Știri
Știri din categoria Externe
Controlul asupra Kinburn rămâne o miză operațională pentru rutele maritime și porturi, chiar dacă pe fâșia de nisip a fost arborat din nou steagul Ucrainei, potrivit Focus. Mesajul central transmis de Marina ucraineană este că gestul are valoare simbolică, însă nu înseamnă eliberarea zonei, care rămâne disputată.
Forțele de apărare din sudul Ucrainei au afirmat că trupele ruse s-ar fi retras din unele poziții „sub foc intens”. Totuși, purtătorul de cuvânt al Marinei ucrainene, Dmytro Pletenchuk, a avertizat într-o declarație pentru Kyiv Independent că este prematur să se vorbească despre părăsirea completă a zonei de către Rusia.
„Da, trupele ruse au fost forțate să renunțe la unele dintre pozițiile lor. Dar pentru eliberarea fâșiei este încă prea devreme să spunem că inamicul a părăsit complet această zonă.”
Kinburn este o fâșie îngustă de nisip între limanul Nipru–Bug și Marea Neagră, iar controlul ei are în continuare greutate militară. Pletenchuk a explicat, citat de New Voice of Ukraine, că Rusia poate folosi zona pentru a menține presiune asupra coastei sudice a regiunii Nikolaev (Mykolajiw).
Tot de controlul asupra Kinburn depinde și accesul la rute maritime și la porturi importante, inclusiv Mykolajiw și Herson, notează publicația.
Potrivit Ukranews, analiștii DeepState susțin că forțele ruse folosesc în continuare zona pentru operațiuni cu drone în direcția Mykolajiw și Herson, precum și pentru recunoaștere electronică. În acest context, steagul arborat nu schimbă situația tactică de pe teren, ci indică mai degrabă o prezență și o contestare a controlului.
Pletenchuk a mai spus pentru Kyiv Independent că steagul este în principal un semnal, menit să irite trupele ruse și să le țină în alertă; conform DeepState, acesta ar fi fost amplasat cu o dronă.
Focus precizează că o ofensivă ucraineană asupra Kinburn nu este confirmată în prezent. Fâșia este ocupată de trupele ruse din martie 2022 și rămâne zonă de luptă, în condițiile în care linia frontului în sud, în regiunea Herson, urmează în mare parte cursul Niprului din noiembrie 2022.
Recomandate
Ritmul de înaintare al Rusiei în Ucraina a încetinit puternic, cu câștiguri teritoriale minime în iunie, în condițiile unor pierderi umane care, potrivit unor estimări, depășesc capacitatea de recrutare , arată o analiză citată de HotNews . Datele compilate de agenția France Presse pe baza informațiilor Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) indică un câștig teritorial net de 30 km² pentru armata rusă în regiunea Harkov, în iunie. În același timp, Ucraina ar fi recâștigat 11 km² în Zaporojie și 18 km² în Dnipropetrovsk. Front aproape „înghețat”: câștiguri mici și incertitudini pe teren ISW notează că o parte din avansul raportat în Harkov reflectă, de fapt, reevaluarea unor incursiuni anterioare, considerate acum drept înaintare după analizarea unor informații noi. În ceea ce privește contraatacurile ucrainene, institutul avertizează că amploarea și cadrul acestora „nu sunt clare”, iar rezultatele rămân incerte și ar putea apărea în datele din săptămânile următoare. Pe ansamblu, ritmul operațiunilor ruse s-a redus vizibil: forțele Moscovei au avansat în medie cu 15 km² pe lună în 2026, față de 405 km² pe lună în anul precedent, iar în iunie înaintarea a fost de doar 1 km² pe zi. Costul operațional: