Știri
Știri din categoria Externe
Ministerul rus al Apărării pare să își calibreze armata pentru un război de uzură, nu pentru ofensive rapide, ceea ce sugerează o prelungire a conflictului și o presiune mai mare pe resursele economice ale Rusiei, potrivit evaluării publicate de Kyiv Post, care preia concluziile Institute for the Study of War (ISW) pentru 17 iulie 2026.
Evaluarea notează că Moscova ar fi „angajată” să optimizeze forțele pentru continuarea unui război pozițional în Ucraina, în detrimentul manevrei mecanizate necesare pentru câștiguri rapide și de amploare. În practică, o astfel de orientare indică o strategie de menținere a liniei frontului și de acumulare graduală de avantaje, nu o schimbare care să ducă la străpungeri majore într-un timp scurt.
ISW mai consemnează că prioritizarea efortului de război în Ucraina, împreună cu politici economice descrise drept „suboptime”, ar declanșa un declin economic mai amplu în Rusia. Materialul nu oferă indicatori numerici sau o estimare de impact, dar pune accent pe legătura dintre alocarea resurselor către război și deteriorarea performanței economice.
Un centru de sondare afiliat statului rus ar fi înregistrat una dintre cele mai abrupte scăderi ale ratingului de aprobare al președintelui Vladimir Putin de la începutul războiului, după câteva luni de declin constant. Evaluarea nu detaliază nivelurile sau metodologia, dar tratează evoluția ca pe un semnal politic relevant în contextul costurilor războiului.
În noaptea analizată, Rusia ar fi lansat asupra Ucrainei:
În același timp, ISW notează că, pe 17 iulie, nici forțele ucrainene, nici cele ruse nu au realizat avansuri confirmate.
Potrivit evaluării, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a anunțat pe 17 iulie noi schimbări de personal în cadrul guvernului ucrainean, fără ca materialul să detalieze posturile sau numele vizate.
Per ansamblu, concluziile indică o continuare a logicii de „război lung” – cu implicații directe pentru costurile economice și pentru stabilitatea internă a Rusiei – în timp ce dinamica de pe front rămâne, cel puțin în această zi, fără modificări teritoriale confirmate.
Recomandate
Zelenski schimbă interimar conducerea SBU și a Poliției, pe fondul unei remanieri care tensionează relația cu zona anticorupție , potrivit Mediafax . Președintele ucrainean l-a numit pe Oleksandr Poklad șef interimar al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) și a desemnat un nou lider interimar al Poliției Naționale, în cadrul reorganizării guvernamentale aflate în desfășurare. Numirile vin la o zi după ce Zelenski l-a mutat pe fostul șef al SBU, Ievhen Hmara, în funcția de ministru interimar al Apărării, ceea ce a lăsat vacantă conducerea serviciului de informații. SBU: interimat preluat de Oleksandr Poklad, numire contestată de activiști Numirea lui Oleksandr Poklad a fost oficializată prin decret prezidențial emis pe 17 iulie. Până acum, acesta era prim-adjunct al șefului SBU și, potrivit regulilor de succesiune, era considerat favorit pentru preluarea interimatului. În același timp, Poklad este descris ca o figură controversată: Centrul de Acțiune Anticorupție și alți activiști l-au acuzat anterior că ar fi coordonat acțiuni împotriva Biroului Național Anticorupție (NABU) în 2025 și că ar fi fost implicat în fabricarea unor dosare cu miză politică. Acuzațiile au alimentat dezbateri privind independența instituțiilor de aplicare a legii. Poliția Națională: Maksîm Țuțkiridze, desemnat interimar de guvern Tot pe 17 iulie, Cabinetul de Miniștri l-a desemnat pe Maksîm Țuțkiridze, fost adjunct al șefului Poliției Naționale, în funcția de șef interimar al instituției. Anunțul a fost făcut de Taras Melnîciuk, reprezentantul guvernului în Parlament, în contextul reorganizării conducerii structurilor de securitate. Context: remaniere mai amplă și proteste după schimbarea de la Apărare Schimbările sunt parte a unei remanieri mai largi operate de administrația Zelenski. În aceeași perioadă, fostul ministru al Apărării, Mihailo Fedorov, a fost demis, decizie care a declanșat proteste în mai multe orașe din Ucraina. În timpul mandatului său, Fedorov a coordonat proiecte importante pentru apărare, inclusiv acțiuni pentru limitarea accesului forțelor ruse la sistemele Starlink, coordonarea loviturilor cu rază lungă asupra infrastructurii logistice ruse din Crimeea ocupată și inițierea unor reforme în domeniul militar. [...]
