Știri
Știri din categoria Externe
Washingtonul menține linia „statu quo” față de Taiwan, iar vizita președintelui Donald Trump în China nu a schimbat politica SUA, a declarat secretarul de stat Marco Rubio, potrivit Digi24. Mesajul vizează în primul rând predictibilitatea deciziilor americane privind securitatea în Indo-Pacific, într-un moment în care pachetele de armament pentru Taipei sunt folosite și ca instrument de negociere în relația cu Beijingul.
Rubio a spus, în fața unei comisii din Senatul SUA, că obiectivul Washingtonului rămâne menținerea „statu quo”-ului (situația existentă) în strâmtoarea Taiwan și că politica SUA „nu se schimbă”, inclusiv după deplasarea lui Trump în China.
În contextul în care guvernul de la Taipei „cheltuie enorm pentru înarmare”, iar SUA sunt principalul furnizor de echipamente militare, Rubio a încercat să reducă incertitudinea creată de declarațiile recente ale lui Trump.
După vizita în China, Trump a sugerat într-un interviu pentru Fox News că ar putea amâna aprobarea unui pachet de armament pentru Taiwan de circa 14 miliarde de dolari (aprox. 64 miliarde lei), considerând că decizia ar putea deveni „monedă de schimb” în negocierile Washington–Beijing. Rubio a precizat acum că vânzarea nu este anulată și rămâne „în curs de examinare”.
Totodată, secretarul de stat a reamintit că în decembrie anul trecut administrația Trump a aprobat o vânzare de armament către Taiwan de circa 11 miliarde de dolari (aprox. 50 miliarde lei), despre care a spus că depășește totalul vânzărilor din timpul administrației Joe Biden (2021–2025) și că a generat o reacție „agresivă” din partea Chinei.
Pe fondul diminuării stocurilor armatei americane după ostilitățile cu Iranul, Washingtonul a decis să suspende un export de rachete interceptoare Patriot către Taiwan, potrivit informațiilor prezentate în articol. Detaliile despre durata suspendării sau condițiile reluării livrărilor nu sunt precizate în sursă.
Declarațiile lui Rubio au fost făcute în ziua în care acesta are două audieri în Congresul SUA: în Comisia pentru Relații Externe a Senatului și în Subcomisia pentru Credite Bugetare a Camerei Reprezentanților. Tema este bugetul cerut de Departamentul de Stat pentru exercițiul fiscal 2027, un cadru care poate influența și capacitatea administrativă de a susține prioritățile externe, inclusiv în Indo-Pacific.
Recomandate
Incertitudinea privind negocierile SUA–Iran crește riscul de prelungire a tensiunilor regionale , după ce Donald Trump a spus că nu a primit nicio informare de la iranieni despre o eventuală suspendare a discuțiilor și că Washingtonul va „menține blocada”, potrivit Economica . Într-un interviu acordat NBC News, Trump a sugerat o strategie de presiune prin lipsa comunicării, afirmând că „a tăcea este foarte bine” și că această abordare „ar putea dura mult timp”. El a adăugat că tăcerea nu înseamnă escaladare militară imediată: „Nu înseamnă că vom merge şi vom începe să aruncăm bombe peste tot acolo. Pur şi simplu vom tăcea. Vom menţine blocada”. Totodată, Trump a susținut că poate aștepta „cât vor ei”, argumentând că Iranul „pierde o avere” în acest interval. Ce a declanșat confuzia: anunțul Tasnim și contextul din teren Anterior, agenția oficială iraniană Tasnim anunțase că Iranul își suspendă negocierile indirecte cu SUA, pe fondul deteriorării situației de securitate după ce Israelul a ordonat trupelor să avanseze mai adânc în Liban, ceea ce complică eforturile diplomatice de a opri războiul aflat în a treia lună. Trump a declarat că iranienii sunt „mai buni negociatori decât luptători”, dar a insistat că nu a fost informat despre o suspendare a discuțiilor. De ce contează: semnal de blocaj diplomatic și presiune economică prelungită Mesajul transmis de Trump indică o posibilă prelungire a impasului diplomatic, cu accent pe menținerea presiunii prin „blocadă” și prin reducerea comunicării. În lipsa unei confirmări directe între părți privind statutul negocierilor, crește incertitudinea asupra următorilor pași și asupra duratei tensiunilor care influențează stabilitatea regională. [...]
