Știri
Știri din categoria Externe
Securitatea a fost ridicată la nivel de „incident major” în jurul bazei RAF Fairford, după arestări pentru suspiciuni legate de explozibili, iar un sat din apropiere a fost evacuat, potrivit Antena 3. Miza operațională este directă: baza este utilizată de forțele aeriene americane, iar autoritățile tratează cazul ca pe o potențială amenințare la adresa unei infrastructuri militare sensibile.
Poliția britanică a anunțat duminică arestarea mai multor bărbați suspectați de încălcarea legislației privind explozibilii, în timp ce armata a inspectat mai multe vehicule, după intensificarea măsurilor de securitate la baza RAF Fairford din sud-vestul Angliei. Informațiile sunt relatate de Reuters, potrivit Agerpres, iar CNN menționează că suspecții ar fi plănuit atacuri cu explozibili în apropierea bazei.
Conform unui comunicat al poliției din Gloucestershire, „mai multe imobile” din zona satului Whelford au fost evacuate după declararea unui „incident major”, măsură luată în urma arestărilor.
„Mai multe imobile din zona Whelford sunt în prezent evacuate în urma declarării unui incident major. Măsura survine după arestarea mai multor bărbaţi suspectaţi de încălcarea prevederilor Legii privind explozibilii.”
Tot poliția a precizat că o echipă specializată a armatei pentru neutralizarea dispozitivelor explozive examinează mai multe vehicule.
Un martor citat de Reuters a relatat că polițiști înarmați blocau accesul la poarta principală a bazei. În localitatea Fairford, din apropiere, ar fi fost staționate aproximativ 30 de vehicule de intervenție, inclusiv mașini de poliție, ambulanțe și autospeciale de pompieri.
Antena 3 notează că guvernul britanic a autorizat SUA să utilizeze baza RAF Fairford pentru lovituri asupra unor amplasamente de rachete iraniene care atacă nave în Strâmtoarea Ormuz, ceea ce amplifică sensibilitatea operațională a locației.
Un purtător de cuvânt al forțelor aeriene ale SUA a declarat că nu va discuta măsuri specifice de protecție, dar a transmis că unitățile americane din Marea Britanie „rămân vigilente” și își ajustează permanent măsurile de securitate pentru protejarea personalului, civililor, contractorilor și familiilor acestora.
În plus, articolul amintește că, în iulie, Marea Britanie a anunțat că forțele sale armate sunt pregătite să protejeze țara împotriva oricărui atac, după avertismente ale Gardienilor Revoluției din Iran legate de folosirea bazei. Separat, miniștrii britanici au informat administratorii infrastructurii esențiale despre amenințarea reprezentată de Rusia, pe fondul îngrijorărilor privind sabotajul și atacurile cibernetice, acuzații pe care Rusia le neagă.
În acest stadiu, autoritățile nu au prezentat public detalii despre natura exactă a amenințării sau despre eventuale ținte, dincolo de suspiciunile legate de explozibili și măsurile de securitate deja aplicate.
Recomandate
Refuzul lui Donald Trump de a accepta planul Iranului pentru deblocarea Strâmtorii Ormuz menține incertitudinea asupra unei rute maritime strategice , în condițiile în care Washingtonul contestă explicit că Teheranul ar avea control asupra pasajului, potrivit Euronews . Propunerea iraniană a fost transmisă Statelor Unite în timpul negocierilor indirecte de la New York, desfășurate săptămâna aceasta la ONU. Teheranul nu a făcut public conținutul documentului, dar a susținut că aplicarea lui ar permite redeschiderea rutei maritime în șapte zile. Donald Trump a declarat că respinge oferta și a susținut că SUA au „control total” asupra Strâmtorii Ormuz. „Resping propunerea lor. Vor să încheie un acord prin care să deschidă imediat strâmtoarea, pentru că pierd rău de tot. (...) Avem control total asupra Strâmtorii Ormuz. (...) acest acord nu poate fi acceptat.” Ce cere Iranul și cum își justifică planul „în șapte zile” Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi , a afirmat că Iranul a transmis un „plan concret” prin intermediul Qatarului și că reluarea traficului maritim normal ar fi posibilă în termen de șapte zile, dacă sunt îndeplinite condițiile cerute de Teheran. Iranul nu a detaliat public aceste condiții. „Iranul a transmis Statelor Unite, prin intermediul Qatarului, un plan concret pe șapte zile. Dacă sunt îndeplinite condițiile necesare, strâmtoarea poate fi redeschisă (...) Alegerea aparține acum Statelor Unite.” În aceeași declarație, Araghchi a spus că Iranul „nu acceptă constrângerea, amenințările sau intimidarea” și că nu va renunța la „drepturile sale suverane sub presiune”. Poziția Washingtonului: Iranul „nu controlează” strâmtoarea Un oficial american citat în material a indicat că, în pofida refuzului exprimat de Trump, discuțiile dintre Washington și Teheran continuă prin mediatori regionali, inclusiv pe dosarul nuclear. În plus, potrivit unei surse citate de publicația Axios (menționată de Euronews), negociatorii americani le-ar fi transmis omologilor iranieni că Teheranul nu controlează calea navigabilă strategică și, „prin urmare, nu poate ridica pretenții” în legătură cu aceasta. Separat, înainte de respingerea oficială, Trump a publicat pe rețeaua sa de socializare o hartă în care Strâmtoarea Ormuz era redenumită „Strâmtoarea Trump”, ca semnal că nu intenționează să cedeze. [...]