Volodimir Zelenski își consolidează coordonarea tehnologiilor de apărare la nivel prezidențial după ce Serhii „Flash” Beskrestnov , un expert cunoscut în tehnologie militară, a refuzat un post în noua conducere a Ministerului Apărării, dar a acceptat să devină consilier prezidențial, potrivit Mediafax , care citează Kyiv Independent. Beskrestnov, descris ca unul dintre apropiații fostului ministru ucrainean al Apărării, Mihailo Fedorov, a explicat că a ajuns în minister la invitația personală a acestuia și că, „din motive morale”, nu a dorit să rămână în instituție după plecarea lui Fedorov. Mutarea deciziei tehnologice mai aproape de Zelenski După o discuție telefonică cu Zelenski, Beskrestnov a acceptat rolul de consilier al președintelui pentru dezvoltarea tehnologiilor de apărare. El a motivat decizia prin complexitatea tot mai mare a provocărilor tehnologice generate de războiul cu Rusia și prin faptul că noua poziție îi oferă „posibilitatea și autoritatea” de a contribui la întărirea apărării la „cel mai înalt nivel”. „Președintele mi-a oferit un post în noua componență a Ministerului Apărării, dar am refuzat. Sunt membru al echipei lui Fedorov. Am venit în minister la invitația lui și, din motive morale, nu pot rămâne fără Mihailo.” „Nu pot sta deoparte cu experiența pe care o am. Președintele îmi oferă posibilitatea și autoritatea de a întări apărarea țării ca consilier pentru dezvoltarea tehnologiilor de apărare.” Context: remaniere, proteste și continuitate pe proiecte sensibile Numirea vine pe fondul remanierii guvernamentale din Ucraina, care a dus la înlocuirea lui Fedorov și a declanșat proteste în mai multe orașe, desfășurate pentru a doua zi consecutiv, conform informațiilor citate de publicație. Mediafax notează că, în timpul mandatului său, Fedorov a coordonat proiecte precum: limitarea accesului armatei ruse la sistemele Starlink; coordonarea atacurilor cu rază lungă asupra infrastructurii logistice ruse din Crimeea ocupată; lansarea unor reforme în domeniul militar. Beskrestnov a mai spus că va continua să colaboreze cu Fedorov „ori de câte ori va avea ocazia”, subliniind că pentru el miza nu este politică, ci influențarea dezvoltării tehnologiilor de apărare, inclusiv dincolo de cadrul strict al Forțelor Armate ale Ucrainei. [...]
Extinderea citațiilor militare electronice în Rusia crește presiunea administrativă asupra bărbaților aflați în evidență , pe fondul relatărilor din mai multe regiuni despre convocări primite prin portalul guvernamental Gosuslugi , însoțite de avertismente privind restricții dacă destinatarii nu se prezintă, potrivit HotNews . Fenomenul a alimentat speculații despre o posibilă nouă mobilizare pentru războiul din Ucraina, scenariu negat de autoritățile de la Moscova. Potrivit unei analize Radio Svoboda , discuțiile despre mobilizare s-au intensificat odată cu introducerea sistemului digital de evidență militară și cu apariția cazurilor în care cei convocați ar fi fost amenințați cu restricții administrative dacă nu se prezintă la comisariatele militare. Cum funcționează convocările și ce riscă cei care nu se prezintă Relatările din rețelele sociale indică faptul că bărbații sunt chemați, oficial, pentru „verificarea și actualizarea” datelor personale. În notificări se precizează însă că neprezentarea poate atrage, după 20 de zile, sancțiuni prevăzute de legislația rusă, între care: interdicția de a părăsi Federația Rusă; imposibilitatea înregistrării unor proprietăți; limitarea accesului la anumite servicii administrative; obținerea statutului de persoană care desfășoară activități independente (în sens administrativ). HotNews notează că a analizat mai multe videoclipuri și comentarii publicate pe Instagram (rețea interzisă oficial în Rusia, dar accesată de unii utilizatori prin VPN). Mărturii: de la „actualizare de date” la ordine legate de mobilizare Un caz prezentat este cel al lui Vitalii, din Habarovsk, intervievat de Sibir.Realii (proiect regional al Radio Svoboda). Acesta spune că, deși nu a făcut armata din motive medicale și are livret militar din 2015, a primit în această vară o citație electronică prin Gosuslugi. „Am livret militar de zece ani. Nu am făcut armata din motive medicale. Totuși, am primit o citație pentru actualizarea datelor. A trebuit să merg, pentru că nu aveam alternativă” Vitalii afirmă că i-au fost verificate date precum studiile, locul de muncă, situația familială și eventuale probleme fiscale și că nu i-a fost introdus un ordin de mobilizare în livret, dar