Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina susține că a recâștigat accesul în Peninsula Kinburn, un punct cu miză pentru controlul navigației la Marea Neagră, după ce ar fi forțat trupele ruse să se retragă în urma unor bombardamente intense, potrivit Mediafax.
Drept dovadă, ucrainenii au prezentat o filmare în care steagul Ucrainei apare montat pe acoperișul unei clădiri din regiune, descrisă ca fiind distrusă de bombardamente. Informația este atribuită de publicație canalului Nexta.
Potrivit relatării, ucrainenii afirmă că au bombardat intens zona și că acest lucru i-a determinat pe ruși să se retragă. În același timp, militarii ruși ar recunoaște existența unor probleme de logistică, dar ar nega retragerea.
Publicația notează și că, anterior, au existat informații despre dificultăți de aprovizionare ale rușilor în regiunea ocupată. Ucrainenii susțin, totodată, că în zonă ar avea loc evacuări.
Peninsula Kinburn este descrisă ca având importanță strategică și ca fiind folosită anterior pentru controlul navigației în regiune. În lipsa unei confirmări independente în materialul citat, amploarea și consecințele operaționale ale evoluției rămân, deocamdată, neclare.
Recomandate
Ucraina își extinde loviturile la distanță pentru a crește costul războiului pentru Rusia , iar Volodimir Zelenski susține că această campanie urmărește să lovească „preventiv” infrastructura care alimentează efortul militar al Moscovei și să forțeze Kremlinul spre negocieri, potrivit Kyiv Post . În mesajul său de seară, președintele ucrainean a spus că a cerut serviciilor de informații și armatei să acționeze împotriva facilităților folosite de Rusia pentru a-și extinde războiul, prezentând loviturile ca răspuns direct la atacurile rusești asupra orașelor și satelor ucrainene. Zelenski a invocat atacuri recente în regiunile Sumî, Harkiv, Poltava, Herson, Zaporojie și Donețk. Ținte: energie, logistică, producție militară Zelenski afirmă că Ucraina intensifică loviturile asupra infrastructurii energetice, rețelelor logistice și obiectivelor de producție militară, inclusiv pe teritoriul Rusiei și în zonele ucrainene ocupate temporar. Scopul declarat: să fie afectate capacitățile care fac posibilă agresiunea și să fie transmis semnalul că ocuparea teritoriilor „nu va fi ușoară și nepedepsită”. Președintele a susținut că logistica militară rusă în teritoriile ocupate a devenit „din ce în ce mai dificilă”, iar operațiunile Ucrainei – inclusiv cele care vizează Crimeea – sunt „calculate”, pe fondul utilizării tehnologiilor moderne. Efecte invocate în Rusia: presiune pe apărare antiaeriană și pe piața carburanților Potrivit lui Zelenski, Rusia ar fi fost nevoită să își redistribuie sisteme de apărare antiaeriană pentru a proteja zone sensibile politic, precum Moscova, Valdai și Podul Kerci , în detrimentul altor regiuni. El a afirmat că au fost mutate „sute” de lansatoare S-400, S-500 și Pantsir către regiunea Moscovei și „aproape 90” de lansatoare către Valdai. În plan economic, Zelenski a susținut că peste 60 de regiuni rusești se confruntă deja cu penurii de combustibil, iar prețurile la benzină și motorină cresc puternic acolo unde carburantul mai este disponibil. Lovituri la peste 1.200 km și ținte industriale Zelenski a declarat că Ucraina a lovit arsenale din apropierea Sankt Petersburgului, distrugând o cantitate semnificativă de muniție aparținând Flotei Baltice. De asemenea, a menționat lovituri confirmate asupra unor facilități de gaze din regiunea Orenburg, la peste 1.200 km de linia frontului, precum și asupra unor obiective petroliere „în întreaga Rusie”. El a indicat și o uzină din Ceboksarî ca țintă, susținând că a fost lovită cu o rachetă ucraineană „Flamingo”, și a adăugat că sunt vizate inclusiv fabrici care produc componente critice pentru rachetele folosite de Rusia în atacurile asupra Ucrainei. Miza politică: sprijinul partenerilor și accelerarea producției de drone Zelenski a legat campania de discuțiile cu partenerii la summitul G7, afirmând că, dacă Ucraina primește ceea ce s-a discutat acolo, „poate crea rapid condiții” care să oblige Rusia să aleagă pacea. Totodată, a spus că Ucraina pregătește noi acorduri pentru drone și implementează înțelegeri deja convenite, insistând că „volumul producției de drone trebuie să crească”. În paralel, Zelenski a susținut că serviciile ucrainene ar fi obținut documente interne rusești privind evaluarea impactului loviturilor ucrainene cu rază medie și lungă și că presiunea este „resimțită dureros” de conducerea de la Moscova. Ca efect politic intern în Rusia, el a afirmat că serviciile de securitate ar propune amânarea sau anularea alegerilor pentru Duma de Stat planificate pentru septembrie, pe fondul „complicațiilor” generate de continuarea războiului. Zelenski a reiterat că Ucraina urmărește o pace „demnă” și garanții de securitate, susținând că Rusia trebuie împinsă către negocieri și că „instrumentele” pentru acest lucru există. [...]