Rusia ar urma să aloce 12 miliarde de dolari (aprox. 54 miliarde lei) pentru drone de atac în 2027 , un semnal că Moscova își bugetează continuarea războiului și mizează pe producția de masă a dronelor cu motor cu reacție și a munițiilor de tip „loitering”, potrivit news.ro , care citează declarațiile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și informații ale serviciilor militare ucrainene. Zelenski a spus că serviciile de informații ucrainene ar fi obținut documente interne rusești privind volumele de armament pregătite pentru anul viitor și fondurile alocate. În acest context, liderul de la Kiev a susținut că Rusia intenționează să cheltuiască 12 miliarde de dolari doar pe această categorie de arme. De ce contează: bugetarea dronelor indică o strategie de uzură Mesajul politic al Kievului este că nivelul cheltuielilor planificate pentru drone de atac sugerează că Rusia „nu se pregătește să pună capăt războiului cel puțin pentru moment”. În paralel, Zelenski a cerut partenerilor Ucrainei să crească presiunea prin sancțiuni și să consolideze eforturile comune de apărare împotriva dronelor. În ultimele luni, Rusia a folosit tot mai des drone cu propulsie cu reacție în atacurile asupra orașelor ucrainene, iar în unele lovituri asupra Kievului acestea ar fi reprezentat aproximativ două treimi din totalul dronelor lansate, potrivit declarațiilor citate. Răspunsul Ucrainei: drone de interceptare și acorduri externe Zelenski a afirmat că Ucraina își intensifică producția de drone de interceptare pentru a contracara utilizarea tot mai răspândită a dronelor rusești cu motor cu reacție. Potrivit acestuia, mai multe prototipuri sunt deja testate în condiții de luptă, iar unele ar putea deveni mijloace principale de apărare împotriva acestor arme. „Ne intensificăm producția și fabricarea componentelor. Va exista un răspuns”, a declarat Zelenski. Pe partea operațională, Zelenski a spus că Ucraina interceptează în prezent aproximativ 55% dintre dronele rusești Shahed cu propulsie cu reacție și că, în luna septembrie, au fost lansate împotriva Ucrainei peste 2.730 de astfel de drone. Ținta declarată este creșterea ratei de interceptare la nivelul obținut împotriva dronelor Shahed „convenționale”, pe care Zelenski îl plasează la peste 90%. Totodată, Ucraina a semnat 11 acorduri privind dronele, al 11-lea fiind încheiat cu Finlanda, la New York, în marja Adunării Generale a ONU. Zelenski a mai spus că se pregătește un al 12-lea acord, care ar urma să fie semnat în următoarele săptămâni. Context: atacuri intensificate și presiune pe infrastructura digitală Declarațiile vin pe fondul intensificării atacurilor rusești din ultimele zile, în pofida unor demersuri internaționale reînnoite pentru un armistițiu. În acest cadru, președintele SUA, Donald Trump, a cerut încetarea războiului în discursul de la Adunarea Generală a ONU din 22 septembrie, iar Zelenski a spus ulterior întâlnirii dintre cei doi că Ucraina este pregătită să accepte un armistițiu care să vizeze atacurile asupra infrastructurii energetice, dacă Rusia acceptă aceleași condiții. Separat, Zelenski a acuzat Rusia că desfășoară o campanie împotriva centrelor de date, infrastructurii și rețelelor de comunicații ucrainene, cu scopul de a lăsa populația fără internet și servicii digitale. El a indicat că atacurile asupra Kievului din 26 septembrie au provocat întreruperi ale conexiunii la internet în capitală și au perturbat accesul la unele servicii online. [...]