Libanul susține că Hezbollah a acceptat o încetare reciprocă a atacurilor, un pas care ar putea reduce riscul de escaladare în jurul Beirutului , potrivit news.ro , care citează BBC. Ambasada Libanului în SUA a transmis că a „primit confirmarea acceptării de către Hezbollah a propunerii SUA privind o încetare reciprocă a atacurilor”. În esență, planul ar presupune ca Hezbollah să înceteze atacurile asupra Israelului, iar Israelul să nu mai atace capitala libaneză, Beirut. Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a confirmat acordul, însă a avertizat că loviturile asupra Beirutului vor continua „dacă Hezbollah nu încetează să atace orașele și civilii noștri”. Ce prevede, potrivit părții libaneze, propunerea SUA Într-o declarație de luni seara, ambasada libaneză a precizat că, „în conformitate cu acordul propus”, atacurile israeliene asupra suburbiilor sudice ale Beirutului ar urma să înceteze în schimbul abținerii Hezbollah de la atacuri împotriva Israelului. Aceeași sursă a adăugat că armistițiul urma „să fie extins pentru a cuprinde întreg teritoriul libanez”. De ce rămâne acordul fragil Declarațiile vin după ce președintele SUA, Donald Trump, a spus că a discutat atât cu Netanyahu, cât și cu reprezentanți ai Hezbollah și că „aceștia au convenit ca toate atacurile armate să înceteze”, pe fondul avertismentului Iranului că acțiunile militare israeliene în Liban amenință armistițiul existent dintre SUA și Iran. Totuși, Netanyahu a afirmat că, „în același timp”, IDF (Forțele de Apărare ale Israelului) „vor continua să opereze în sudul Libanului conform planului”. După anunțul lui Trump privind oprirea luptelor, unele ciocniri au continuat: Hezbollah a declarat că a lansat trei atacuri asupra tancurilor și soldaților israelieni în apropierea a două sate din nordul Israelului, folosind drone și „un baraj de obuze de artilerie”. [...]
Analiza imaginilor din satelit indică avarii la echipamente militare americane de miliarde de dolari , după ce Iranul ar fi lovit 20 de obiective ale SUA în Orientul Mijlociu de la începutul războiului, potrivit Antena 3 , care citează o analiză BBC bazată pe imagini satelitare și înregistrări video. Miza imediată ține de costurile de înlocuire și de capacitatea operațională a apărării antiaeriene americane în regiune. Iranul ar fi țintit obiective-cheie din opt țări din Orientul Mijlociu de la sfârșitul lunii februarie, iar pagubele ar include sisteme de apărare antiaeriană de ultimă generație, aeronave de realimentare și radare. În paralel, Pentagonul afirmă că a lovit peste 13.000 de ținte în Iran de la începutul Operațiunii „Epic Fury ”, conform aceleiași surse. Ce arată analiza: ținte în opt țări și posibil mai multe baze lovite Potrivit analizei BBC citate, obiectivele afectate se află în Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite (EAU), Qatar, Kuweit, Irak, Iordania, Bahrain și Oman. Publicația notează că „cifra reală ar putea fi mai mare”, unii analiști estimând că numărul bazelor lovite ar putea ajunge la 28. Un oficial