Știri
Știri din categoria Externe
Meta a fost obligată să plătească încă 567 de milioane de dolari (aprox. 2,6 miliarde lei) și să aplice restricții noi pentru conturile minorilor, după o decizie a unui judecător din statul american New Mexico, potrivit Mediafax. Hotărârea ridică miza de reglementare pentru platformele sociale, prin măsuri concrete impuse de instanță, nu doar prin sancțiuni financiare.
Noua amendă se adaugă unei sancțiuni de 375 de milioane de dolari dispuse anterior în același dosar, astfel că Meta trebuie să achite în total 942 de milioane de dolari (aprox. 4,3 miliarde lei). Decizia este prezentată ca cea mai mare sancțiune aplicată până acum companiei într-un caz privind siguranța copiilor.
Judecătorul Bryan Biedscheid a calificat Meta drept o „problemă de interes public” („public nuisance”), un concept juridic folosit pentru situații care afectează sănătatea și siguranța societății. În motivare, magistratul a arătat că algoritmii Meta ar fi direcționat repetat utilizatorii minori către conținut dăunător și i-ar fi expus la materiale cu caracter sexual și la contacte cu prădători sexuali, cu efecte care, potrivit instanței, se răsfrâng asupra familiilor, școlilor, spitalelor și autorităților.
Pe lângă plata sumei, judecătorul a impus o serie de obligații suplimentare pentru platformele companiei. Printre măsurile menționate în decizie:
Instanța a decis ca cele 567 de milioane de dolari să fie direcționate către un fond pentru reducerea efectelor negative asupra copiilor. Din sumă, aproximativ 420 de milioane de dolari (aprox. 1,9 miliarde lei) sunt alocați pentru servicii de sănătate mintală și programe de sprijin, iar restul pentru campanii de prevenire și instruirea profesorilor și a specialiștilor din sănătate.
Meta a anunțat că va contesta decizia, susținând că investește în măsuri de protejare a utilizatorilor și că acuzațiile „denaturează faptele”, potrivit aceleiași surse.
Procesul din New Mexico a fost deschis în 2023 de autoritățile statului, iar compania se confruntă cu mii de procese similare în SUA. Săptămâna viitoare, Meta urmează să fie judecată într-un nou proces în California, intentat de procurorii generali din aproape 40 de state americane pentru presupuse încălcări ale legislației privind protecția copiilor și a datelor personale.
Recomandate
Atacul cu drone asupra unei nave comerciale deținute de germani în largul Odessei ridică riscul operațional pentru transportul maritim din Marea Neagră , după ce cargoul a fost scos din funcțiune și lovit din nou în timpul evacuării echipajului, potrivit Kyiv Post . Nava vizată este vrachierul „Emil”, sub pavilion Liberia, atacat pe 5 august la circa 39 de kilometri de Odesa, conform Deutsche Welle, citată de publicație. În urma loviturilor, mai multe sisteme tehnice au fost avariate, a izbucnit un incendiu la bord, iar nava a rămas fără capacitatea de manevră. În timpul evacuării echipajului, format din 11 membri, o altă dronă rusească ar fi lovit din nou nava, potrivit aceleiași relatări. Ce se știe despre navă și proprietate „Emil” este asociată cu compania de shipping Johann M. K. Blumenthal GmbH & Co. KG, cu sediul în Hamburg. Baze de date maritime o descriu ca pe o navă de aproape 292 de metri, cu un deadweight (capacitate de încărcare) de aproximativ 175.000 de tone. Tot în zonă a fost avariată și o a doua navă comercială, „Mera Queen”, sub pavilion Guineea-Bissau, care transporta cereale. Reacția Moscovei și implicații pentru lanțurile logistice Moscova a recunoscut atacarea unor nave comerciale în apropiere de Odesa, susținând că acestea ar fi transportat echipamente militare pentru Ucraina, însă nu a prezentat dovezi verificabile public pentru această afirmație. Atacul maritim a avut loc la câteva ore după un baraj masiv de rachete și drone asupra Kievului și regiunii înconjurătoare, care a afectat afaceri civile și infrastructură logistică. În rândul facilităților distruse sau avariate se numără depozite și centre de distribuție care aparțin sau aprovizionează companii mari, inclusiv branduri germane precum Puma și Liqui Moly, alături de retaileri și companii logistice ucrainene. Liqui Moly a confirmat că un depozit cu produse ale companiei a fost distrus, cu pagube estimate „în milioane”, fără răniți, și că lucrează la refacerea lanțului de aprovizionare. [...]