pierderi care ar depăși intrările de personal Pe fondul încetinirii, analiza amintește că Rusia a pierdut controlul asupra a 403 km² în aprilie și mai, după o frânare a progresului încă de la finalul lui 2025, în timp ce Ucraina și-a intensificat loviturile cu drone cu rază medie de acțiune, inclusiv pe front. Dimensiunea pierderilor umane este prezentată ca un factor major al acestei dinamici. Potrivit unui studiu publicat de Center for Strategic and International Studies (CSIS) , Rusia ar fi înregistrat 400.000–450.000 de morți, dintr-un total estimat la 1,4 milioane de victime (răniți, morți și dispăruți). Pentru Ucraina, același studiu estimează 125.000 de militari uciși și între 525.000 și 625.000 răniți. CSIS mai susține că raportul pierderilor ruse față de cele ucrainene, de regulă între 2 la 1 și 3 la 1, ar fi urcat la 8 la 1 în prima jumătate a lui 2026, pe fondul eficientizării războiului ucrainean cu drone. În plus, potrivit centrului, pierderile militare lunare ale Rusiei ar depăși în prezent numărul noilor recruți care intră în armată. Context: control teritorial mare, dar câștiguri tot mai scumpe La peste patru ani de la începutul invaziei, Rusia ocupă puțin peste 19% din Ucraina, inclusiv 7% în Crimeea și în zone din Donbas (Donețk și Lugansk) aflate deja sub control rusesc sau al separatiștilor proruşi înainte de februarie 2022. Analiza subliniază că cele mai mari câștiguri rusești au fost obținute în primele săptămâni ale războiului, iar ulterior fiecare avans ar fi venit cu costuri umane ridicate. Estimările ISW menționate exclud progresele anunțate de partea rusă care nu au fost confirmate sau infirmate de institut, care lucrează împreună cu Critical Threats Project (din cadrul American Enterprise Institute). [...]
Casa Albă încearcă să mențină agenda unui acord de pace în Ucraina , după atacul masiv al Rusiei asupra Kievului soldat cu 21 de morți, potrivit HotNews . Un oficial american a spus, într-o declarație pentru AFP, că președintele Donald Trump „își dorește un acord de pace” pentru „a se încheia crimele fără sens”. Oficialul a descris poziția lui Trump în termeni umanitari și a insistat că echipa președintelui „a muncit din greu” pentru a pune capăt războiului și „rămâne optimistă” că, în cele din urmă, va fi încheiat un acord. „Președintele Trump are o inimă umanitară și vrea soluționat acest război, astfel încât crimele fără sens să se încheie.” Context: promisiuni vechi, rezultate limitate HotNews amintește că, înainte de revenirea la Casa Albă în ianuarie 2025, Trump susținea că ar putea încheia războiul din Ucraina „în 24 de ore”, însă eforturile americane de mediere „nu au avut deocamdată efectul scontat”. Atacul asupra Kievului și escaladarea reciprocă Atacul rusesc asupra capitalei ucrainene a avut loc „noaptea trecută” și a fost descris drept „o noapte de coșmar” de ministrul ucrainean de externe, în condițiile în care Rusia a lansat „sute de drone și zeci de rachete” asupra orașului. Bombardamentul a distrus blocuri de locuințe și a trimis zeci de mii de oameni în adăposturi, bilanțul fiind de 21 de morți. În paralel, Ucraina și Rusia s-au amenințat cu noi atacuri. Publicația notează și că, în ultimele luni, forțele ucrainene și-au intensificat atacurile cu drone asupra Rusiei, cu obiectivul de a slăbi economia rusă și de a forța o încheiere a războiului. [...]