Iran condiționează redeschiderea Strâmtorii Hormuz de un acord rapid, dar spune că nu mai are încredere în negocierile cu SUA , într-un moment în care ruta prin care trecea înainte de război circa o cincime din petrolul și gazele tranzacționate la nivel global rămâne principalul său instrument de presiune, potrivit Al Jazeera . Președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat, într-un interviu difuzat sâmbătă, că Teheranul „nu mai are încredere” în discuțiile cu Washingtonul, după ce runde anterioare de negocieri ar fi fost urmate de atacuri și sancțiuni. „Nu avem nicio încredere în partea americană și nu știm pe ce bază se poate ajunge la o înțelegere cu ea.” Miza economică: Hormuz, pârghia Iranului în război Pezeshkian și ministrul de Externe Abbas Araghchi au fost în această săptămână în SUA, la reuniunea liderilor mondiali organizată de ONU, unde au prezentat o propunere care ar urma să ducă la încetarea luptelor în războiul SUA–Israel cu Iranul și la deblocarea Strâmtorii Hormuz în termen de șapte zile. Conform planului descris de Araghchi, „pașii inițiali” ar dura patru-cinci zile, strâmtoarea ar fi redeschisă în ziua a șasea, iar „în ziua a șaptea” ar începe discuțiile cu SUA pentru un acord final pe subiecte agreate reciproc, inclusiv programul nuclear al Iranului. Ce cere Teheranul și ce oferă în schimb În cadrul propunerii, Washingtonul ar urma să: ridice blocada navală asupra porturilor iraniene; renunțe la sancțiunile privind vânzările de petrol ale Iranului; elibereze aproximativ 12 miliarde de dolari (aprox. 54 miliarde lei) din active iraniene înghețate; respecte o încetare a focului la nivel regional, inclusiv în Liban și Yemen. În schimb, Iranul ar urma să redeschidă Strâmtoarea Hormuz, descrisă de Al Jazeera drept principala pârghie a Teheranului. Pezeshkian a mai spus că mediatorii Qatar și Pakistan transmit mesajele Iranului către Washington și că negocierile ar porni de la un memorandum de înțelegere (MoU) convenit în iunie, pe care SUA ar trebui să-și clarifice poziția, după ce acesta a expirat luna trecută. Teheranul neagă responsabilitatea pentru blocaj și leagă redeschiderea de negocieri Pezeshkian a respins ideea că Iranul ar fi responsabil pentru blocarea strâmtorii, afirmând că SUA „au închis rutele înaintea noastră” și calificând închiderea drept „un răspuns natural” când accesul Iranului este tăiat. El a susținut că ruta ar putea fi redeschisă pentru transportul comercial dacă negocierile ar duce la încheierea războiului. Separat, într-un material video NewsFeed al aceleiași publicații, Al Jazeera notează că declarațiile lui Pezeshkian au venit cu puțin timp înainte ca Donald Trump să respingă propunerea Iranului privind redeschiderea Strâmtorii Hormuz în șapte zile. [...]
Atacurile repetate cu drone asupra Kievului cresc presiunea operațională pe apărarea aeriană a orașului , după ce Rusia a lovit capitala Ucrainei pentru a treia noapte consecutiv, iar o femeie a fost rănită, potrivit Mediafax . Primarul Kievului, Vitali Kliciko , a declarat că mai multe unități de apărare aeriană au operat deasupra orașului în noaptea de sâmbătă spre duminică. În districtul Șevcenkivski, o dronă rusească a lovit o clădire rezidențială nelocuită, iar, potrivit The Kyiv Independent, impactul a provocat un incendiu. Incendiul a fost stins ulterior, însă echipele de urgență au continuat intervenția la fața locului. În același district, a izbucnit și un incendiu la un depozit, după ce a fost lovit de o dronă, a mai spus primarul. În districtul Solomianskyi, o dronă a căzut într-o zonă deschisă, iar unda de șoc a avariat o clădire rezidențială cu cinci etaje: au fost sparte geamuri și a fost deteriorată fațada, conform lui Kliciko. Serviciul de Urgență de Stat al Ucrainei a anunțat că o femeie a fost rănită în urma atacului și a avut nevoie de îngrijiri medicale. Context: a treia zi consecutivă de atacuri asupra capitalei Ofensiva din noaptea de sâmbătă spre duminică vine după o serie de atacuri cu drone asupra Kievului care ar fi început în noaptea de joi, potrivit sursei citate de Mediafax. Dronele rusești au continuat să vizeze orașul și sâmbătă, când au fost raportate pagube și victime suplimentare; până seara, oficialii ucraineni au declarat că cinci persoane au fost rănite în atacurile asupra capitalei din timpul zilei. [...]