Vizita lui Volodimir Zelenski în Serbia testează echilibrul geopolitic al Belgradului între dependența energetică de Rusia și parcursul de aderare la UE, potrivit G4Media . Deplasarea, programată sâmbătă, este prima a președintelui ucrainean în acest stat considerat aliat tradițional al Moscovei de la începutul invaziei ruse din 2022. Informația a fost confirmată pentru AFP de un înalt responsabil ucrainean, sub protecția anonimatului. Miza, în lectura Kievului, este una politică: apropierea Serbiei de pozițiile occidentale și reducerea influenței ruse în regiune. „Trebuie să-i despărțim pe sârbi de tabăra rusă”, a declarat responsabilul ucrainean pentru AFP. Același oficial a descris vizita drept „o palmă pentru ruși” și a susținut că deplasarea ar transmite mesajul că Serbia nu mai poate fi tratată ca „domeniu rezervat al Rusiei”. De ce contează: Serbia între gazul rusesc și presiunea europeană Serbia se numără printre puținele țări care nu au adoptat sancțiuni împotriva Rusiei după invazia din 2022, iar Belgradul „depinde foarte mult de Moscova pentru aprovizionarea sa cu gaz”, notează publicația. În același timp, Serbia este candidată la aderarea la Uniunea Europeană, ceea ce o obligă să mențină un „echilibru fragil” între Bruxelles și Moscova. În acest context, vizita lui Zelenski are potențialul de a complica și mai mult poziționarea publică a autorităților sârbe, într-un moment în care relația cu Rusia rămâne relevantă inclusiv prin prisma energiei. Context: întâlniri Vucic–Putin și gesturi limitate către Ucraina G4Media amintește că președintele sârb Aleksandar Vucic s-a întâlnit în mai 2025 cu Vladimir Putin la Moscova, într-o perioadă în care majoritatea liderilor europeni evită astfel de vizite după declanșarea războiului. Ulterior, Vucic a mers în Ucraina la un summit regional, prima sa vizită acolo de la începutul conflictului, dar a refuzat să semneze declarația comună care condamna „războiul de agresiune brutal purtat de Rusia împotriva Ucrainei”. Ce urmează Din informațiile disponibile în material, nu sunt prezentate detalii despre agenda vizitei sau eventuale acorduri. Semnalul principal rămâne unul politic: Kievul încearcă să deschidă un canal direct într-o capitală care a evitat până acum o aliniere fermă la sancțiunile occidentale împotriva Rusiei. [...]
Donald Trump a transmis că SUA își prioritizează refacerea stocurilor de armament , după ce Volodimir Zelenski a cerut din nou rachete Patriot și muniție cu rază lungă, potrivit Mediafax . Întrebat la Casa Albă dacă Washingtonul va răspunde solicitărilor Kievului, Trump a replicat: „Și noi vrem rachete”. Unghiul principal al mesajului este unul operațional: administrația americană sugerează că livrările suplimentare către Ucraina sunt condiționate de nevoia SUA de a-și reface propriile rezerve, după volumul mare de armament trimis în ultimii ani. De ce contează: semnal despre ritmul și condițiile sprijinului militar Trump a reluat criticile la adresa fostului președinte Joe Biden pentru amploarea ajutorului militar acordat Ucrainei. El a susținut că administrația precedentă ar fi furnizat armament și muniție în valoare de aproximativ 300 de miliarde de dolari (aprox. 1.380 miliarde lei), ceea ce, în versiunea prezentată de Trump, ar fi contribuit la diminuarea stocurilor militare americane. „Biden i-a dat muniție în valoare de 300 de miliarde de dolari.” Ce cere Kievul și ce răspunde Casa Albă Pe fondul intensificării atacurilor rusești cu rachete balistice asupra orașelor ucrainene, Zelenski încearcă să obțină sprijin suplimentar pentru apărarea antiaeriană, inclusiv sisteme Patriot și rachete cu rază lungă de acțiune. În plus, liderul ucrainean a cerut acordarea unei licențe care să permită producerea în Ucraina a rachetelor pentru sistemele Patriot. Casa Albă a transmis însă că nu a fost luată încă o decizie finală în această privință. „Nu suntem implicați direct în război” Întrebat despre atacurile asupra țintelor civile, Trump a insistat că SUA nu participă direct la conflict. „Nu suntem implicați. Suntem despărțiți de un ocean.” Totodată, el a afirmat că Rusia și Ucraina pierd, în medie, aproximativ 25.000 de oameni în fiecare lună, majoritatea militari, potrivit relatării citate de Mediafax. [...]