Ucraina își extinde atacurile cu drone în Rusia pentru a lovi economia și logistica militară , într-o strategie care urmărește să crească costurile războiului pentru Kremlin și să aducă presiunea mai aproape de viața de zi cu zi a rușilor, potrivit Adevărul , care citează o analiză The Atlantic . În ultimele săptămâni, țintele au inclus Moscova și zona din jurul capitalei, iar miza declarată nu este doar degradarea unor capabilități militare, ci și o presiune politică și economică directă asupra regimului condus de Vladimir Putin . Ținte cu rol militar și mesaj strategic Printre obiectivele lovite se numără Centrul de Comunicații Spațiale din Dubna, descris ca o instalație folosită de armata rusă pentru colectarea informațiilor și coordonarea operațiunilor din teritoriile ucrainene ocupate. Atacul ar fi fost al doilea asupra aceleiași ținte în aproximativ o săptămână, conform analizei publicate de The Atlantic . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a indicat că astfel de acțiuni vor continua: „Se pregătesc, de asemenea, acțiuni relevante împotriva altor instalații inamice similare.” Presiune economică: rafinării și combustibil pentru regiunea Moscovei Un exemplu central al acestei strategii este atacul asupra unei rafinării importante din Moscova, lovită pe 18 iunie într-un raid ucrainean de amploare. Instalația produce aproximativ 40% din combustibilul consumat în regiunea Moscovei și, potrivit informațiilor citate de The Atlantic, ar putea rămâne nefuncțională până la sfârșitul anului 2026. Atacul a provocat un incendiu și un nor dens de fum vizibil în mai multe zone ale capitalei ruse, iar mesajul urmărit de Kiev, potrivit analizei, este că inclusiv obiectivele economice critice pot fi atinse. De ce contează: veniturile din energie, vulnerabile la întreruperi Analiza citată indică drept miză diminuarea veniturilor de care Kremlinul are nevoie pentru finanțarea războiului. Rusia își susține în mare parte bugetul și cheltuielile militare prin exporturile de petrol și produse petroliere, iar atacurile asupra rafinăriilor și infrastructurii energetice pot afecta atât aprovizionarea internă, cât și veniturile din exporturi. În acest context, analiștii citați descriu o dilemă pentru Vladimir Putin: limitarea exporturilor pentru a evita penurii pe piața internă ar reduce, în același timp, resursele financiare disponibile pentru război. „Operațiunea de influență de 40 de zile” și efectul probabil La 25 iunie, Zelenski a anunțat lansarea unei „operațiuni de influență de 40 de zile”, despre care a spus că urmărește să forțeze „statul agresor” să pună capăt războiului. Totuși, potrivit sursei citate, este puțin probabil ca atacurile să ducă rapid la retragerea Rusiei. Efectul urmărit ar fi mai degrabă erodarea imaginii de invulnerabilitate a Kremlinului și amplificarea întrebărilor privind capacitatea lui Putin de a proteja capitala, economia și infrastructura militară. [...]
Atacurile asupra infrastructurii energetice și militare din Ucraina ridică riscul de întreruperi și costuri suplimentare pentru funcționarea orașelor , după ce o serie de lovituri rusești asupra Kiev ului s-a soldat cu cel puțin zece morți și zeci de răniți, potrivit Antena 3 . Autoritățile de la Kiev au transmis că Rusia a lansat rachete balistice și drone asupra capitalei, fiind raportate distrugeri în peste 30 de zone ale orașului. Printre răniți se numără cel puțin un copil și mai mulți angajați ai serviciului de ambulanță, loviți într-un atac asupra unei substații de ambulanță, conform autorităților ucrainene. „Au existat lovituri directe foarte puternice asupra unor clădiri de locuințe, iar trupurile celor decedați sunt, din păcate, scoase de sub dărâmături”, a declarat Timur Tkacenko, șeful administrației militare a orașului. Țintele declarate de Rusia și acuzațiile Ucrainei Ministerul rus al apărării susține că a lansat un „atac masiv cu arme de înaltă precizie, cu rază lungă de acțiune”, inclusiv drone, împotriva infrastructurii militare și energetice din Kiev și din regiunile Dnipropetrovsk, Poltava, Cerkasi și Cernihiv. De cealaltă parte, Ucraina afirmă că au fost lovite obiective civile și clădiri de locuințe. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiha, a cerut „reacții internaționale ferme” și a avertizat că bilanțul victimelor ar putea crește. Context: avertismentul lui Zelenski și intensificarea atacurilor cu drone Atacurile au avut loc la câteva ore după ce președintele Volodimir Zelenski avertizase că datele serviciilor de informații indicau pregătirea de către Rusia a unui atac „masiv”. În aceeași zi, Zelenski le ceruse locuitorilor să fie „deosebit de atenți” și să ia în serios sirenele de avertizare aeriană. În paralel, materialul notează că, în ultima lună, Ucraina a lansat o campanie amplă cu drone împotriva Rusiei, vizând infrastructura energetică prin atacuri la mare distanță. Rusia a anunțat că, într-o singură noapte săptămâna trecută, ar fi interceptat 660 de drone în 12 regiuni, ceea ce ar indica unul dintre cele mai mari atacuri ucrainene de la începutul invaziei din 2022. [...]
