Știri
Știri din categoria Externe
SUA își înăspresc controlul la frontieră din cauza Ebola, printr-un pachet de măsuri care include screening extins pe aeroporturi, restricții temporare de intrare și un centru de carantină în Kenya, pe fondul extinderii epidemiei din Republica Democratică Congo (RDC), potrivit Digi24.
Secretarul de stat Marco Rubio a declarat, într-o ședință de guvern la Casa Albă, că administrația americană nu va permite intrarea „nici măcar a unui singur caz” de Ebola în Statele Unite. El a spus că guvernul lucrează pentru limitarea crizei în țările afectate, în special în RDC, și pentru monitorizare, astfel încât nicio persoană infectată să nu ajungă pe teritoriul SUA.
Autoritățile americane redirecționează toți călătorii americani care au fost în RDC, Uganda sau Sudanul de Sud în ultimele 21 de zile către trei aeroporturi pentru screening: Washington, Atlanta și Houston.
În paralel, rezidenților permanenți care au locuit sau au tranzitat prin aceste țări în ultimele 21 de zile li se interzice intrarea în SUA pentru o perioadă inițială de 30 de zile.
Statele Unite intenționează să deschidă în Kenya un centru de carantină pentru cazuri suspecte sau confirmate de Ebola, „în principal pentru americani”, a indicat un oficial american sub protecția anonimatului, confirmând o informație publicată de Wall Street Journal.
Potrivit aceluiași oficial, centrul ar urma să permită americanilor care părăsesc rapid RDC să fie plasați în carantină și să primească îngrijiri „de înaltă calitate”, fără riscurile unei călătorii lungi de întoarcere în SUA.
Un cetățean american infectat în RDC a fost internat într-o unitate specializată din Berlin, împreună cu soția și cei patru copii, considerați cazuri de contact. Spitalul Charité a anunțat că pacientul „răspunde bine la tratament” și că starea sa s-a stabilizat. Digi24 notează că este vorba despre Peter Stafford, medic misionar al ONG-ului creștin american Serge, expus la virus în timp ce trata pacienți în estul RDC.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a înregistrat până acum peste 1.000 de cazuri suspecte, dintre care 223 de decese. Totuși, amploarea reală a epidemiei nu este cunoscută, iar autoritățile sanitare internaționale estimează că cifrele sunt probabil subevaluate.
Recomandate
Marco Rubio neagă că SUA ar fi limitat sprijinul pentru Ucraina , respingând acuzațiile că lipsa unor informații furnizate de Washington ar provoca pierderi de vieți pe front, într-un moment în care Kievul avertizează asupra întârzierilor la livrările de armament esențiale pentru apărare, potrivit Adevărul . Declarațiile au fost făcute marți, 20 octombrie, în India, unde Rubio se află într-o vizită axată pe comerț, conform Sky News . Întrebat de reporteri dacă Washingtonul a limitat sprijinul acordat Kievului, secretarul de stat a calificat drept „scandaloase” afirmațiile atribuite unor persoane asociate guvernului ucrainean. „Este scandalos. Este revoltător. Pur și simplu nu este adevărat. Nu este corect.” Ce spune Rubio despre sprijinul SUA Rubio a susținut că sprijinul acordat Ucrainei nu s-a modificat și că nu a existat o decizie politică menită să afecteze Kievul. „Tot ceea ce a făcut Departamentul Apărării pentru Ucraina rămâne neschimbat. Situația nu s-a schimbat. Nimic nu s-a schimbat.” Totodată, el a negat existența unei „directive politice deliberate” împotriva Ucrainei și a explicat că Washingtonul ar încerca să echilibreze obligațiile față de alți parteneri cu propriile standarde și cerințe privind capacitățile disponibile. Contextul disputei: interceptoare plătite, dar nelivrate Tensiunile vin după ce, luni seara, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat SUA că întârzie deliberat livrările de rachete interceptoare destinate Ucrainei, deși acestea ar fi fost deja plătite de state europene, potrivit Adevărul . Zelenski a afirmat că rachetele sunt pregătite, însă autorizația nu ar fi fost încă acordată, acuzând o decizie politică de încetinire a sprijinului. În acest context, Kievul se teme că ajutorul american — considerat esențial pentru apărarea împotriva atacurilor rusești — ar putea fi redus, iar întârzierile la interceptoare ar afecta capacitatea Ucrainei de a-și proteja populația și infrastructura. Miza: continuitatea ajutorului și efectele în lanț Disputa are loc pe fondul deteriorării relațiilor dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski. Președintele american l-a criticat pe liderul ucrainean pentru atacurile asupra rafinăriilor rusești , susținând că acestea reduc disponibilitatea carburanților la nivel mondial și împing prețurile în sus, conform Adevărul . Pentru Ucraina, miza imediată rămâne predictibilitatea sprijinului militar american: orice blocaj sau întârziere la livrările de interceptoare și la schimbul de informații poate avea efecte directe asupra apărării aeriene și, implicit, asupra riscului pentru civili și infrastructură. [...]