că i s-ar fi promovat serviciul militar pe bază de contract. „În notificare era scris clar că, dacă nu mă prezint, după 20 de zile vor intra în vigoare restricțiile privind ieșirea din țară, înregistrarea proprietăților, activitatea independentă și alte operațiuni administrative” În alte relatări, un bărbat susține că a primit un SMS despre emiterea unei citații și că, după prezentarea la comisariat, i s-ar fi înmânat un „ordin de mobilizare”, care l-ar obliga să se prezinte la punctul de adunare dacă mobilizarea ar fi declarată. „Mi-au înmânat un ordin de mobilizare. Asta înseamnă că, dacă în țara noastră va fi declarată mobilizarea, sunt obligat să mă prezint la punctul de adunare fără să mai aștept o altă citație” Comentariile la postări pe Instagram sugerează diferențe între regiuni: unii spun că au fost chemați de mai multe ori în ultimii ani fără să fie mobilizați, iar alții descriu tentative de recrutare indirectă sau presiuni pentru semnarea unui contract cu armata. De ce contează: infrastructura digitală reduce „spațiul de evitare” și crește controlul administrativ Autoritățile ruse susțin că armata este completată prin recrutare pe bază de contract și că nu există planuri pentru o nouă mobilizare generală. Totuși, experții citați de Radio Svoboda atrag atenția că decretul de mobilizare semnat de Vladimir Putin în septembrie 2022 nu a fost anulat oficial. În paralel, Rusia a construit un registru digital al persoanelor aflate în evidența militară și un sistem electronic de transmitere a citațiilor, după problemele organizatorice din 2022, când comisariatele au folosit baze de date incomplete, iar sute de mii de persoane au părăsit țara în primele săptămâni. Sistemul nu este încă implementat complet la nivel național, dar este folosit în tot mai multe regiuni, ceea ce poate face convocarea și aplicarea restricțiilor mai rapidă și mai greu de evitat. [...]
Criza de carburant din Rusia începe să se vadă în economie și în stabilitatea politică , după ce penuria și scumpirea benzinei au erodat rapid încrederea publică în Vladimir Putin, potrivit Antena 3 , care citează date oficiale și analize din presa rusă independentă. Pe 12 iulie, rata de aprobare a lui Putin a coborât la 65,1%, cel mai redus nivel de la începutul războiului, conform datelor publicate de centrul de stat VȚIOM. Într-o singură săptămână, scăderea a fost de 0,9 puncte procentuale, iar în ultimele patru săptămâni, de 5,3 puncte. De ce contează: benzina lovește în lanțul economic Dincolo de efectul politic, criza benzinei este prezentată ca un șoc cu impact direct în economie, prin transmiterea rapidă a costurilor în mai multe sectoare. Politologul Ilia Grașcenkov, citat de The Moscow Times , leagă explicit problema de funcționarea economiei reale: „Mai ales că benzina afectează, la rândul ei, logistica, prețurile, agricultura și funcționarea economiilor regionale.” În același timp, aceeași sursă notează că situația alimentează comparații tot mai dese cu penuria de bunuri din ultimii ani ai Uniunii Sovietice. Scădere mai rapidă decât în episoadele de criză din 2022 și 2024 Ritmul declinului din sondaje ar fi depășit scăderile înregistrate în două momente sensibile pentru Kremlin: în toamna lui 2022, după anunțul mobilizării , când rata de aprobare a scăzut cu 3,3 puncte în patru săptămâni; în august 2024, după pătrunderea forțelor ucrainene în regiunea Kursk, când scăderea a fost de 5,1 puncte în patru săptămâni. Nemulțumirea se apropie de nivelul critic pentru guvern Ponderea celor care dezaprobă prestația lui Putin a ajuns la 23,4%, potrivit VȚIOM, aproape de procentul celor nemulțumiți de activitatea guvernului (24,4%). În plus, rata de dezaprobare a lui Putin este, conform datelor citate, de 1,5 ori mai mare decât cea a premierului Mihail Mișustin. Ce urmează: așteptări de „schimbări” și zvonuri despre măsuri dure Politologa Tatiana Stanovaia afirmă că în societate există așteptări tot mai răspândite privind schimbări importante, chiar dacă momentul și forma lor sunt neclare. În acest context, sunt menționate zvonuri despre: o posibilă mobilizare în toamnă; trecerea la un model de economie dirijată și la o „economie de război”; introducerea vizelor de ieșire din țară, după modelul sovietic. Stanovaia mai susține că, deși Putin ar crede în continuare că se apropie de câștigarea războiului, distanța dintre conducerea politică și restul țării se mărește, iar în rândul unei părți a elitelor de la Moscova crește sentimentul că se apropie o catastrofă. [...]
