Știri
Știri din categoria Externe
Rusia spune că a pus pe masă „parametrii demilitarizării” Ucrainei, potrivit Digi24, prin vocea lui Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Federației Ruse. Mesajul a fost transmis în contextul negocierilor privind Ucraina, pe care Moscova le leagă explicit de condiții legate atât de teritorii, cât și de reducerea capacităților militare ale Kievului.
Medvedev a afirmat că poziția rusă a fost „formulată” de președintele Vladimir Putin și „exprimată în repetate rânduri”, incluzând „cele mai importante aspecte privind teritoriile” și „parametrii demilitarizării” Ucrainei. Declarația sugerează că Rusia tratează demilitarizarea ca element central al oricărui aranjament de pace, nu ca temă secundară, și o plasează în același pachet cu revendicările teritoriale.
Ieșirea publică a avut loc după o vizită de lucru a lui Medvedev la o unitate a forțelor aeriene fără pilot, unde au fost prezentate drone folosite de Rusia în atacurile asupra Ucrainei. În acest cadru, Medvedev a reluat ideea că Moscova și-a prezentat deja condițiile, într-un mesaj care, prin conținut și moment, indică o linie dură: discuțiile despre pace sunt condiționate de acceptarea unor „parametri” de demilitarizare stabiliți de partea rusă.
Negocierile dintre Rusia, SUA și Ucraina au avut loc la Geneva în perioada 17-18 februarie. Delegația rusă a fost condusă de Vladimir Medinski, consilier al președintelui Federației Ruse, care a descris discuțiile drept „dificile, dar constructive” și a anunțat o nouă întâlnire „în viitorul apropiat”.
Din perspectiva poziției Rusiei, accentul pus pe demilitarizarea Ucrainei indică faptul că Moscova urmărește să transforme arhitectura de securitate a statului vecin într-o condiție de bază pentru orice înțelegere. În lipsa unor detalii publice despre ce ar include concret acești „parametri”, mesajul lui Medvedev funcționează mai ales ca reafirmare a cadrului maximalist anunțat de Kremlin și ca semnal că Rusia nu separă încetarea focului de obiectivele sale strategice privind capacitatea militară a Ucrainei.
Recomandate
Reluarea atacurilor cu rachete și drone după armistițiul de Paște crește presiunea operațională pe apărarea antiaeriană a Ucrainei și menține riscul de incidente la granița României , după ce Rusia a lansat în noaptea de luni spre marți patru rachete și peste 100 de drone către mai multe regiuni ucrainene, potrivit Antena 3 , care citează un comunicat al Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei . Conform datelor preliminare comunicate luni dimineață, apărarea antiaeriană ucraineană a doborât sau neutralizat o rachetă din cele patru și 114 drone inamice în nordul, sudul și estul țării. În total, atacul ar fi inclus 129 de drone de tip Shahed, Gerbera, Itamas și alte tipuri de UAV (vehicule aeriene fără pilot), lansate din mai multe direcții, inclusiv din Federația Rusă, din Donețk ocupat și din Crimeea ocupată. Ținte civile și infrastructură energetică, potrivit relatărilor citate Harkov, al doilea oraș ca mărime din Ucraina, aflat la aproximativ 30 km de granița cu Rusia, a fost vizat de bombardamente, iar o dronă a lovit un bloc de locuințe. Ukrainska Pravda a informat că o femeie de 44 de ani a fost rănită și a primit îngrijiri medicale. Separat, publicația The Kyiv Independent a relatat că forțele ucrainene au ripostat, iar dronele ar fi lovit ținte din regiunea Zaporojie ocupată și din Crimeea. Potrivit aceleiași surse, o substație electrică din Melitopol ar fi fost lovită, izbucnind un incendiu care a lăsat părți ale orașului fără curent electric. În Crimeea, ar fi fost auzite explozii în Simferopol, Feodosia și Kerci, într-un atac care ar fi durat mai multe ore. Efecte în România: RO-Alert la Tulcea și monitorizare cu F-16 În contextul bombardamentelor dintre Rusia și Ucraina, locuitorii din Tulcea au primit un nou mesaj RO-Alert, iar două aeronave F-16 Fighting Falcon au monitorizat dronele din apropierea spațiului aerian românesc, mai notează Antena 3. [...]