Washingtonul neagă o intervenție politică în funcționarea Starlink din Ucraina , iar mesajul are miză operațională directă pentru utilizarea dronelor și a comunicațiilor pe front. Potrivit HotNews , secretarul de stat american Marco Rubio a respins acuzațiile Kievului privind încetinirea serviciului de internet prin satelit, susținând că „nimeni de la Casa Albă” nu a ordonat reducerea vitezei conexiunii. Rubio a declarat că SUA „nu au nicio legătură” cu problemele raportate și că nu a existat o decizie deliberată de a limita Starlink astfel încât anumite drone să nu îl poată utiliza. În același timp, el a indicat că, din informațiile pe care le are, serviciul ar fi fost restabilit la nivelul anterior. De ce contează: dependența operațională de conectivitate Disputa publică evidențiază cât de critică a devenit conectivitatea prin satelit pentru operațiunile militare ale Ucrainei, în special pentru drone. În relatarea preluată de Digi24, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a susținut că funcționarea Starlink este limitată și a vorbit despre „o operațiune planificată”. Tot acolo este menționat că Zelenski a afirmat că terminalele Starlink de uz militar folosite de forțele ucrainene „se deconectează de la rețea” la viteze mai mari de 161 km/h, ceea ce ar afecta operațiunile cu drone. Starlink vs. Starshield : delimitarea făcută de Rubio Rubio a insistat asupra diferenței dintre cele două produse ale SpaceX: Starlink : produs comercial, „reglementat și gestionat ca un produs comercial”. Starshield : produs pentru apărare, „un produs militar”, folosit de forțele armate ale SUA. Oficialul american a mai spus că Starshield face obiectul unui contract cu armata americană și „nu are nicio legătură cu Ucraina”, adăugând că Ucraina ar dori acces la acest sistem, inclusiv pentru lovituri în adâncimea teritoriului Rusiei, însă „în acest moment” nu îl are. În același context, este menționat că președintele american Donald Trump a negat informațiile potrivit cărora Casa Albă ar fi dispus restricții asupra serviciilor Starlink furnizate forțelor armate ucrainene. [...]
SUA pregătesc o formulă de negocieri la vârf cu Putin, Zelenski și Trump , printr-o inițiativă care ar putea debloca discuțiile pentru un armistițiu, potrivit Politico . Emisarul special american Steve Witkoff urmează să îi propună lui Vladimir Putin discuții directe cu președintele SUA, Donald Trump, și cu președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, într-un efort de a obține o încetare a focului. Ar fi primul summit în acest format de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în 2022. Inițiativa a fost anunțată marți, la o conferință de presă după întâlnirea din Norvegia dintre Zelenski și Witkoff. Premierul norvegian Jonas Gahr Støre, care a găzduit discuțiile, a spus că Witkoff va merge miercuri în Rusia, la Sankt Petersburg , pentru a discuta cu conducerea rusă și pentru a prezenta propuneri privind termenii păcii, inclusiv ideea unei reuniuni trilaterale la nivel de lideri. „Steve Witkoff va zbura mâine la Sankt Petersburg, unde se va întâlni cu conducerea rusă și va face schimb de idei din această întâlnire și din propunerile la care au lucrat colegi europeni și americani și, posibil, va deschide calea către o întâlnire la nivel de lideri.” Miza: armistițiu, dar și condițiile politice ale unui acord Contextul este complicat de faptul că încercările anterioare de a-l aduce pe Putin la o întâlnire față în față cu Zelenski au eșuat, iar Kremlinul a insistat recent că o astfel de întâlnire ar putea avea loc doar la Moscova. Zelenski a descris ziua drept una pozitivă, dar a punctat limitele negocierii: subiectele legate de viitorul teritoriilor ucrainene ar putea fi discutate doar de lideri, iar orice înțelegere de pace ar necesita „garanții de securitate” reale. Totodată, el a spus că un acord ar fi acceptabil doar dacă Ucraina este implicată în proiectarea lui. Întâlnirea din Oslo a avut loc după „zile de tensiuni ridicate” între Ucraina și președintele american, notează publicația. În acest cadru, miza diplomatică imediată este dacă vizita lui Witkoff în Rusia produce un acord de principiu pentru discuții la nivel înalt sau rămâne la stadiul de propunere. [...]