Europa își pregătește agenda de reconstrucție a Ucrainei , cu accent pe infrastructură și pe un cadru politic de cooperare, după ce premierul Poloniei, Donald Tusk , a spus la Gdańsk că Ucraina și țările europene vor lucra împreună pentru refacerea orașelor devastate de război, potrivit Mediafax . Declarațiile au fost făcute la deschiderea Conferinței pentru Reconstrucția Ucrainei 2026, organizată la Gdańsk, eveniment care se desfășoară pe parcursul a două zile, începând cu 25 iunie. Tusk a mulțumit miilor de politicieni, oficiali și reprezentanți ai mediului de afaceri prezenți la discuțiile despre reconstrucția Ucrainei după încheierea războiului. Reconstrucția, dincolo de clădiri: infrastructură și „memorie istorică” Tusk a susținut că reconstrucția nu se reduce la refacerea infrastructurii, ci include și o dimensiune legată de „memoria istorică” și de reconciliere. În acest context, el a legat reconstrucția de aspirația Ucrainei de a face parte dintr-o Europă unită și de necesitatea unei discuții „sincere despre trecut”. „Trebuie să vorbim sincer despre trecut, astfel încât viitorul să arate cu totul altfel.” De ce Gdańsk și ce mesaj transmite Polonia Premierul polonez a explicat că a ales Gdańsk ca gazdă a conferinței pentru semnificația istorică a orașului, al cărui centru vechi a fost aproape complet distrus în Al Doilea Război Mondial și apoi reconstruit. El a numit Gdańsk un exemplu de reconstrucție „la scară largă” și a folosit această experiență ca argument pentru fezabilitatea unui efort similar în Ucraina. „Când spunem că vom reconstrui împreună orașele distruse ale Ucrainei după război, o spunem pentru că credem că acest lucru se va întâmpla după război și se va întâmpla datorită solidarității noastre.” Context european: asistență macrofinanciară anunțată de Comisia Europeană În cadrul aceluiași eveniment, Ursula von der Leyen a anunțat că Uniunea Europeană va acorda Ucrainei prima tranșă de asistență macrofinanciară din programul de sprijin pentru perioada 2026–2027. Materialul citat nu precizează valoarea tranșei sau condițiile atașate finanțării. [...]
O presupusă operațiune ucraineană de sabotaj asupra conductelor Nord Stream arată cât de vulnerabilă rămâne infrastructura energetică subacvatică , cu potențiale efecte în lanț asupra securității aprovizionării și a costurilor din energie, potrivit Mediafax , care citează The Telegraph . Planul ar fi folosit drept acoperire realizarea unui film pentru adulți în Marea Baltică. O echipă sub acoperire, formată din patru bărbați și o femeie, ar fi fost desfășurată pe coasta baltică a Germaniei în toamna anului 2022, cu instrucțiuni să le spună autorităților că filmează. În timpul operațiunii, participanții ar fi renunțat la pretextul filmului și ar fi invocat o „vacanță cu scufundări”. Obiectivul real, conform relatării, era coborârea la circa 80 de metri pentru a distruge cele patru conducte submarine. Ce se știe despre organizare și cine ar fi coordonat Detaliile ar fi fost prezentate în cartea „Conspirația Nord Stream”, semnată de jurnalistul de investigație Bojan Pancevski, pe baza mărturiilor directe ale unor conspiratori ucraineni, conform aceleiași surse. Complotul ar fi fost orchestrat de doi înalți oficiali militari ucraineni, identificați doar drept „Generalul” și „Colonelul”, care ar fi făcut parte dintr-o organizație de stat ce nu ar fi acționat la ordinele directe ale președintelui Volodimir Zelenski . Execuția și ancheta: ce au stabilit autoritățile, potrivit relatării Echipa ar fi recrutat scafandri civili, inclusiv o femeie care apăruse anterior pe coperta unei reviste erotice. Aceștia s-ar fi antrenat în locuri secrete din Ucraina pentru amplasarea și camuflarea explozibililor în rezervoarele de oxigen, iar după sosirea în Germania ar fi închiriat o ambarcațiune. Pe 26 septembrie 2022, explozibilii ar fi detonat în patru puncte separate în apropierea unei insule daneze, iar trei din cele patru conducte care transportau gaze naturale din Rusia în Germania ar fi fost avariate. Incidentul a declanșat un scandal internațional, Rusia fiind suspectată inițial de sabotaj, mai notează materialul. Anchetatorii germani ar fi identificat ulterior legături între atac și echipa de scafandri ucraineni, după analiza imaginilor dintr-un port de agrement și a mii de fotografii de la camerele de trafic. Un singur suspect ar fi fost reținut și audiat în acest caz, potrivit relatării citate. [...]