Încălcările raportate ale armistițiului de Paște și absența loviturilor la distanță în noaptea 11–12 aprilie conturează un „respiro” operațional limitat , potrivit evaluării Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post , care notează totuși acuzații reciproce între părți și evoluții punctuale pe front. În sinteza „Key Takeaways”, ISW arată că atât surse ucrainene, cât și ruse au acuzat cealaltă parte de încălcări limitate ale încetării unilaterale a focului anunțate de Kremlin pentru perioada sărbătorii ortodoxe de Paște, pe 11 și 12 aprilie. Evaluarea sugerează, astfel, că armistițiul nu a însemnat o oprire completă a contactelor, ci mai degrabă o reducere parțială, disputată, a intensității. Un element cu relevanță operațională este că forțele ruse „nu au efectuat” atacuri la distanță cu drone sau rachete asupra Ucrainei în noaptea de 11 spre 12 aprilie, conform ISW. Pentru mediul economic și logistic, o astfel de pauză (chiar temporară) poate reduce presiunea imediată asupra infrastructurii și asupra riscurilor pentru transport și operațiuni, însă materialul nu indică dacă această situație a continuat și după intervalul menționat. Evoluții pe teren și acuzații de crimă de război ISW mai consemnează că forțele ucrainene „au avansat recent” în zona tactică Kostiantînivka–Drujkivka, în timp ce forțele ruse „au avansat recent” în direcția Oleksandrivka. Publicația nu oferă, în extrasul disponibil, detalii cantitative sau localizări mai fine ale acestor mișcări. Separat, evaluarea menționează că forțele ruse ar fi comis o crimă de război în regiunea Harkiv, „raportat” în contextul armistițiului de Paște din 11 aprilie. Textul nu include, în fragmentul publicat, descrierea incidentului sau o confirmare independentă. Ce se poate deduce din această actualizare Pe baza punctelor-cheie prezentate, tabloul de moment indică: un armistițiu unilateral contestat prin acuzații reciproce de încălcări „limitate”; o noapte fără lovituri rusești la distanță (11–12 aprilie), fără a rezulta că tendința s-ar fi stabilizat; avansuri locale raportate de ambele părți, ceea ce sugerează că dinamica de pe front nu a fost „înghețată” de încetarea focului. [...]
Ironiile lui Dmitri Medvedev pe tema blocadei din Strâmtoarea Ormuz ridică miza politică a unei decizii americane cu potențial de a amplifica instabilitatea regională , într-un moment în care Washingtonul vorbește și despre un posibil acord cu Iranul , potrivit Stirile Pro TV . Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei a comentat luni, pe X, blocada impusă de SUA asupra Strâmtorii Ormuz, făcând trimitere la paradoxurile din literatura lui George Orwell și sugerând o inversare a sensurilor („blocare = deblocare”, „războiul este pace”). Mesajul vine pe fondul crizei din Orientul Mijlociu, în care Strâmtoarea Ormuz este un punct strategic. „În timp ce multe țări doresc deblocarea Strâmtorii Hormuz, Casa Albă a decis să o blocheze. Blocare = deblocare? Personajele negative ale lui Orwell revin cu forțe noi. Ce urmează? Desigur, războiul este pace...” Ce transmite Moscova prin acest mesaj Intervenția lui Medvedev, cunoscut pentru poziții categorice, folosește registrul ironic pentru a ataca decizia Casei Albe și pentru a pune sub semnul întrebării logica publică a măsurii. În termeni politici, mesajul funcționează ca o critică directă la adresa administrației americane și ca un semnal de propagandă externă într-un dosar sensibil. Poziția lui Trump: presiune și negociere în același timp În același context, Donald Trump a menționat posibilitatea ajungerii la un acord cu Iranul, dar a avertizat Teheranul asupra consecințelor dacă nu se ajunge la o soluție până la expirarea armistițiului, pe 21 aprilie, mai notează publicația. [...]
Xi Jinping s-a întâlnit la Beijing cu prințul moștenitor al Abu Dhabi , într-un nou semnal de continuitate a dialogului politic China–Emiratele Arabe Unite, relevant pentru mediul de afaceri prin rolul celor două capitale în fluxurile de investiții și energie. Informația este relatată de Global Times , care citează agenția Xinhua. Întâlnirea a avut loc marți, la Beijing, între președintele Chinei, Xi Jinping, și Sheikh Khaled bin Mohamed bin Zayed Al Nahyan , prințul moștenitor al Abu Dhabi, Emiratele Arabe Unite. [...]