Traficul prin Strâmtoarea Ormuz s-a prăbușit , pe fondul intensificării atacurilor Iranului asupra navelor comerciale, iar tot mai multe companii evită una dintre cele mai importante rute energetice din lume, potrivit news.ro . Experții din industrie avertizează că zona a revenit la „cel mai grav scenariu” pentru transportul maritim, pe măsură ce riscurile operaționale cresc și asigurarea securității devine incertă. Directorul general al companiei de evaluare a riscurilor maritime Marisk, Dimitris Maniatis, spune că îngrijorarea echipajelor este la cel mai ridicat nivel de la începutul conflictului, într-o analiză organizată de Lloyd’s List Intelligence . „Nimeni nu mai este dispus să navigheze prin zonă.” Atacuri confirmate și presiune asupra rutelor comerciale Potrivit Organizației Maritime Internaționale (IMO), cel puțin nouă nave au fost atacate începând din 6 iulie, în contextul în care Iranul ar încerca să forțeze vasele comerciale să folosească ruta prin apele sale teritoriale, în locul culoarului internațional protejat de forțele navale americane de-a lungul coastelor Omanului. În apropierea coastelor Omanului, marți, un marinar a murit și alți trei au fost răniți într-un atac asupra petrolierului Al Bahyah. În aceeași zi, alți 11 membri ai echipajului au fost răniți într-un atac asupra petrolierului Mombasa B. Experții din industrie afirmă că Iranul folosește rachete antinavă, iar riscul minelor marine face ca ruta principală prin Strâmtoarea Ormuz să fie considerată extrem de periculoasă. Efect imediat: scădere abruptă a tranzitului Deși președintele american Donald Trump a declarat că strâmtoarea rămâne deschisă pentru toate navele, cu excepția celor iraniene, după reinstaurarea blocadei navale americane împotriva Iranului, în practică traficul s-a redus puternic. Potrivit companiei de analiză Kpler, doar opt nave au traversat Strâmtoarea Ormuz joi, față de 15 cu o zi înainte. Înainte de izbucnirea conflictului, peste 100 de nave tranzitau zilnic această rută. Riscul se extinde și spre Marea Roșie În paralel, SUA au lansat șase valuri de lovituri aeriene împotriva Iranului ca răspuns la atacurile asupra petrolierelor, iar Teheranul a ripostat cu atacuri asupra unor aliați ai Washingtonului din Golf. Iranul și rebelii houthi din Yemen amenință acum și traficul din Marea Roșie, menționată ca rută alternativă importantă pentru exporturile de petrol ale Arabiei Saudite. Analiștii avertizează că reluarea normală a transportului maritim ar depinde de garanții credibile de securitate din partea ambelor tabere, însă, deocamdată, escaladarea conflictului continuă să descurajeze armatorii și echipajele. [...]
Loviturile SUA asupra infrastructurii din Iran au întrerupt alimentarea cu apă în mai multe localități , după ce un atac a afectat rețeaua din provincia Hormuzgan , potrivit Al Jazeera . Informația indică o escaladare cu efecte directe asupra serviciilor esențiale, pe fondul celei de-a șaptea nopți consecutive de bombardamente. În material se arată că Statele Unite au lovit poduri și infrastructură energetică în Iran. Oficialii din Hormuzgan au declarat că una dintre lovituri a tăiat alimentarea cu apă pentru „mai multe orașe”, fără a preciza câte localități sunt afectate sau durata întreruperii. Iranul a răspuns cu atacuri asupra bazelor americane din Kuweit, Bahrain și Iordania , notează aceeași sursă. Al Jazeera nu oferă detalii suplimentare despre amploarea pagubelor sau despre eventuale măsuri de remediere a alimentării cu apă. [...]