Kremlinul condiționează rolul de mediator al SUA în Ucraina de renunțarea la sprijinul pentru Kiev , pe fondul unor semnale că Moscova începe să se îndoiască de poziția președintelui Donald Trump, potrivit HotNews . Mesajul, transmis public de Dmitri Peskov , ridică miza diplomatică pentru Washington: Rusia spune că nu poți media „în timp ce ești implicat în război într-una dintre tabere”. Linia Kremlinului: mediere, dar nu „dintr-o tabără” Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că Rusia este „profund recunoscătoare” pentru eforturile de mediere ale SUA, însă a insistat că acestea sunt incompatibile cu sprijinul american pentru una dintre părțile aflate în conflict. „Dar, desigur, este imposibil să faci astfel de eforturi în timp ce eşti implicat în război într-una dintre tabere.” În același timp, Peskov a spus că Moscova pornește de la presupunerea că echipa americană de negociere „înțelege foarte bine” această limitare și că dialogul cu negociatorii SUA privind o soluționare în Ucraina ar urma să continue. Contextul imediat: atacuri asupra rafinăriilor și „poziția de forță” În material este menționată și relatarea publicației ucrainene Kiev Independent, potrivit căreia Ucraina – care și-a intensificat atacurile asupra rafinăriilor rusești – ar considera că și-a asigurat sprijinul lui Trump pentru a acționa „mai îndrăzneț”, într-o campanie menită să forțeze Rusia să negocieze dintr-o poziție mai slabă. Peskov a respins această idee. Totodată, el a reluat o poziție exprimată anterior, potrivit căreia europenii ar avea „o concepție foarte greșită” dacă pornesc de la premisa că Rusia poate fi adusă la negocieri „de pe o poziție de forță”, mizând pe o slăbire a Moscovei. Lavrov cere „lămuriri” după G7 și invocă „Spiritul Anchorage-ului” Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că Rusia rămâne angajată față de înțelegerile convenite anul trecut la summitul din Alaska dintre Putin și Trump, dar a cerut clarificări privind ce s-a discutat la G7, la Evian, după ce președintele francez Emmanuel Macron a sugerat că Trump și-ar fi schimbat abordarea față de războiul din Ucraina. „În ceea ce priveşte Ucraina, vrem să înţelegem ce s-a întâmplat la Evian.” Lavrov a mai spus că partea americană nu a comunicat „concluziile” după summitul de la Evian și nici direcția viitoare a acțiunii SUA. În același timp, el a invocat acuzația că summitul din Alaska ar fi putut fi „o stratagemă a SUA pentru a câștiga timp” în vederea reînarmării Ucrainei, menționând că și alți oficiali ruși au acuzat Washingtonul că nu a respectat înțelegerile. Ce urmează, potrivit Moscovei Lavrov a reiterat că Rusia vrea să continue discuțiile cu SUA și a spus că Moscova așteaptă în continuare o nouă vizită a emisarilor lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner. În logica mesajului Kremlinului, următorul test va fi dacă Washingtonul își poate menține simultan sprijinul pentru Ucraina și pretenția de mediator acceptat de Rusia. [...]