Armata SUA își extinde operațiunile de deminare în Strâmtoarea Ormuz cu drone submarine , într-o mișcare menită să reducă riscul pentru transportul maritim într-un punct prin care trec volume critice de energie, potrivit Antena 3 . Comandamentul Central al armatei SUA (CENTCOM) a anunțat că va trimite drone navale submarine pentru detectarea și distrugerea minelor, în cadrul efortului de „curățare” a strâmtorii. Șeful CENTCOM, amiralul Brad Cooper, a spus că a început procesul de creare a unui „nou culoar sigur” prin strâmtoare, care ar urma să fie comunicat „în curând” industriei maritime, cu obiectivul de a încuraja „comerțul liber”. De ce contează: un coridor prin care trece o cincime din petrolul transportat la nivel global Miza este în primul rând economică și operațională: Strâmtoarea Ormuz este descrisă ca „un coridor de navigație esențial” pentru prosperitatea regională și globală. Prin acest punct circulă, conform articolului, 20% din transporturile internaționale de petrol și 20% din cele de gaze naturale lichefiate (GNL) , ceea ce face ca orice perturbare să aibă efecte rapide asupra lanțurilor de aprovizionare și costurilor de transport. Contextul militar: mine, bărci rapide și pierderea evidenței amplasării Articolul notează că, potrivit New York Times, Iranul ar deține între 2.000 și 6.000 de mine navale . În același timp, publicația israeliană Jerusalem Post este citată cu estimarea că Iranul ar avea intacte între 80% și 90% din flota de bărci rapide și puitoare de mine, ceea ce i-ar permite să plaseze „sute de mine” în strâmtoare. În timpul războiului declanșat pe 28 februarie, după atacurile americano-israeliene asupra Iranului, Teheranul ar fi blocat Strâmtoarea Ormuz, iar New York Times a relatat că iranienii au început să mineze culoarul de navigație. Totodată, oficiali americani au recunoscut recent că Teheranul ar fi pierdut evidența locațiilor unde au fost amplasate minele și că, în prezent, iranienii nu ar mai ști unde se află acestea. Ce urmează CENTCOM afirmă că „forțe suplimentare” ale SUA, inclusiv drone submarine, se vor alătura efortului de curățare „în zilele următoare”, în paralel cu demersul de stabilire a unui pasaj sigur pentru navele comerciale. Articolul nu oferă un calendar exact pentru redeschiderea completă sau pentru operaționalizarea culoarului anunțat. [...]
Viitorul premier al Ungariei, Péter Magyar , își semnalează o repoziționare diplomatică față de Rusia , spunând că nu l-ar contacta el pe Vladimir Putin, dar ar răspunde dacă liderul de la Kremlin l-ar suna și i-ar cere să încheie războiul din Ucraina, potrivit Stirile Pro TV . Mesajul contează pentru mediul de afaceri prin potențialul de a reduce incertitudinea geopolitică asociată Ungariei în UE și NATO, după schimbarea de putere de la Budapesta. Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă de trei ore, organizată duminică, după succesul electoral al partidului său, Tisza. Magyar a spus că nu crede că Putin îl va suna, dar că, în ipoteza unui apel, ar folosi discuția pentru a cere oprirea „uciderilor” și încheierea războiului. „Dacă Vladimir Putin sună, voi răspunde la telefon.” „Nu cred că se va întâmpla, dar dacă am vorbi, i-aș spune să pună capăt, vă rog, după patru ani, uciderilor și să încheie acest război.” Ce semnal transmite Budapesta și de ce e relevant Magyar a câștigat alegerile parlamentare și a pus capăt celor 16 ani de guvernare neîntreruptă a lui Viktor Orbán . În acest context, poziționarea față de Rusia devine un indicator timpuriu al direcției de politică externă, mai ales că Putin a fost descris în material ca „partener apropiat” al lui Orbán. Moscova a transmis că „respectă” victoria lui Magyar și că se așteaptă la relații „pragmatice” cu Budapesta, potrivit articolului. Relația cu SUA: aceeași logică, alt interlocutor Magyar a afirmat că nici pe Donald Trump nu l-ar suna, însă ar răspunde dacă ar fi contactat. Într-un astfel de scenariu, ar invoca statutul de „aliați puternici în NATO” și l-ar invita pe Trump la aniversarea a 70 de ani de la revolta maghiară împotriva ocupației sovietice, în octombrie anul viitor. În material se mai arată că Orbán a fost un aliat important al lui Trump, care l-a susținut înaintea alegerilor, iar vicepreședintele JD Vance a făcut o vizită de campanie de două zile săptămâna trecută. Context politic intern: majoritate de două treimi Potrivit rezultatelor oficiale parțiale citate, după numărarea a aproape 99% din voturi, Tisza ar fi obținut 138 din cele 199 de locuri din Parlament, iar Fidesz 55. Prezența la vot ar fi fost de 79,50%. Cu o majoritate de două treimi, Tisza ar urma să aibă capacitatea de a anula reformele adoptate de Orbán în ultimii ani. Materialul notează și că Péter Magyar nu a fost un „outsider” clasic: până în februarie 2024 a făcut parte din cercul de putere al Fidesz, a lucrat în diplomație (inclusiv la reprezentanța Ungariei pe lângă UE) și a ocupat funcții în companii de stat; informațiile sunt atribuite BBC în articolul citat. [...]