NATO își ajustează postura de descurajare în Marea Neagră după intensificarea atacurilor cu drone asupra navelor comerciale, subiect discutat la Bruxelles de secretarul general Mark Rutte și ministrul turc de Externe, Hakan Fidan, potrivit Mediafax . Întâlnirea a avut loc marți, la sediul NATO, pe fondul înmulțirii atacurilor cu drone „presupuse a fi rusești” asupra transportului comercial din regiune, inclusiv în proximitatea apelor unor state membre. Purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart, a transmis că discuțiile au vizat „situația actuală de securitate”, inclusiv cea din Marea Neagră, și „contribuțiile excelente ale Turciei la descurajarea și apărarea NATO”. În acest context, Rutte a declarat săptămâna trecută că Alianța și-a consolidat prezența pe flancul estic și a îmbunătățit capacitățile de contracarare a dronelor, ca răspuns la creșterea numărului de atacuri asupra navelor comerciale din apropierea statelor membre, între care este menționată și România. Șeful NATO a mai spus că organizația va continua să lucreze cu statele din regiunea Mării Negre și își va adapta măsurile de descurajare și apărare „după cum este necesar”. Inițiative paralele: moratoriu regional și demersuri la nivelul UE Pe linie regională, Bulgaria a anunțat săptămâna trecută că va colabora cu România și Turcia pentru stabilirea unui „moratoriu” asupra atacurilor împotriva navelor comerciale din Marea Neagră. Anunțul a venit după ce, în ultimele două săptămâni, mai multe nave civile au fost scufundate sau avariate în apele bulgare. La nivel european, șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a declarat în plenul Parlamentului European de la Strasbourg că lucrează la un acord cu Turcia, India și state africane pentru garantarea libertății de navigație în Marea Neagră. Inițiativa este legată de recentele atacuri cu drone din regiune, pe care Kallas le-a atribuit Rusiei, iar eurodeputații urmează să voteze joi o rezoluție pe acest subiect. Tot săptămâna trecută, Mark Rutte a discutat despre securitatea din Marea Neagră și cu președintele României, Nicușor Dan, respectiv cu premierul Bulgariei, Rumen Radev, în același cadru de preocupări privind riscurile pentru navigația comercială din zonă. [...]
Publicarea unor imagini cu Kim Jong Un sugerează o reacție de control al riscului politic în regiune , după ce în spațiul online au circulat zvonuri că liderul nord-coreean ar fi murit în urma unei hemoragii cerebrale, potrivit Daily Mail . Fotografiile, difuzate de agenția de presă de stat din Coreea de Nord, îl arată pe Kim Jong Un, în vârstă de 42 de ani, alături de fiica sa de 13 ani, Kim Ju Ae , inspectând o expoziție de îmbrăcăminte și încălțăminte în capitala Phenian. Publicația notează că autoritățile nord-coreene susțin că imaginile au fost făcute „ieri”, însă acest lucru nu a fost verificat independent. Zvonurile au fost alimentate de Xie Wanjun, un disident chinez stabilit în SUA și președinte al China Democracy Party, care a afirmat, fără a prezenta dovezi, că Kim ar fi suferit „o hemoragie cerebrală severă” și ar fi intrat în comă. Acesta a susținut că liderul nord-coreean ar fi fost dus la un spital din Beijing, unde ar fi murit, iar trupul ar fi fost transportat înapoi în Coreea de Nord, informația fiind „ținută sub tăcere”. În paralel, diplomați și servicii de informații sud-coreene ar fi spus că nu au auzit „nimic” care să susțină afirmațiile privind decesul lui Kim, conform aceleiași surse. Context: speculații recurente despre sănătatea liderului nord-coreean Starea de sănătate a lui Kim Jong Un este de mai mult timp subiect de speculații. În septembrie, agenția de informații a Coreei de Sud ar fi apreciat că liderul nord-coreean este „extrem de obez” și expus riscului de boli cardiace, după ce ar fi luat în greutate. Un politician din Seul, Youn Kun-young, citat ca făcând referire la South Korean National Intelligence Service, a afirmat că Kim ar cântări peste 310 livre (aprox. 141 kg) și că ar fi la „risc ridicat de boală cardiovasculară”, dar că nu ar fi arătat dificultăți în activități fizice, inclusiv urcatul scărilor. În același timp, acesta a spus că, potrivit evaluărilor, nu ar exista semne de probleme de sănătate, având în vedere monitorizarea de către o echipă medicală dedicată. Speculațiile au mai crescut în 2020, când Kim a lipsit de la o comemorare importantă și nu a apărut public aproximativ 20 de zile, alimentând atunci zvonuri despre o posibilă boală gravă după o intervenție chirurgicală. De ce contează: semnal pentru stabilitatea regimului și pentru piețele regionale Într-un stat cu armament nuclear și cu o succesiune politică opacă, orice informație privind incapacitatea sau moartea liderului poate amplifica incertitudinea strategică în Asia de Nord-Est. În acest context, apariția rapidă a unor imagini prezentate drept „dovadă a vieții” funcționează ca un instrument de reducere a speculațiilor, chiar dacă autenticitatea și data exactă a fotografiilor nu sunt confirmate independent. Daily Mail mai amintește că, deși Coreea de Nord s-a confruntat în trecut cu penurii alimentare repetate, un bucătar care a lucrat cu echipele implicate într-un summit SUA–Coreea de Nord a declarat în 2019 că liderul nord-coreean ar prefera alimente de lux, precum caviar, homar și foie gras. [...]
