Știri
Știri din categoria Externe
Rusia încearcă să gestioneze o deficit de carburanți care se adâncește, inclusiv în Moscova, în timp ce războiul și loviturile ucrainene asupra infrastructurii energetice continuă să pună presiune pe lanțurile de aprovizionare, potrivit evaluării zilnice a Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post.
Măsurile anunțate de autoritățile ruse vizează „combaterea” penuriei de benzină în orașul Moscova, pe fondul unor lipsuri tot mai mari atât la benzină, cât și la combustibil de aviație la nivelul Rusiei. Materialul nu detaliază ce instrumente sunt folosite (de exemplu, restricții, realocări de stocuri sau intervenții pe piață), dar semnalul este că problema a ajuns suficient de vizibilă încât să necesite intervenție administrativă.
În același timp, evaluarea notează că forțele ucrainene au lovit peste noapte, între 23 și 24 iunie, infrastructură de procesare a gazelor din regiunea Orenburg, un element care poate amplifica riscurile operaționale pentru sectorul energetic rus, chiar dacă impactul exact asupra producției sau livrărilor nu este cuantificat în textul citat.
Pe partea militară, ISW consemnează și că forțele ruse au avansat „marginal” în direcția Oleksandrivka, iar Rusia a lansat 101 drone asupra Ucrainei în noaptea de 23 spre 24 iunie. În paralel, oficiali de rang înalt de la Kremlin își mențin poziția de a nu negocia direct cu Ucraina și reafirmă obiectivele maximale inițiale ale războiului, potrivit aceleiași evaluări.
Separat, materialul menționează o evoluție cu potențial de impact regional: repetitoarele de semnal belaruse de la granița Belarus–Ucraina ar fi încetat să funcționeze din 22 iunie, după avertismentul președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski că Belarus trebuie să le dezactiveze cel târziu până la 26 iunie. În același timp, Kremlinul ar intensifica presiunile asupra lui Aleksandr Lukașenko pentru a extinde implicarea Belarusului în război, în timp ce liderul de la Minsk ar încerca să reziste cererilor Moscovei fără să piardă sprijinul acesteia.
Recomandate
Ucraina își extinde loviturile la distanță pentru a crește costul războiului pentru Rusia , iar Volodimir Zelenski susține că această campanie urmărește să lovească „preventiv” infrastructura care alimentează efortul militar al Moscovei și să forțeze Kremlinul spre negocieri, potrivit Kyiv Post . În mesajul său de seară, președintele ucrainean a spus că a cerut serviciilor de informații și armatei să acționeze împotriva facilităților folosite de Rusia pentru a-și extinde războiul, prezentând loviturile ca răspuns direct la atacurile rusești asupra orașelor și satelor ucrainene. Zelenski a invocat atacuri recente în regiunile Sumî, Harkiv, Poltava, Herson, Zaporojie și Donețk. Ținte: energie, logistică, producție militară Zelenski afirmă că Ucraina intensifică loviturile asupra infrastructurii energetice, rețelelor logistice și obiectivelor de producție militară, inclusiv pe teritoriul Rusiei și în zonele ucrainene ocupate temporar. Scopul declarat: să fie afectate capacitățile care fac posibilă agresiunea și să fie transmis semnalul că ocuparea teritoriilor „nu va fi ușoară și nepedepsită”. Președintele a susținut că logistica militară rusă în teritoriile ocupate a devenit „din ce în ce mai dificilă”, iar operațiunile Ucrainei – inclusiv cele care vizează Crimeea – sunt „calculate”, pe fondul utilizării tehnologiilor moderne. Efecte invocate în Rusia: presiune pe apărare antiaeriană și pe piața carburanților Potrivit lui Zelenski, Rusia ar fi fost nevoită să își redistribuie sisteme de apărare antiaeriană pentru a proteja zone sensibile politic, precum Moscova, Valdai și Podul Kerci , în detrimentul altor regiuni. El a afirmat că au fost mutate „sute” de lansatoare S-400, S-500 și Pantsir către regiunea Moscovei și „aproape 90” de lansatoare către Valdai. În plan economic, Zelenski a susținut că peste 60 de regiuni rusești se confruntă deja cu