Escaladarea sancțiunilor SUA–China riscă să îngusteze agenda summitului Trump–Xi , chiar dacă o anulare rămâne, deocamdată, mai puțin probabilă, potrivit unei analize CNN . Cu puțin peste o lună înaintea vizitei așteptate a lui Xi Jinping în SUA, cele două economii revin la măsuri „ochi pentru ochi”, iar miza imediată este dacă discuțiile din septembrie vor mai putea livra o prelungire a armistițiului comercial și un cadru de gestionare a rivalității în inteligența artificială (IA). Washingtonul a introdus în ultimele săptămâni o serie de restricții: a interzis importurile de noi roboți umanoizi (în mare parte produși în China), a sancționat operatori chinezi de transport maritim acuzați că ar gestiona combustibil iranian, a adăugat peste 40 de firme chineze pe o listă de entități pentru presupuse încălcări ale drepturilor omului și a inclus două universități civile pe o listă neagră a Pentagonului. În paralel, SUA au amenințat cu sancțiuni împotriva unor companii chineze din zona IA. Beijingul a răspuns printr-un pachet pe care Ministerul Comerțului l-a prezentat drept „necesar” și „reținut”, dar care ridică costuri operaționale pentru companii și complică fluxurile comerciale. Măsurile anunțate includ: sancționarea a șapte firme americane; înăsprirea controalelor la export pentru drone și tehnologia aferentă către SUA; deschiderea unei investigații privind anumite echipamente de birou care rulează software străin; suspendarea unei proceduri accelerate prin care fabricile americane puteau certifica rapid produse (de exemplu, aparate electrice) pentru piața chineză. În centrul tensiunilor se află IA, un domeniu pe care ambele părți îl tratează tot mai mult ca pe o chestiune de securitate națională și competitivitate economică. Analiza notează că, în 18 luni, China a trecut de la a fi mult în urmă la a găzdui mai multe modele de IA care se apropie de liderii din Silicon Valley și câștigă utilizatori la nivel global. Oficiali ai administrației Trump și companii mari de IA au acuzat firme chineze că „distilează” modele americane de vârf, iar Washingtonul a amenințat cu sancțiuni invocând furtul de proprietate intelectuală; Beijingul contestă acuzațiile și cere SUA să renunțe la ceea ce numește o „mentalitate hegemonică”. Un punct de inflexiune ar putea fi dacă SUA merg mai departe cu sancțiuni legate de IA. George Chen, consultant la The Asia Group, avertizează că o eventuală interdicție pe criterii de securitate națională ar depăși piața americană și ar avea implicații globale: „Practic vorbiți despre SUA care încearcă să interzică modele chineze de IA pentru practici de afaceri în întreaga lume, și vorbiți despre o piață de trilioane de dolari… China nu va trata asta cu ușurință.” De ce contează pentru summit: „mecanism de gestionare a crizelor”, nu „recompensă” Potrivit observatorilor citați, Beijingul are stimulente să păstreze canalele de comunicare la nivel înalt cu Trump, perceput în cercurile chineze drept relativ mai „prietenos” față de China decât membri mai duri ai cabinetului său. Sun Chenghao, de la Universitatea Tsinghua, spune că China vrea să evite o spirală necontrolată de reacții înaintea summitului, dar avertizează că „reținerea” nu trebuie confundată cu acceptarea. În acest context, riscul principal pe termen scurt nu este neapărat anularea întâlnirii, ci o agendă mai îngustă și o capacitate redusă de a produce rezultate concrete, dacă apar noi măsuri americane considerate „linie roșie” la Beijing. Sun apreciază că diplomația la nivel de lideri este privită tot mai mult „ca un mecanism de limitare a crizelor, nu ca o recompensă pentru relații bune”, ceea ce face mai probabilă continuarea întâlnirii, dar cu obiective mai limitate. Ce instrumente mai are China și unde poate escalada Beijingul dispune de pârghii economice precum investigații și liste negre pentru companii sau persoane, folosite și în pachetul recent, însă până acum nu a vizat direct un gigant tech american. „Cartea” majoră rămâne controlul asupra aprovizionării globale cu pământuri rare procesate, bunuri strategice care au rămas o sursă de fricțiune în pofida unor acorduri comerciale de anul trecut. În același registru, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat la Fox Business că pământurile rare „nu circulă atât de liber pe cât ar putea”. Sun avertizează că, dacă Washingtonul extinde restricțiile către companii chineze majore din IA, impune controale mai largi asupra unor sectoare importante comercial sau continuă să adauge măsuri într-un ritm rapid, Beijingul ar putea concluziona că răspunsurile limitate nu mai descurajează și ar putea trece la instrumente „cu consecințe economice mai mari”. Ce urmează Cu peste o lună până la întâlnirea Trump–Xi, orice schimbare de ton poate influența nu doar dacă vizita are loc, ci și amploarea ei. În scenariul descris de sursă, chiar și în cazul unei noi escaladări, rezultatul mai probabil ar fi un summit cu obiective mai restrânse, concentrat pe prevenirea acumulării disputelor și pe evitarea reluării unei spirale descendente în relațiile bilaterale. [...]
