perturbare a uneia dintre cele mai importante rute maritime pentru energie și mărfuri. Potrivit Agerpres , atacurile au fost lansate duminică seara, cu obiectivul declarat de a împiedica Teheranul să atace nave în strâmtoare. Reluarea atacurilor a avut loc la ora 17:00, ora Washingtonului (luni, 00:00 ora României), conform unui mesaj publicat pe platforma X de Comandamentul american pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM). În mesaj, CENTCOM afirmă că urmărește să împiedice Iranul să „atace echipajele civile și navele comerciale” din Strâmtoarea Ormuz. În același context, armata americană a transmis că „comandantul suprem” a ordonat aceste lovituri „pentru ca forțele iraniene să fie trase la răspundere”, referindu-se la președintele SUA, Donald Trump . De ce contează: presiune pe o rută critică pentru comerț și energie Strâmtoarea Ormuz este un punct de tranzit strategic pentru transportul maritim, iar orice intensificare a confruntării SUA–Iran în zonă amplifică riscurile operaționale pentru navele comerciale (siguranță, asigurări, rute ocolitoare și întârzieri). În materialul citat nu sunt oferite detalii despre ținte, pagube sau durata operațiunilor, iar informațiile disponibile se limitează la justificarea oficială a loviturilor și la intervalul orar al reluării acestora. [...]
O dronă de tip Shahed a căzut și a explodat în sudul Republicii Moldova, un nou incident care ridică presiunea pe securizarea spațiului aerian , pe fondul atacurilor rusești asupra Ucrainei, potrivit news.ro . Aparatul s-a prăbușit în apropierea satului Copanca, în raionul Căușeni, la mai puțin de 100 km de Chișinău. Ministerul Apărării și Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău au transmis că drona este de tip Gheran-2 (Shahed-136) și că a survolat spațiul aerian al Republicii Moldova „în urma atacurilor aeriene ale Federației Ruse asupra regiunii Odesa ”. MAE moldovean a calificat incidentul drept „o încălcare gravă și inacceptabilă” a spațiului aerian și a avertizat că războiul din Ucraina generează „riscuri directe” pentru securitatea cetățenilor și a regiunii. Intervenția autorităților și primele concluzii Publicația NewsMaker, citată de news.ro, scrie că poliția a fost sesizată la ora 01:03 prin Serviciul 112, după ce la periferia localității a fost depistat un aparat de zbor de mici dimensiuni, care la impact a explodat și a provocat un incendiu. La fața locului au intervenit polițiștii și pompierii. Potrivit informațiilor preliminare, nu au fost înregistrate victime. Zona a fost securizată, iar Inspectoratul General al Poliției a anunțat că instituțiile competente desfășoară cercetări pentru stabilirea circumstanțelor. De ce contează: riscuri recurente și costuri de securitate Incidentul se înscrie într-un tipar repetat: de la începutul războiului din Ucraina, „zeci de drone” au ajuns în spațiul aerian și au căzut pe teritoriul Republicii Moldova, conform informațiilor din articol. În plan operațional, astfel de episoade înseamnă mobilizare de urgență, perimetrare și investigații, dar și presiune suplimentară pentru întărirea capacităților de monitorizare și reacție. Autoritățile moldovene avertizează populația să nu se apropie de aparate suspecte și să nu le atingă sau mute, deoarece pot conține componente explozive sensibile inclusiv la unde radio. Recomandarea este ca oamenii să rețină locația, să se îndepărteze la cel puțin 500 de metri și abia apoi să sune la 112; trebuie evitată folosirea telefonului în apropierea obiectului, potrivit TV8, citat de news.ro. [...]