penurii de combustibil, iar prețurile la benzină și motorină cresc puternic acolo unde carburantul mai este disponibil. Lovituri la peste 1.200 km și ținte industriale Zelenski a declarat că Ucraina a lovit arsenale din apropierea Sankt Petersburgului, distrugând o cantitate semnificativă de muniție aparținând Flotei Baltice. De asemenea, a menționat lovituri confirmate asupra unor facilități de gaze din regiunea Orenburg, la peste 1.200 km de linia frontului, precum și asupra unor obiective petroliere „în întreaga Rusie”. El a indicat și o uzină din Ceboksarî ca țintă, susținând că a fost lovită cu o rachetă ucraineană „Flamingo”, și a adăugat că sunt vizate inclusiv fabrici care produc componente critice pentru rachetele folosite de Rusia în atacurile asupra Ucrainei. Miza politică: sprijinul partenerilor și accelerarea producției de drone Zelenski a legat campania de discuțiile cu partenerii la summitul G7, afirmând că, dacă Ucraina primește ceea ce s-a discutat acolo, „poate crea rapid condiții” care să oblige Rusia să aleagă pacea. Totodată, a spus că Ucraina pregătește noi acorduri pentru drone și implementează înțelegeri deja convenite, insistând că „volumul producției de drone trebuie să crească”. În paralel, Zelenski a susținut că serviciile ucrainene ar fi obținut documente interne rusești privind evaluarea impactului loviturilor ucrainene cu rază medie și lungă și că presiunea este „resimțită dureros” de conducerea de la Moscova. Ca efect politic intern în Rusia, el a afirmat că serviciile de securitate ar propune amânarea sau anularea alegerilor pentru Duma de Stat planificate pentru septembrie, pe fondul „complicațiilor” generate de continuarea războiului. Zelenski a reiterat că Ucraina urmărește o pace „demnă” și garanții de securitate, susținând că Rusia trebuie împinsă către negocieri și că „instrumentele” pentru acest lucru există. [...]
Donald Trump semnalează deschidere pentru înăsprirea sancțiunilor pe energia rusă , după ce, în privat, l-a îndemnat pe Volodîmîr Zelenski să acționeze „mai curajos” față de Rusia, relatează Meduza , citând mai multe surse media și oficiali ucraineni. Potrivit Kyiv Independent , care invocă un oficial ucrainean de rang înalt, Trump ar fi spus că „nu crede” că Vladimir Putin „va face ceva fără presiune”. În același context, oficiali americani nu au confirmat direct că Trump sprijină lovituri ucrainene cu rază lungă pe teritoriul Rusiei, dar au indicat că președintele SUA ar susține ideea de „pace prin forță” (abordare care mizează pe descurajare și presiune militară pentru a obține concesii la masa negocierilor). Presiune militară ca premisă pentru „diplomație reală” Conform RBC-Ukraine , Trump ar considera că presiunea militară exercitată de Ucraina este cea care împinge Rusia spre condițiile în care „diplomația reală” devine posibilă. G7: apreciere pentru loviturile în adâncimea Rusiei și discuții despre sancțiuni energetice Financial Times scrie, citând doi oameni familiarizați cu discuțiile, că la ultima rundă de conversații de la summitul G7 de la mijlocul lunii iunie Trump ar fi fost „extrem de impresionat și încurajat” de campania Ucrainei de lovituri cu rază lungă asupra unor ținte din interiorul Rusiei și i-ar fi spus lui Zelenski că l-au impresionat succesele recente ale forțelor armate ucrainene. În același cadru, Trump ar fi fost de acord și cu întărirea sancțiunilor împotriva sectorului energetic rusesc, potrivit aceleiași publicații. Meduza nu oferă detalii despre calendar, instrumente sau amploarea măsurilor discutate. Context: efecte raportate în Crimeea Într-un scurt context de pe front, Meduza notează că Ucraina a anunțat intensificarea loviturilor, iar forțele ucrainene au declarat că au distrus unul dintre cele trei poduri care leagă Crimeea de continent; pe peninsulă ar fi apărut întreruperi de electricitate și lipsă de benzină. Aceste informații nu sunt însoțite, în materialul citat, de confirmări independente. [...]