Serviciile militare lituaniene avertizează asupra unui risc de „steag fals” în care Rusia ar putea lovi infrastructură critică din statele baltice folosind drone prezentate drept ucrainene, un scenariu care ar complica atribuirea atacului și ar ridica miza de securitate pentru NATO , potrivit Antena 3 . Informația, publicată inițial de 15min.lt și preluată de The Moscow Times, a fost confirmată de ministrul lituanian al Apărării, Robertas Kaunas. Acesta a spus că Moscova ar lua în calcul „atacuri cinetice neconvenționale” asupra unor obiective strategice din regiunea baltică, cu accent pe infrastructura critică, folosind drone de fabricație ucraineană pentru a putea nega implicarea. „Avem informații conform cărora Rusia ia în considerare posibilitatea de a lansa atacuri cinetice neconvenționale împotriva infrastructurii critice din regiunea baltică. Este foarte probabil ca Rusia să utilizeze în acest scop drone de fabricație ucraineană.” De ce contează: atribuirea atacului și riscul de escaladare Unghiul principal al avertismentului este operațional: folosirea unor drone „ucrainene” într-o posibilă operațiune sub steag fals ar urmări să creeze confuzie asupra autorului real al atacului pe teritoriul NATO. Kaunas a indicat că o astfel de dronă ar putea fi asamblată din fragmente ale altor drone ucrainene și a numit scenariul „cel mai realist” dintre cele luate în calcul. Ministrul a precizat că, deocamdată, nu a fost detectată o acumulare de trupe rusești în apropierea frontierei cu Lituania. Totodată, rapoartele serviciilor de informații sugerează că Kremlinul s-ar putea pregăti pentru un astfel de atac, însă „nu există încă dovezi” că a fost luată o decizie. Ce măsuri ia Lituania Potrivit lui Kaunas, autoritățile au întărit securitatea la anumite instalații de infrastructură critică, iar armata și agențiile de securitate monitorizează situația în funcție de nivelul de amenințare. „Monitorizăm situația în funcție de nivelul de amenințare.” Context: incidente repetate cu drone în spațiul aerian NATO În material se arată că, de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022, drone militare au încălcat în mod repetat spațiul aerian NATO. În unele cazuri, drone ucrainene au ajuns în statele baltice după ce ar fi fost direcționate greșit de sistemele rusești de război electronic, iar unii oficiali din mai multe țări susțin că Moscova ar putea direcționa deliberat drone în spațiul aerian al Lituaniei, Letoniei, Estoniei, Poloniei și Finlandei. [...]