Rusia încearcă să gestioneze o deficit de carburanți care se adâncește, inclusiv în Moscova , în timp ce războiul și loviturile ucrainene asupra infrastructurii energetice continuă să pună presiune pe lanțurile de aprovizionare, potrivit evaluării zilnice a Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post . Măsurile anunțate de autoritățile ruse vizează „combaterea” penuriei de benzină în orașul Moscova, pe fondul unor lipsuri tot mai mari atât la benzină, cât și la combustibil de aviație la nivelul Rusiei. Materialul nu detaliază ce instrumente sunt folosite (de exemplu, restricții, realocări de stocuri sau intervenții pe piață), dar semnalul este că problema a ajuns suficient de vizibilă încât să necesite intervenție administrativă. În același timp, evaluarea notează că forțele ucrainene au lovit peste noapte, între 23 și 24 iunie, infrastructură de procesare a gazelor din regiunea Orenburg, un element care poate amplifica riscurile operaționale pentru sectorul energetic rus, chiar dacă impactul exact asupra producției sau livrărilor nu este cuantificat în textul citat. Pe partea militară, ISW consemnează și că forțele ruse au avansat „marginal” în direcția Oleksandrivka, iar Rusia a lansat 101 drone asupra Ucrainei în noaptea de 23 spre 24 iunie. În paralel, oficiali de rang înalt de la Kremlin își mențin poziția de a nu negocia direct cu Ucraina și reafirmă obiectivele maximale inițiale ale războiului, potrivit aceleiași evaluări. Separat, materialul menționează o evoluție cu potențial de impact regional: repetitoarele de semnal belaruse de la granița Belarus–Ucraina ar fi încetat să funcționeze din 22 iunie, după avertismentul președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski că Belarus trebuie să le dezactiveze cel târziu până la 26 iunie. În același timp, Kremlinul ar intensifica presiunile asupra lui Aleksandr Lukașenko pentru a extinde implicarea Belarusului în război, în timp ce liderul de la Minsk ar încerca să reziste cererilor Moscovei fără să piardă sprijinul acesteia. [...]
Germania vrea ca NATO să își asume un angajament ferm de finanțare pentru Ucraina , o mișcare care ar transforma sprijinul pentru Kiev dintr-o sumă de decizii naționale într-un semnal colectiv cu greutate politică și bugetară înaintea summitului Alianței din iulie, potrivit Adevărul . Propunerea a fost anunțată la Berlin de cancelarul german Friedrich Merz , după o reuniune cu președintele Franței, Emmanuel Macron, și cu premierii Keir Starmer (Marea Britanie), Giorgia Meloni (Italia) și Donald Tusk (Polonia). Merz a spus că obiectivul este ca summitul NATO de la Ankara, programat în iulie, să transmită „un semnal clar” de sprijin pentru Ucraina în războiul cu Rusia. În același context, cancelarul german a susținut că, după summitul G7 de la Evian, există „o unitate transatlantică așa cum nu s-a mai văzut de mult timp” și a transmis Moscovei că „a venit momentul” începerii negocierilor de pace. Presiune economică mai mare asupra Rusiei, pe agenda liderilor europeni Emmanuel Macron a afirmat că relațiile dintre europeni și americani s-au consolidat în ultimele zile, inclusiv în privința disponibilității Washingtonului de a exercita presiuni suplimentare asupra Rusiei. Liderul francez a remarcat că, pentru prima dată în ultimele 18 luni, toate statele G7 au semnat un document comun, iar SUA susțin alături de partenerii europeni integritatea teritorială a Ucrainei și protejarea infrastructurii sale. Keir Starmer a legat explicit evoluțiile de pe front și dificultățile economice ale Rusiei de necesitatea intensificării sancțiunilor: „Trebuie să creştem presiunea asupra economiei ruse. Trebuie impuse mai multe sancţiuni şi, prin sprijinul nostru acordat Ucrainei.” Ce urmează: Ankara și reuniunea „Coaliției Voluntarilor” Macron a spus că progresele recente trebuie consolidate atât la summitul NATO de la Ankara, cât și la reuniunea „Coaliției Voluntarilor” pentru sprijinirea Ucrainei, programată pe 13 iulie la Paris. Giorgia Meloni a reafirmat susținerea pentru o „pace justă și durabilă”, argumentând că aceasta nu poate fi obținută fără garanții de securitate credibile și fără continuarea sprijinului pentru Kiev. Donald Tusk a insistat, la rândul său, pe menținerea unității europene și transatlantice înaintea summitului NATO și a amintit că Polonia va găzdui în această săptămână, la Gdansk, o nouă ediție a Conferinței pentru Reconstrucția Ucrainei . [...]
