Știri
Știri din categoria Externe
România s-a alăturat declarației comune a liderilor occidentali despre armistițiul SUA–Iran, potrivit Digi24, care citează un anunț al Ministerului Afacerilor Externe publicat miercuri pe platforma X.
Documentul este semnat de mai mulți șefi de stat și de guvern din Europa, alături de președinții Comisiei Europene și Consiliului European. În lista menționată în declarație apar, între alții, președintele Franței, premierul Italiei, cancelarul Germaniei, precum și prim-miniștri din Marea Britanie, Spania și Grecia.
Semnatarii spun că salută armistițiul de două săptămâni încheiat „astăzi” între Statele Unite și Iran și le mulțumesc Pakistanului și altor parteneri implicați pentru facilitarea acordului.
În același text, liderii occidentali susțin că obiectivul principal trebuie să fie negocierea rapidă a unui acord durabil care să pună capăt războiului, prin mijloace diplomatice. Ei cer accelerarea negocierilor pentru un acord „substanțial” și avertizează că acest demers este important pentru protejarea populației civile din Iran și pentru securitatea regională.
Declarația mai afirmă că o soluționare diplomatică ar putea preveni o criză energetică globală severă, iar semnatarii spun că sunt în contact strâns cu Statele Unite și alți parteneri pentru susținerea eforturilor diplomatice.
Totodată, liderii fac apel ca armistițiul să fie respectat de toate părțile, inclusiv în Liban, și subliniază importanța garantării libertății de navigație în Strâmtoarea Ormuz, un punct-cheie pentru transporturile maritime de petrol și gaze.
Recomandate
Iranul cere navelor din strâmtoarea Ormuz să folosească două rute alternative , invocând riscul existenței unor „mine” pe traseul obișnuit, potrivit AGERPRES , care citează AFP. Măsura a fost anunțată joi de Marina Gărzilor Revoluționare Iraniene și vizează redirecționarea traficului maritim mai aproape de coastele iraniene, pe două culoare indicate pe o hartă militară, la sud și la nord de insula Larak. Media iraniene au relatat că decizia se aplică „până la noi ordine”. „Pentru a fi protejate de posibile coliziuni cu mine, în coordonare cu Marina Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (...), până la noi ordine, (navele) vor trebui să folosească rute alternative pentru traficul în strâmtoarea Ormuz”. Pentru intrarea în Golf dinspre Marea Arabiei, navele ar urma să treacă între coasta iraniană și insula Larak, zonă descrisă drept „taxa de tranzit a Teheranului” de publicația maritimă Lloyd's List, menționează AGERPRES. Ruta de ieșire din Golf trece la sud de insulă, evitând traseul obișnuit mai apropiat de coasta Omanului, iar traversările recente „par să fi folosit” deja această rută prin apele teritoriale iraniene. Anunțul vine după ce Statele Unite și Iranul au convenit, în noaptea de marți spre miercuri, asupra unui armistițiu care include redeschiderea strâmtorii Ormuz, punct strategic pentru comerțul global cu hidrocarburi. Strâmtoarea a fost „practic blocată” de la începutul războiului, pe 28 februarie, și s-a aflat sub controlul armatei iraniene. Impactul asupra transportului maritim a fost semnificativ: între 1 martie și 7 aprilie au fost înregistrate 307 tranzitări ale navelor care transportau materii prime, conform datelor Kpler, proprietarul site-ului MarineTraffic, ceea ce reprezintă o scădere de aproximativ 95% față de perioada de pace. În mod normal, aproximativ 20% din țițeiul și gazele naturale lichefiate (GNL) din lume tranzitează strâmtoarea Ormuz. [...]