Kremlinul leagă descurajarea nucleară de stabilitatea globală , pe fondul dispariției ultimelor limite formale asupra arsenalelor SUA–Rusia, după expirarea tratatului New START, potrivit Antena 3 . Dmitri Peskov , purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, a declarat la un forum de politică externă de la Moscova că sistemul internațional de securitate „se degradează” și că „nu ne-a mai rămas nimic în această lume în afară de descurajarea nucleară”, pe care o numește „singurul lucru” care ar proteja lumea de un război mondial. Declarațiile vin după expirarea, în februarie, a New START – ultimul tratat de control al armamentelor nucleare dintre Rusia și Statele Unite – ceea ce înseamnă că nu mai există un acord în vigoare care să limiteze desfășurarea armelor nucleare. Tratatul, semnat în 2010, limita cele două țări la câte 1.550 de focoase nucleare desfășurate. Ce se schimbă odată cu expirarea New START În lipsa unui cadru de verificare și plafonare, riscul de escaladare și de neîncredere între cele două puteri nucleare crește, iar predictibilitatea strategică scade. Antena 3 notează că, până acum, nu există semne că una dintre părți ar intenționa să prelungească sau să înlocuiască acordul, deși ambele au convenit să reia dialogul militar la nivel înalt. Miza unui nou acord și disputa privind includerea altor state Președintele american Donald Trump a insistat ca un eventual nou tratat să includă și China, al cărei arsenal nuclear este în creștere, dar rămâne mult mai mic decât cel al Rusiei sau al Statelor Unite. China a respins public aceste presiuni. Rusia susține că, dacă China ar fi inclusă într-un nou acord, atunci ar trebui incluse și Marea Britanie și Franța, aliați ai SUA care dețin arme nucleare. Context: presiunea retoricii nucleare în războiul din Ucraina În paralel, Vladimir Putin a recurs în mod repetat la amenințări nucleare în cei patru ani de război împotriva Ucrainei, ceea ce a atras acuzații din partea Europei și a Statelor Unite că Moscova folosește iresponsabil acest tip de retorică. Peskov a mai afirmat că evoluția tehnologiei va aduce „noi tipuri de arme nenucleare” care ar putea ajunge, în timp, să egaleze armele nucleare ca putere de distrugere. [...]
Belarus ar fi oprit echipamente folosite pentru ghidarea dronelor rusești , după un avertisment transmis de Kiev, potrivit Mediafax , care citează declarații ale președintelui ucrainean Volodimir Zelenski . Zelenski a spus că echipamentul de comunicații aflat pe teritoriul Belarusului, despre care Ucraina susține că a ajutat la dirijarea atacurilor cu drone rusești, „a încetat să funcționeze” începând cu 22 iunie. Președintele ucrainean a precizat că nu știe încă dacă sistemele au fost demontate, dar că „de astăzi, echipamentul nu mai funcționează”. Ce înseamnă operațional: o verigă din infrastructura de sprijin pentru atacuri Potrivit informațiilor prezentate, ar fi vorba despre echipamente de releu montate pe turnuri de comunicații, utilizate pentru a susține atacurile cu drone rusești împotriva Ucrainei. În acest context, Zelenski a indicat că oprirea lor ar reduce capacitatea Rusiei de a folosi infrastructură terestră din Belarus pentru atacuri la distanță lungă. Mediafax notează, citând Kyiv Independent , că Belarus ar fi oprit echipamentele folosite pentru ghidarea atacurilor rusești. Contextul deciziei: ultimatumul Kievului și reacția Moscovei Anunțul vine la câteva zile după ce Zelenski a avertizat autoritățile de la Minsk că au la dispoziție o săptămână pentru a elimina echipamentul, în caz contrar urmând „acțiuni din partea Ucrainei”, conform aceleiași surse. Ulterior, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a acuzat Kievul de „agresivitate” și de încălcare a suveranității Belarusului. Kremlinul a mai transmis că Vladimir Putin și Alexander Lukașenko intenționează să se întâlnească „în viitorul apropiat” pentru a discuta avertismentul lui Zelenski. De ce contează Dacă oprirea echipamentelor se confirmă și se menține, este un semnal de presiune operațională asupra infrastructurii care ar fi sprijinit atacurile cu drone, într-un moment în care Ucraina încearcă să limiteze canalele externe de susținere pentru loviturile rusești. În același timp, Zelenski admite că nu are încă o confirmare privind demontarea efectivă a sistemelor, ceea ce lasă deschisă posibilitatea unei măsuri reversibile. [...]