Bombardamentele rusești la Chilia Nouă , peste Dunăre de România, cresc riscul operațional la graniță , după ce martori din Chilia Veche au relatat că au fost lovite inclusiv infrastructuri legate de combustibili, potrivit G4Media . Atacurile au avut loc sâmbătă spre duminică în localitatea ucraineană Chilia Nouă, aflată vizavi de România, peste Dunăre. Martorii din localitatea românească Chilia Veche au declarat publicației că ar fi fost bombardate un bloc și două terminale cu combustibili. Aceiași martori au mai spus că o a patra dronă „ar fi fost distrusă în aer”, formulare care indică faptul că informația nu este confirmată oficial în materialul citat. G4Media a publicat și imagini video asociate evenimentului. De ce contează pentru România: presiune operațională în zona de frontieră Relatarea privind lovirea unor „terminale cu combustibili” indică o țintire a infrastructurii logistice, cu potențiale efecte în proximitatea imediată a graniței românești: creșterea riscului de incidente transfrontaliere, intensificarea măsurilor de monitorizare și posibile restricții punctuale în zonă, în funcție de evoluția situației. În informațiile prezentate de G4Media, detaliile provin din declarațiile martorilor din Chilia Veche; articolul nu include, în forma extrasă, confirmări din partea autorităților ucrainene sau române privind pagubele ori țintele lovite. [...]
Ungaria înăsprește din start taxa pe marile averi, ridicând miza fiscală pentru „super-bogați” de la 1 ianuarie 2027 , potrivit Antena 3 . Măsura, prezentată de premierul Péter Magyar , ar urma să se aplice în condiții mai stricte decât cele promise inițial de guvern, inclusiv printr-o cotă care „ar putea depăși un procent” peste un prag foarte ridicat de avere. Ce se schimbă: prag și cotă potențial mai mare decât anunțul inițial Premierul ungar a declarat la Szolnok (centrul-estul Ungariei) că impozitul pe avere va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2027 . În forma descrisă public până acum, elementul-cheie este pragul de la care se aplică o taxare mai dură: 500 de miliarde de forinți , echivalentul a 1,37 miliarde de euro (aprox. 6,85 miliarde lei) . Peste acest nivel, „cota de impozitare ar putea depăși un procent”, iar detaliile urmează să fie anunțate de ministrul de finanțe, Andras Karman . De ce contează: semnal de politică fiscală și presiune pe averile foarte mari Dincolo de impactul direct asupra unui număr mic de contribuabili, înăsprirea condițiilor față de planul inițial transmite un semnal de politică fiscală: guvernul își rezervă spațiu pentru o taxare mai ridicată a averilor foarte mari, într-un cadru care încă nu este complet definit (cotele exacte și mecanismul de calcul nu au fost prezentate). Magyar a spus că impozitul pe avere a fost una dintre cele mai populare promisiuni ale Partidului Tisza , susținută inclusiv de alegători ai Fidesz . Context politic: premierul cere ridicarea imunității parlamentare În același discurs, Péter Magyar a cerut grupului parlamentar al formațiunii sale să voteze în unanimitate pentru ridicarea imunității sale, după ce procurorul general a solicitat acest lucru în legătură cu o anchetă pentru furt privind un incident din 2024. Potrivit relatării, Parlamentul European a refuzat anul trecut să îi ridice imunitatea de eurodeputat. „Aș face-o din nou acum și, dacă trebuie, voi plăti prețul”, a declarat Magyar, susținând că nu are „absolut nimic de ascuns”. Informațiile sunt atribuite agenției MTI, preluate de Agerpres, conform articolului. [...]