Două nave au tranzitat Strâmtoarea Ormuz după armistițiul SUA-Iran , potrivit AGERPRES , care citează date publicate miercuri de platforma de urmărire a traficului maritim MarineTraffic și transmise de AFP. Reluarea trecerilor vine după ce Iranul a acceptat să redeschidă această rută strategică, ca parte a unui acord de încetare a focului cu Statele Unite. Conform contului X al MarineTraffic, vrachierul NJ Earth, deținut de un armator grec, a tranzitat strâmtoarea la ora 08:44 UTC, iar nava Daytona Beach, sub pavilion liberian, a trecut mai devreme, la 06:59 UTC, la scurt timp după plecarea din portul iranian Bandar Abbas. În noaptea de marți spre miercuri, Washingtonul și Teheranul au convenit asupra unei încetări a focului pentru două săptămâni. În acest interval, traversările prin Strâmtoarea Ormuz vor fi efectuate „în coordonare cu forțele armate iraniene”, a scris pe X ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi. „Tranzitul Strâmtorii Ormuz de către nava NJ Earth ar putea fi un prim semn de reluare a traficului, dar este încă prea devreme pentru a spune dacă este vorba de o redeschidere mai amplă legată de armistițiu sau de o autorizație prealabilă”, a declarat pentru AFP Ana Subasic, analist la Kpler, proprietarul MarineTraffic. NJ Earth și-a ținut transponderul activat și a urmat o rută din apropierea insulei Larak, descrisă de publicația maritimă Lloyd's List drept „cabina de taxare a Teheranului”, însă AFP notează că nu a putut confirma imediat destinația navei. Potrivit Lloyd's List, peste 800 de nave sunt în prezent imobilizate în Golful Persic, deși armatorii și navlositorii au indicat că se fac pregătiri pentru reluarea curselor. Miza este ridicată pentru piețele energetice și lanțurile de aprovizionare: în mod obișnuit, aproximativ 20% din țițeiul și gazul natural lichefiat la nivel global tranzitează Strâmtoarea Ormuz. Accesul a fost sever restricționat de Iran după ce Statele Unite și Israelul au început bombardarea țării pe 28 februarie, iar între 1 martie și 7 aprilie au fost consemnate 307 treceri de nave de marfă, potrivit datelor Kpler, o scădere de aproximativ 95% față de perioada de pace. [...]
Iranul și Omanul vor percepe taxe navelor care tranzitează Strâmtoarea Ormuz potrivit Digi24 , pe durata armistițiului de două săptămâni dintre Teheran și SUA, informație atribuită de publicație unei surse citate de Associated Press (AP). Măsura vizează una dintre cele mai importante rute maritime pentru energie la nivel global și introduce, pentru prima dată, o taxare explicită a tranzitului printr-un culoar considerat până acum cale navigabilă internațională. Decizia este relevantă pentru piețele de petrol și gaze deoarece Strâmtoarea Ormuz reprezintă singura ieșire pentru exporturile de țiței ale statelor din Golful Persic, iar prin acest punct trec aproximativ 20% din petrolul mondial și circa 30% din gazul natural lichefiat, conform informațiilor din articol. În practică, orice cost suplimentar aplicat transportului maritim într-o zonă cu risc geopolitic ridicat se poate reflecta în tarife de navlosire, prime de asigurare și, în final, în prețurile energiei. Ce presupune taxa și cine o aplică Conform relatării, taxele vor fi percepute atât de Iran, cât și de Oman, pe motiv că strâmtoarea se află în apele teritoriale ale ambelor state. Până acum, comunitatea internațională a tratat trecerea drept rută maritimă internațională, fără taxe de tranzit, ceea ce face ca anunțul să fie o schimbare de abordare cu potențiale implicații comerciale și diplomatice. Pentru Iran, destinația banilor este deja indicată: fondurile strânse ar urma să fie alocate reconstrucției postbelice. În cazul Omanului, sursa citată de AP spune că nu este încă limpede cum vor fi utilizați banii obținuți din taxare. Legătura cu armistițiul SUA-Iran și redeschiderea traficului Măsura este plasată de Digi24 în contextul unui armistițiu anunțat de președintele SUA, Donald Trump, pentru 14 zile. Potrivit acestuia, Teheranul ar fi acceptat să deblocheze Strâmtoarea Ormuz, unde traficul naval ar fi fost „practic blocat” de la începutul războiului SUA și Israelului împotriva Iranului. Trump a mai spus că SUA sunt dispuse să ajute la gestionarea aglomerării de nave din strâmtoare, sugerând că reluarea tranzitului ar trebui să reducă presiunea logistică acumulată în zonă. În