american din domeniul apărării a refuzat să comenteze constatările BBC, invocând „motive de securitate operațională”, mai arată materialul. Costuri și echipamente: THAAD, aeronave și infrastructură de bază Printre echipamentele avariate ar fi trei baterii antibalistice THAAD (Terminal High Altitude Area Defense) , identificate la bazele aeriene Al Ruwais și Al Sader (EAU) și la baza aeriană Muwaffaq Salti (Iordania). SUA operează doar opt astfel de baterii la nivel global, iar fabricarea fiecăreia costă aproximativ 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei), potrivit informațiilor citate. Fiecare baterie necesită un echipaj de circa 100 de militari, iar interceptorii lansați ar costa aproximativ 12,7 milioane de dolari (aprox. 58 milioane lei) bucata. Viceamiralul Mark Mellett, fost șef al Forțelor de Apărare ale Irlandei, a declarat pentru BBC că aceste baterii sunt în centrul unei rețele regionale de apărare „foarte complexe”, care nu poate fi „înlocuită rapid sau ușor”. Analiza mai indică avarii la aeronave americane de realimentare și supraveghere la baza aeriană Prince Sultan din Arabia Saudită, unde ar fi vizibile în imagini aeronave avariate și cratere. O aeronavă ar fi fost identificată drept un avion de supraveghere E-3 Sentry, iar presa americană ar fi relatat că înlocuirea ar putea costa până la 700 de milioane de dolari (aprox. 3,2 miliarde lei), potrivit materialului citat. În Kuweit, atacurile ar fi vizat baza aeriană Ali Al Salem și Camp Arifjan, unde analiștii MAIAR ar fi identificat buncăre de combustibil distruse, hangare și spații de cazare, iar compania de informații pentru apărare Janes ar fi identificat pagube extinse la echipamente de comunicații prin satelit. De ce contează: presiune pe bugete și pe capacitatea de refacere rapidă Amploarea pagubelor este „dificil de cuantificat”, însă o estimare a Pentagonului din mai plasează costul total al Operațiunii „Epic Fury” la 29 de miliarde de dolari (aprox. 133 miliarde lei), mare parte din sumă urmând probabil să fie cheltuită pentru „costuri de reparare sau înlocuire a echipamentelor” distruse în conflict, conform sursei. Democrații susțin că această estimare ar fi probabil o subestimare. Raportul citat mai arată că cel puțin 42 de aeronave — inclusiv avioane de vânătoare F-15 și F-35, 24 de drone MQ-9 Reaper și un avion de atac A-10 — ar fi fost distruse sau avariate din februarie. Restricții pe imagini satelitare și limitări de verificare SUA ar fi încercat să limiteze analiza prin satelit a conflictului, cerând companiei Planet să impună o restricție „pe termen nedeterminat” asupra imaginilor noi din Iran și din cea mai mare parte a Orientului Mijlociu, potrivit articolului. BBC ar fi folosit imagini de la alți furnizori internaționali, combinate cu imagini mai vechi de la Planet, pentru a urmări pagubele. În lipsa unor confirmări oficiale detaliate privind fiecare obiectiv, concluziile rămân dependente de interpretarea imaginilor satelitare și a materialelor video disponibile public. [...]