Avertismentul că Washingtonul ar putea condiționa sprijinul pentru Kiev de o înțelegere cu Moscova ridică riscuri operaționale imediate pentru apărarea Ucrainei , în contextul unor tensiuni deja vizibile pe livrările de armament și pe accesul la servicii satelitare, potrivit Kyiv Post , care citează declarațiile generalului american în retragere Wesley Clark . Fost comandant suprem al forțelor aliate NATO, Clark a spus într-un interviu acordat jurnalistei Elizabeth Vargas de la NewsNation (link în sursă) că președintele Donald Trump ar putea urmări „să facă schimb” suveranitatea Ucrainei pentru cooperarea președintelui rus Vladimir Putin în dosarul Iranului, în special pe tema programului nuclear al Teheranului. El a descris un asemenea scenariu drept o „înțelegere foarte, foarte coruptă și periculoasă”, avertizând că presiunea SUA asupra Kievului ar putea împinge Ucraina spre capitulare, în timp ce Rusia ar fi „recompensată” pentru agresiune. „Dacă poate provoca eșecul Ucrainei, livrează Ucraina lui Putin.” Clark a afirmat că, în interpretarea sa, Putin ar oferi ajutor pe relația cu Iranul în schimbul unor concesii privind Ucraina. „Exact. Exact asta se înțelege.” Publicația notează însă explicit că fostul general nu a prezentat dovezi directe privind existența unei astfel de înțelegeri, ci a vorbit despre o interpretare a acțiunilor recente și a priorităților diplomatice ale lui Trump. Ce consecințe operaționale indică avertismentul În material sunt menționate mai multe puncte de fricțiune între Kiev și Washington, care, dacă s-ar confirma sau s-ar amplifica, ar afecta direct capacitatea Ucrainei de a-și susține apărarea: decizia lui Trump de a relaxa sancțiunile energetice împotriva Rusiei; restricții semnalate asupra comunicațiilor prin satelit; întârzieri în livrarea unor rachete critice pentru apărarea aeriană. Președintele Volodimir Zelenski a acuzat Washingtonul că nu a furnizat informații în avans despre recente atacuri cu rachete balistice rusești și că a încetinit servicii satelitare folosite de forțele ucrainene. Clark a spus că, în timpul unei vizite recente la Varșovia, a observat îngrijorare în rândul oficialilor europeni de securitate, invocând inclusiv relatări despre întreruperea utilizării Starlink și a schimbului de informații, în timp ce „38 de rachete într-o noapte” ar fi lovit în jurul Kievului. În același timp, administrația Trump a negat că ar fi suspendat deliberat schimbul de informații cu Ucraina, iar oficiali americani au contestat afirmațiile potrivit cărora Washingtonul ar fi ordonat restricții satelitare. Context: temeri privind negocieri fără Ucraina la masă Clark a comparat scenariul cu Acordul de la München din 1938, susținând că încheierea unui război în detrimentul suveranității unei țări invadate ar submina principiile internaționale pe care SUA le-au apărat istoric. El a criticat și posibilitatea unui summit în trei – Trump, Putin și președintele chinez Xi Jinping – care ar putea avea loc la reuniunea APEC de luna viitoare, la Shenzhen, în China. Temerea, potrivit materialului, este că o eventuală discuție despre o „soluție” pentru război ar putea avea loc fără participarea Ucrainei. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, este citat cu o poziție similară: un astfel de format ar încuraja Moscova să continue invazia. Pentru moment, miza practică rămâne dacă tensiunile deja reclamate – întârzieri de livrări, dispute pe informații și servicii satelitare – se traduc în limitări persistente pe teren, într-un moment în care Kievul insistă că are nevoie urgentă de capabilități de apărare aeriană și sprijin informațional. [...]