Kievul încearcă să limiteze costurile diplomatice ale disputei istorice cu Varșovia , propunând un pachet de „măsuri anticriză” care vizează dezescaladarea tensiunilor într-un moment în care Polonia rămâne un actor-cheie pentru Ucraina, inclusiv în parcursul european, potrivit HotNews . Tensiunile au fost declanșate de decizia președintelui Volodimir Zelenski de a atribui numele Armatei Insurecționale Ucrainene (UPA) unei unități militare. UPA, organizație naționalistă înființată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, este considerată responsabilă de masacrarea a peste 100.000 de civili polonezi; potrivit relatării, unii membri ai UPA au luptat în rândurile SS și au participat la deportarea și masacrarea evreilor. Ce propune Ucraina: consultări diplomatice, istorici și lideri religioși Șeful diplomației ucrainene, Andrii Sibiga, s-a întâlnit vineri, la Varșovia, cu omologul său polonez Radoslaw Sikorski și a spus că Ucraina este pregătită „să găsească soluții” și să poarte „un dialog onest”. Într-o postare pe platforma X, Sibiga a detaliat setul de „măsuri anticriză”, care include: inițierea unor consultări între ministerele de externe; organizarea unei reuniuni a istoricilor; implicarea liderilor religioși ai celor două națiuni. Sibiga a mai afirmat că în ultimele 18 luni s-ar fi înregistrat „progrese semnificative” în depășirea unor „probleme sensibile”, inclusiv cercetări privind gropile comune din perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Miza pentru Ucraina: relația cu un aliat și semnalul pentru UE Ministerul polonez de externe a cerut, la rândul său, „o dezescaladare a tensiunilor” și instituirea unor „mecanisme durabile” bazate pe o înțelegere reciprocă a istoriei. Pe fondul intenției autorităților ucrainene de a crea un panteon al „eroilor naționali” care ar include și lideri naționaliști ce au colaborat cu Germania nazistă, președintele polonez Karol Nawrocki a anunțat la finalul lunii iunie retragerea celei mai înalte distincții acordate lui Zelenski, Ordinul Vulturul Alb . În paralel, responsabili polonezi au avertizat că Ucraina nu ar putea adera la Uniunea Europeană fără o reconciliere a memoriei istorice între cele două țări, potrivit AFP, citată de HotNews. [...]
Donald Tusk condiționează relansarea cooperării polono-ucrainene de gesturi concrete ale Kievului , pe fondul unei dispute istorice care riscă să erodeze coordonarea regională împotriva Rusiei, potrivit Politico . Premierul polonez a spus că refacerea încrederii „necesită bunăvoință din partea Kievului” și că nu va mai fi situația în care doar Varșovia „propune o atitudine bună”, într-un mesaj video publicat pe X. Tusk a susținut că politicienii ucraineni ar fi înțeles că „relațiile bune dintre noi sunt în interesul tuturor”. Tensiunile au escaladat după ce președintele Poloniei, Karol Nawrocki, i-a retras președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski Ordinul Vulturului Alb, cea mai înaltă distincție de stat a Poloniei. Decizia a venit după ce Kievul a numit o unitate militară după Armata Insurgentă Ucraineană (UPA) , ai cărei luptători au masacrat zeci de mii de polonezi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În replică, oficiali ucraineni și-au returnat distincțiile poloneze, iar Zelenski și-a trimis medalia înapoi la Varșovia. În același context, Zelenski a lipsit de la Ukraine Recovery Conference de la finalul lunii iunie, Ucraina fiind reprezentată de premierul Iulia Svîrîdenko. Diplomația de criză: încercări de detensionare la Varșovia Tonul lui Tusk este mai dur decât în intervențiile anterioare, în care a cerut ambelor părți să nu lase disputele istorice să submineze cooperarea împotriva Rusiei. Tot vineri, ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, s-a întâlnit la Varșovia cu omologul său ucrainean, Andrii Sîbiha, pentru a reduce tensiunile. Sikorski criticase anterior retragerea ordinului ca reacție „nepotrivită”, întrucât „l-a umilit personal pe președintele Ucrainei”. Ce urmează: reconciliere „de durată”, dar cu miză strategică Tusk a afirmat că a primit semnale că Kievul ar înțelege că merită căutate „modalități de a avea o conversație onestă și despre trecut”. El a avertizat însă că reconcilierea va fi probabil „un proces lung”, insistând că relațiile bune polono-ucrainene rămân în interesul ambelor părți. [...]