același timp, introducerea taxei arată că redeschiderea culoarului vine cu condiții financiare impuse de statele riverane. „Vor fi multe schimbări pozitive! Se vor câștiga mulți bani. Iranul poate începe procesul de reconstrucție. Ne vom aproviziona cu tot felul de provizii și vom fi pur și simplu «în apropiere» pentru a ne asigura că totul merge bine”, a scris Trump pe TruthSocial, citat de Digi24. Cum își justifică Teheranul și ce rămâne neclar După anunțul armistițiului, Consiliul Suprem de Securitate Națională al Iranului a vorbit despre o „mare victorie” asupra Washingtonului și, potrivit agenției Fars, a prezentat un plan iranian de soluționare pașnică ce include, între altele, menținerea controlului Iranului asupra Strâmtorii Ormuz și ridicarea sancțiunilor. În acest cadru, taxarea tranzitului poate fi citită ca o monetizare a controlului asupra unei rute strategice, în perioada armistițiului. Totuși, Digi24 notează că, potrivit Associated Press, în versiunea în limba engleză a documentului nu apare un punct referitor la dreptul Teheranului de a îmbogăți uraniu, iar Trump a calificat planul drept „fraudulos”, fără detalii. În privința taxelor, articolul nu precizează nivelul acestora, mecanismul de colectare, categoriile de nave vizate sau dacă există excepții, elemente care vor conta pentru operatorii maritimi și pentru clienții din lanțul energetic. [...]
Pakistan a jucat un rol crucial în medierea unui armistițiu temporar între Iran și Statele Unite , potrivit Reuters . Eforturile diplomatice au fost aproape de eșec după un atac iranian asupra unei instalații petroliere saudite, care a provocat furie în Riad și a amenințat să deraieze săptămâni de diplomație discretă. Cu toate acestea, intervenția de ultim moment a Pakistanului a reușit să aducă părțile la masa negocierilor. Rolul Pakistanului în mediere Pakistanul a acționat ca un intermediar esențial, facilitând comunicarea între Washington și Teheran. În ciuda tensiunilor, Islamabad a reușit să obțină un acord de încetare a focului temporar, fără condiții prealabile, din partea Iranului. Acest succes a fost obținut după ce președintele american Donald Trump a avertizat că continuarea conflictului ar putea duce la distrugerea unei întregi civilizații. În cadrul acestor eforturi, oficialii pakistanezi au menținut contactul direct cu lideri importanți, inclusiv cu președintele Trump, vicepreședintele JD Vance și trimisul special american Steve Witkoff, precum și cu ministrul de externe iranian Abbas Araqchi și comandantul Ahmad Vahidi din cadrul Gărzilor Revoluționare. Reacția internațională și asigurările privind Israelul În timp ce Pakistanul și-a exprimat furia față de Iran pentru atacul asupra Arabiei Saudite, a căutat și asigurări din partea Washingtonului că va tempera acțiunile Israelului împotriva Iranului. Oficialii iranieni au declarat că atacul asupra complexului petrochimic saudit a fost un răspuns la un atac israelian asupra unei facilități iraniene similare. „Până în ultimele ore, Iranul a acționat ca un dur. Iranienii nu erau pregătiți să cedeze fără a-și prezenta mai întâi cererile. Le-am spus că cererile pot aștepta până la desfășurarea negocierilor”, a declarat o sursă pakistaneză. Negocieri și perspective viitoare Negocierile urmează să înceapă sâmbătă, cu delegația americană condusă de JD Vance, Steve Witkoff și Jared Kushner. Iranul va fi reprezentat de Abbas Araqchi și președintele parlamentului Mohammad Baqer Qalibaf. În cadrul discuțiilor, Washingtonul va insista ca Iranul să predea materialul nuclear, să oprească îmbogățirea uraniului și să elimine amenințarea programului său de rachete balistice. Într-un discurs televizat, premierul israelian Benjamin Netanyahu a subliniat că Israelul nu a atins încă toate obiectivele sale, dar că acestea pot fi realizate fie printr-un acord SUA-Iran, fie prin reluarea conflictului. Concluzii Eforturile diplomatice ale Pakistanului au demonstrat importanța dialogului și a negocierilor în rezolvarea conflictelor internaționale. Deși armistițiul este temporar, acesta oferă o oportunitate pentru discuții mai ample și pentru evitarea unei escaladări a conflictului în regiune. Premierul pakistanez Shehbaz Sharif a subliniat importanța acestei realizări, afirmând că experiența poate servi drept lecție valoroasă pentru generațiile viitoare. [...]