Vladimir Putin condiționează reluarea negocierilor de pace de „înțelegerile de la Istanbul”, pe fondul unei crize interne a carburanților în Rusia , după intensificarea atacurilor ucrainene cu drone asupra rafinăriilor, potrivit Antena 3 . Miza imediată, dincolo de mesajul politic, este una economică și operațională: scăderea producției de benzină și perturbarea infrastructurii energetice. Putin a descris atacurile asupra rafinăriilor și infrastructurii energetice drept un instrument de „destabilizare a societății” și a susținut că Rusia este pregătită să înceapă negocieri „în baza înțelegerilor de la Istanbul”, inițiate în 2022, pe care le-a prezentat drept un cadru acceptabil pentru Moscova. „Rusia, cu toate acestea, așa cum a afirmat în repetate rânduri, este gata să înceapă negocieri de pace cu Ucraina. Este gata să înceapă aceste negocieri în baza înțelegerilor de la Istanbul (...)” Atacurile cu drone și efectul asupra pieței interne de carburanți În contextul în care atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice ruse au provocat o criză a carburanților „în întreaga țară”, Putin a legat explicit disponibilitatea de a negocia de această evoluție, notează materialul, care citează Sky News . Antena 3 mai arată că, de la începutul anului 2026, atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești „s-au dublat”, iar unul dintre cele mai mari atacuri a avut loc săptămâna trecută, când a fost lovită o rafinărie-cheie de lângă Moscova. Producția de benzină, în scădere: date Reuters Impactul economic este ilustrat prin date atribuite Reuters: producția de benzină din Rusia ar fi scăzut cu 25% față de anul trecut, pe fondul închiderii sau avarierii unor rafinării din Rusia Centrală. Conform calculelor Reuters citate în articol, producția zilnică ar fi evoluat astfel: martie 2026: 120.000 de tone pe zi; aprilie 2026: aproximativ 110.000 de tone pe zi; mai 2026: 100.000 de tone pe zi. În paralel, atacurile asupra infrastructurii energetice au lăsat inclusiv Sevastopolul și Crimeea fără energie electrică, potrivit aceleiași relatări. [...]
Întâlnirea Trump–Rutte testează cât de repede pot europenii să-și crească apărarea , pe fondul riscului ca tensiunile din NATO să escaladeze la summitul din iulie, potrivit TVR Info . Discuția dintre secretarul general al NATO, Mark Rutte , și președintele american Donald Trump este programată miercuri, la Washington, și se va concentra pe așteptările SUA înaintea summitului Alianței Nord-Atlantice de luna viitoare, în special pe cerințele Washingtonului privind o extindere rapidă a capacităților europene de apărare, relatează dpa, citată de Agerpres. Summitul NATO este preconizat pentru 7–8 iulie, la Ankara, și va reuni liderii celor 32 de state membre. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski urmează să participe ca invitat. Presiune americană și riscul unei confruntări la summit Pe agenda discuțiilor se află și tensiunile crescânde din interiorul Alianței, după criticile SUA legate de lipsa de sprijin a unor aliați pentru campania militară americană împotriva Iranului. Înalți oficiali americani – între care secretarul apărării Pete Hegseth și secretarul de stat Marco Rubio – au calificat pozițiile aliaților drept „dezonorante” și au sugerat o posibilă reevaluare a relației Washingtonului cu NATO. Miza pentru Europa și Canada: angajamente concrete Pentru Mark Rutte, întâlnirea cu Donald Trump este descrisă ca o oportunitate de a reduce tensiunile înainte de summit și de a diminua riscul unei confruntări publice între președintele american și alți lideri ai alianței. Întrebarea centrală, notează dpa, este ce angajamente ar fi dispuși să își asume aliații europeni și Canada pentru a răspunde cerințelor Statelor Unite privind creșterea rapidă a capacităților de apărare. [...]