Ucraina cere UE să poată confisca petrolierele „flotei fantomă” rusești , după ce Franța a interceptat în Atlantic un tanc petrolier suspectat că ajută Moscova să ocolească sancțiunile, potrivit Kyiv Post . Președintele Volodîmîr Zelenski a mulțumit Parisului și a cerut „modernizarea” legislației europene astfel încât astfel de nave să poată fi nu doar oprite, ci și confiscate, împreună cu încărcătura. Intercepția vizează petrolierul Tagor , despre care autoritățile franceze au spus că a fost reținut în weekend, în apele internaționale din Atlantic, cu sprijinul Marii Britanii și al altor parteneri. Președintele Emmanuel Macron a declarat că nava era suspectată că are legături cu Rusia și că operațiunea urmărește combaterea „flotei fantomă” folosite pentru a evita sancțiunile occidentale. Potrivit autorităților franceze, Tagor plecase din Murmansk (nord-vestul Rusiei), ar fi arborat în mod fals pavilionul Camerunului și se îndrepta spre Limbe, în vestul Camerunului. Prefectura maritimă a Atlanticului a precizat că interceptarea a avut loc la peste 400 de mile marine (aprox. 740 km) vest de Bretania, iar verificarea documentelor a confirmat suspiciuni privind neregularitatea pavilionului. Nava, cu 23 de membri ai echipajului, era escortată de marina franceză către un punct de ancoraj pentru controale suplimentare. Miza: bani din petrol și aplicarea sancțiunilor Zelenski a legat direct măsurile împotriva „flotei fantomă” de capacitatea Rusiei de a-și finanța războiul, susținând că veniturile din petrol ar trebui să fie folosite „pentru protecție împotriva agresiunii”, nu pentru a o alimenta. În același timp, el a argumentat că intercepția arată că o acțiune mai dură este posibilă, dar că Europa are nevoie de instrumente legale care să permită confiscarea navelor și a încărcăturilor, nu doar oprirea lor. „ Flota fantomă ” este descrisă ca o rețea de nave folosite de Moscova pentru a transporta petrol în pofida restricțiilor occidentale, prin schimbarea pavilionului, a structurilor de proprietate și a rutelor pentru a evita detectarea. Context operațional: Franța a mai oprit nave suspecte Un purtător de cuvânt al prefecturii maritime, Guillaume Le Rasle, a spus că Tagor era „cunoscută și urmărită” și că obiectivul devierii este verificarea validității pavilionului. Conform articolului, nava se afla sub sancțiuni ale UE și SUA. Din septembrie, Franța a urcat la bordul a încă trei nave considerate parte a „flotei fantomă”; acestea au fost lăsate să plece după ce proprietarii au plătit amenzi. Sunt menționate: Boracay (septembrie), care susținea că are pavilion din Benin; Grinch (ianuarie), un alt petrolier suspect, „impus” de forțele franceze; Deyna (martie), plecată din Murmansk sub pavilion mozambican, reținută la Marsilia. La nivel european, aproape 600 de nave suspectate că fac parte din „flota fantomă” sunt supuse sancțiunilor UE, potrivit materialului. Presiune pe sectorul de rafinare: 15 rafinării lovite, „aproape 40%” capacitate indisponibilă În aceeași adresare, Zelenski a afirmat că forțele ucrainene au lovit 15 rafinării rusești între ianuarie și mai și că, „începând din mai”, aproape 40% din capacitatea primară de rafinare a Rusiei ar fi fost scoasă din funcțiune. El a mai spus că Rusia a impus interdicții la exporturile de combustibil de aviație și benzină și că ia în calcul o interdicție la exporturile de motorină. Președintele ucrainean a prezentat loviturile asupra rafinăriilor și acțiunile împotriva „flotei fantomă” ca parte a aceluiași obiectiv: reducerea resurselor financiare ale Moscovei pentru continuarea războiului. În paralel, Vladimir Putin a condamnat reținerile navelor cu legături rusești, numindu-le „piraterie”, notează articolul. [...]