JD Vance spune că Iranul decide dacă armistițiul va eșua din cauza Libanului , potrivit Agerpres , care citează AFP. Vicepreședintele american a declarat miercuri că „depinde de liderii iranieni să decidă dacă armistițiul va eșua din cauza Libanului”, în contextul evoluțiilor din regiune și al tensiunilor legate de frontul libanez. JD Vance urmează să conducă sâmbătă delegația Statelor Unite la discuțiile cu Iranul, conform informațiilor publicate de Agerpres. Declarația sa plasează responsabilitatea menținerii încetării focului pe deciziile de la Teheran, în condițiile în care Libanul este indicat ca posibil factor de destabilizare. Articolul Agerpres este disponibil integral doar abonaților, astfel că nu sunt oferite detalii suplimentare despre cadrul exact al negocierilor sau despre elementele concrete care ar putea lega armistițiul de situația din Liban. În plan diplomatic, mesajul transmis de Vance sugerează că Washingtonul va trata discuțiile de sâmbătă inclusiv prin prisma riscului ca escaladarea din Liban să afecteze armistițiul, cu implicații directe pentru securitatea regională și pentru stabilitatea fluxurilor energetice din Orientul Mijlociu. [...]
Donald Trump amenință cu tarife de 50% pentru țările care furnizează arme Iranului , potrivit G4Media , care citează agenția EFE via Agerpres. Președintele SUA spune că măsura ar urma să se aplice „imediat” și ar viza toate bunurile vândute în Statele Unite de către țările care livrează armament Teheranului. Într-un mesaj publicat pe rețeaua sa, Truth Social, Trump a descris sancțiunea comercială în termeni fără excepții. „Ţara care furnizează arme militare Iranului va fi supusă imediat unui tarif de 50% pentru absolut fiecare bun vândut Statelor Unite, cu efect imediat. Nu vor exista excluderi şi nici scutiri.” Declarațiile vin după ce, marți seară, Trump a anunțat un armistițiu temporar pentru a permite negocieri cu Iranul. În același context, liderul american a susținut că în Iran ar fi avut loc „o schimbare de regim foarte productivă” și a legat discuțiile de subiecte sensibile, inclusiv programul nuclear. Trump a afirmat că negocierile cu Teheranul sunt deja în desfășurare și că „multe dintre cele 15 puncte” ar fi fost convenite, făcând referire la propria propunere, nu la un plan în zece puncte atribuit Iranului. Tot el a spus că discuțiile vizează „reducerea tarifelor și a sancțiunilor” și că un acord de pace „final” ar fi într-un stadiu „foarte avansat”, pe motiv că obiectivele militare ar fi fost „îndeplinite și depășite”. Din perspectivă economică, amenințarea cu tarife generalizate de 50% introduce un risc comercial major pentru statele și companiile care au relații de export cu SUA și care, în același timp, ar putea fi acuzate de Washington că sprijină militar Iranul. În materialul citat nu sunt indicate țările vizate și nici un calendar procedural, dincolo de formularea „cu efect imediat”. [...]