Penuria de rachete riscă să blocheze opțiunile militare ale SUA și să împingă Pentagonul spre finanțări suplimentare , după ce președintele Donald Trump i-a cerut explicații secretarului apărării Pete Hegseth la o reuniune la Camp David , pe fondul îngrijorărilor privind epuizarea stocurilor, potrivit The Washington Post . Discuția ar fi avut loc în marja ședinței de vineri a Cabinetului, când Trump i-ar fi reproșat lui Hegseth că înțelesese că problema munițiilor „fusese rezolvată”, conform a două persoane familiarizate cu situația, citate de publicație sub protecția anonimatului. Miza, potrivit sursei, este una operațională: penuria extremă de muniție ar amenința să limiteze opțiunile militare ale SUA împotriva Iranului. Unul dintre motivele pentru care Trump s-ar fi abținut în ultimele zile de la atacuri masive suplimentare ar fi lipsa muniției, în special rachete ghidate cu rază lungă de acțiune și interceptori de apărare aeriană. În acest context, Trump a declarat luni că a ordonat și apoi a anulat „cel mai mare atac de după al Doilea Război Mondial”, în așteptarea unor noi negocieri privind Strâmtoarea Ormuz. Stocuri consumate rapid, refacere lentă Deși SUA au anunțat noi acorduri de producție pentru unele tipuri de muniție, inclusiv rachete de apărare aeriană Patriot, producția efectivă poate dura până la doi ani, iar o soluție imediată nu se întrevede, potrivit informațiilor citate. În prima lună de luptă, SUA ar fi lansat peste 850 de rachete de croazieră Tomahawk și ar fi folosit peste 1.000 de sisteme Patriot și Terminal High Altitude Area Defense (THAAD), conform relatărilor anterioare ale publicației. Un oficial american a mai declarat că, în primele săptămâni, SUA au folosit peste 1.300 de rachete balistice tactice. În plus, stocul de rachete ATACMS (rachete tactice cu rază scurtă, solicitate și de Ucraina) s-ar fi epuizat „în așa măsură, încât practic nu mai există niciuna”, potrivit uneia dintre persoanele familiarizate cu situația, care a invocat un material Reuters (linkul Reuters nu este furnizat în textul sursă). Efecte în lanț: Ucraina și schimbări de tactică Lipsa muniției defensive ar avea efecte dincolo de Orientul Mijlociu, în condițiile în care Ucraina rămâne fără sisteme de apărare aeriană, iar opțiunile de reaprovizionare din stocurile occidentale sunt limitate, ceea ce o expune atacurilor rusești de lungă distanță. Totodată, deficitul de interceptori ar modifica modul în care SUA decid folosirea muniției împotriva unei amenințări iminente, în funcție de traiectoria estimată și de faptul dacă amenințarea este sau nu „un factor”, a declarat oficialul american. Această schimbare de tactică ar fi fost relatată pentru prima dată de NBC News (fără URL în textul sursă). Dispută internă și reacții oficiale: „Știri false 100%” La Camp David, Hegseth s-ar fi apărat și ar fi pus lipsurile pe seama adjunctului său, Stephen Feinberg, acuzându-l că nu s-a asigurat că Trump este pe deplin informat, potrivit celor două surse citate. Casa Albă și Pentagonul contestă însă relatarea. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat: „Acestea sunt știri false 100%. Literalmente, nu s-a întâmplat niciodată. Iar președintele Trump are cea mai mare încredere în secretarul Hegseth.” La rândul său, purtătorul de cuvânt șef al Pentagonului, Sean Parnell, a spus: „Secretarul Hegseth nu a indus pe nimeni în eroare cu privire la stocul nostru de muniție și nu l-a învinuit pe secretarul adjunct Feinberg. Aceste afirmații despre stocurile epuizate, dezacordurile interne, poziția secretarului față de Iran sunt la fel de fictive.” Presiune bugetară: 67 mld. dolari suplimentar și un buget-record blocat Pe fondul consumului de muniție, Hegseth, Feinberg și generalul Dan Caine (președintele Comitetului Șefilor de Stat Major) au cerut Congresului 67 de miliarde de dolari (aprox. 308 miliarde lei) ca fonduri militare suplimentare pentru a acoperi costurile războiului cu Iranul și pentru refacerea stocurilor, descrisă ca nevoie „urgentă și necesară”. Republicanii din Senat nu au ajuns încă la un acord privind strategia pentru acest pachet. Separat, solicitarea generală a administrației pentru bugetul apărării pe următorul an fiscal este de 1,5 trilioane de dolari (aprox. 6.900 miliarde lei) și include zeci de miliarde de dolari pentru construirea de rachete, dar propunerea este în impas din cauza opoziției democraților, ceea ce lasă Pentagonul fără o cale clară de refacere a stocurilor esențiale. [...]