Semnalul Ungariei că ar putea renunța la veto deschide fereastra pentru lansarea negocierilor de aderare ale Ucrainei și Republicii Moldova , cu un posibil start pe 15 iunie, potrivit Libertatea . Miza este una de reglementare și procedură europeană: deschiderea primului „cluster” de negociere (un pachet de capitole tematice din procesul de aderare) ar urma să fie făcută la o conferință interguvernamentală la Luxemburg, pe 15 iunie, conform unor diplomați citați de Politico, preluați de Adevărul și Mediafax. De ce contează: fără acordul Budapestei, procesul rămâne blocat Ungaria a semnalat, în privat, că ar fi dispusă să renunțe la opoziția sa față de candidatura Ucrainei, după o întâlnire desfășurată luni între experți ucraineni și maghiari pe tema drepturilor minorității maghiare din Ucraina, potrivit acelorași diplomați citați de Politico. Totuși, un oficial ungar a transmis că „nu a fost luată nicio decizie” privind deschiderea clusterelor și că „negocierile sunt în curs” și „nu s-a ajuns la niciun acord”, în condițiile în care discuțiile sunt confidențiale. Legătura dintre Kiev și Chișinău: avansul e „la pachet” Ucraina și Republica Moldova au depus cererile de aderare în același timp, iar parcursul Chișinăului poate avansa doar dacă avansează și cel al Kievului, notează informațiile preluate din Politico. În paralel, ambasadorii UE ar urma să își finalizeze poziția privind deschiderea primului cluster până la sfârșitul acestei săptămâni, după ce Ucraina își va prezenta planurile pentru reforme interne și pentru abordarea problemei minorităților. Ulterior, statele membre ar urma să aprobe deschiderea clusterului la reuniunea din 15 iunie. Context: fonduri europene și accelerarea discuțiilor Potrivit unuia dintre diplomații citați de Politico, discuțiile privind aderarea Ucrainei s-ar fi accelerat după ce premierul ungar Péter Magyar a mers la Bruxelles și s-a întâlnit cu oficiali de rang înalt ai UE pentru a discuta despre deblocarea a 16,4 miliarde de euro din fonduri europene înghețate. În acest stadiu, calendarul rămâne condiționat de un acord politic între statele membre, iar semnalele de la Budapesta nu echivalează încă cu o decizie formală. [...]
Ucraina extinde evacuările în Harkov, iar presiunea logistică pe autorități crește odată cu intensificarea atacurilor rusești și cu riscul unei înaintări a forțelor Moscovei, potrivit Mediafax . Autoritățile locale au dispus evacuarea a peste 7.000 de persoane din mai multe localități din regiunea Harkov, după ce guvernatorul Oleh Syniehubov a anunțat extinderea zonei de evacuare obligatorie „în direcția Zolociv”, pe fondul „bombardamentelor sistematice” și al deteriorării situației de securitate. „Vor fi evacuate 7.157 de persoane, dintre care 1.702 sunt copii și 311 sunt persoane cu mobilitate redusă. Administrația Militară Regională Harkov, împreună cu voluntarii și fondurile de caritate, le asigură persoanelor strămutate intern tot necesarul – de la locuințe temporare, până la asistență medicală, umanitară și juridică”, a transmis Syniehubov, într-un mesaj publicat pe Telegram. Ce presupune operațional evacuarea Din datele comunicate de guvernator, evacuarea vizează un volum semnificativ de persoane vulnerabile, ceea ce implică resurse suplimentare pentru transport, cazare temporară și servicii medicale: 7.157 persoane vizate de evacuare; 1.702 copii; 311 persoane cu mobilitate redusă. Administrația regională spune că lucrează împreună cu voluntari și organizații caritabile pentru a acoperi nevoile de bază ale persoanelor strămutate intern, inclusiv sprijin juridic. Măsuri de securitate la nord, pe fondul temerilor legate de Belarus Evacuarea din Harkov vine după ce Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat consolidarea măsurilor de securitate în regiunile de nord, la granița cu Belarus, inclusiv verificări sporite ale persoanelor și controale la domiciliu. Potrivit instituției, obiectivul este prevenirea infiltrării unor grupuri ostile și contracararea unor posibile acțiuni de sabotaj, terorism sau spionaj. În același context, președintele Volodimir Zelenski a avertizat în luna mai că Rusia ar putea lansa un nou atac asupra Ucrainei din Belarus sau ar putea viza un stat NATO. „Vor să atragă Belarusul mult mai adânc în război și să lanseze operațiuni ofensive suplimentare tocmai de pe teritoriul belarus”, a declarat Zelenski pe 15 mai, conform sursei citate. [...]
