Marine Le Pen ia în calcul desființarea sau reducerea drastică a diplomației UE, o mișcare care ar putea declanșa o confruntare instituțională și bugetară între Paris și Bruxelles, inclusiv pe finanțarea politicii externe comune, potrivit Digi24.

Planul vizează Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) – structura diplomatică a Uniunii Europene – condus de Kaja Kallas, și ar urma să fie aplicat dacă lidera extremei drepte ar câștiga alegerile prezidențiale din Franța din 2027. Patru reprezentanți ai partidului Adunarea Națională, citați de Politico, susțin că Le Pen consideră că diplomația UE dublează eforturile statelor membre și „irosește banii contribuabililor”.

Ținta: SEAE și rolul UE în politica externă

În partidul lui Le Pen, critica principală este că SEAE ar fi o cheltuială inutilă și, în același timp, un obstacol pentru statele care vor să-și proiecteze propria influență internațională. Charles-Henri Gallois, consilier al președintelui partidului Jordan Bardella, o atacă direct pe Kallas, susținând că utilitatea ei este „foarte limitată” și că legitimitatea sa nu ar fi recunoscută de actori majori precum SUA sau China.

În paralel, materialul indică tensiuni mai vechi privind împărțirea puterii între instituțiile UE și capitalele naționale, în condițiile în care partide naționaliste din mai multe state încearcă să recupereze competențe transferate Bruxellesului.

Ucraina, linie de falie între Le Pen și Kallas

Un exemplu invocat este războiul din Ucraina, unde pozițiile celor două sunt descrise ca „profund diferite”. Kaja Kallas, fost premier estonian, este prezentată drept un critic vocal al lui Vladimir Putin și un susținător ferm al lui Volodimir Zelenski. În schimb, Le Pen pledează pentru o conferință internațională de pace și afirmă că Europa nu mai are resurse financiare pentru a continua sprijinul pentru Kiev.

Jean-Paul Garraud, europarlamentar al Adunării Naționale, critică „limbajul belicos” al șefei diplomației UE și avertizează că o astfel de retorică ar putea împinge Europa spre un „război total” cu Rusia.

Miza bugetară: contribuția Franței la UE și costurile diplomației europene

Disputa nu se oprește la arhitectura instituțională. Adunarea Națională pregătește și o confruntare cu Comisia Europeană pe contribuția Franței la bugetul UE: partidul a prezentat luna trecută un plan de reducere cu 11 miliarde de euro a contribuției pentru 2027, estimată în prezent la aproximativ 30 de miliarde de euro.

Potrivit agregatorului de sondaje „Poll of Polls” (Politico), Le Pen este creditată cu 34% în primul tur al prezidențialelor, înaintea lui Jean-Luc Mélenchon (17%) și Edouard Philippe (16%), iar sondajele ar indica și șanse ridicate într-un tur decisiv.

Deși Franța nu poate reduce unilateral bugetul SEAE, reprezentanți ai partidului susțin că ar avea aliați în alte state, inclusiv forțe politice din Italia, partidul spaniol Vox și guvernul ceh condus de Andrej Babiš.

Presiuni pentru reformă și scenarii de tăieri la nivelul UE

Criticile lui Le Pen se suprapun peste nemulțumiri exprimate de guverne europene privind eficiența aparatului diplomatic al UE. Franța și Germania au propus împreună reformarea SEAE, inclusiv prin integrarea serviciului diplomatic în structurile Comisiei Europene, care are un buget mai mare și competențe în domenii precum politica comercială și tehnologică.

În același timp, la nivelul Comisiei sunt analizate scenarii de reducere a bugetului pentru politica externă: programul „Europa globală”, de aproximativ 200 de miliarde de euro în precedentul cadru financiar multianual, ar putea fi redus cu până la 40% în următoarea perioadă bugetară.

SEAE are, potrivit articolului, un buget anual de aproape un miliard de euro și peste 5.200 de angajați la nivel global, iar secretarul general al instituției, Kajsa Ollongren, urmează să prezinte în această lună propuneri de reorganizare internă. Reducerile ar putea afecta și rețeaua UE de peste 100 de delegații diplomatice din lume.

Un purtător de cuvânt al SEAE a respins criticile extremei drepte franceze, argumentând că diplomația UE apără interesele europene, inclusiv ale Franței, și că rețeaua globală de delegații este un „atu strategic major”. În paralel, ONU a transmis un apel pentru menținerea finanțării europene pentru dezvoltare: secretarul general Antonio Guterres a avertizat, într-o scrisoare către președinții Comisiei și Consiliului European, asupra consecințelor unor tăieri drastice.