Știri
Știri din categoria Externe

Secretarul de stat american Marco Rubio spune că Strâmtoarea Ormuz va fi redeschisă, în contextul blocajului care a afectat în ultimele săptămâni traficul maritim prin această rută strategică, potrivit AGERPRES, care citează dpa.
Rubio a declarat, într-un interviu acordat luni postului Al Jazeera, că Iranul are alternativa de a permite trecerea navelor „respectând dreptul internațional” sau, în caz contrar, o coaliție internațională, inclusiv cu participarea Statelor Unite, ar urma să intervină pentru a asigura redeschiderea strâmtorii. Oficialul american nu a detaliat ce măsuri ar putea lua o astfel de coaliție.
„Dacă aleg să încerce să blocheze strâmtorile, atunci vor trebui să se confrunte cu consecințe reale, nu doar din partea Statelor Unite, ci și din partea țărilor din regiune și din întreaga lume”, a spus Rubio.
În același context, Rubio a indicat că obiectivele-cheie ale unei eventuale acțiuni militare ar include distrugerea forțelor aeriene și a marinei iraniene și reducerea semnificativă a numărului de locuri de lansare a rachetelor. El a susținut că aceste obiective ar putea fi atinse „în săptămâni, nu în luni”, după care ar urma să fie abordată problema Strâmtorii Ormuz.
Strâmtoarea Ormuz este o rută vitală pentru transporturile de petrol și gaze naturale lichefiate din regiune. Potrivit AGERPRES, atacurile și amenințările recente ale Iranului, pe fondul conflictului început de SUA și Israel la sfârșitul lunii februarie, au oprit în mare măsură traficul, fiind permisă doar trecerea limitată a petrolierelor, iar perturbările au contribuit la creșterea prețurilor globale la energie.
Recomandate

Confiscarea unei drone submarine americane în Strâmtoarea Ormuz ridică riscul de escaladare într-un coridor-cheie pentru energie , într-un moment în care Iranul menține strâmtoarea închisă și încearcă să impună un nou regim de control al tranzitului, potrivit News , care citează AFP. Gardienii Revoluției , armata ideologică a regimului iranian, au anunțat că au „capturat una dintre cele mai moderne drone submarine ale armatei americane” la intrarea în Strâmtoarea Ormuz, „marți în zori”. Potrivit comunicatului difuzat de televiziunea de stat, „imagini ale submarinului vor fi difuzate în orele următoare”. Presa iraniană susține că aparatul ar fi folosit în misiuni precum recunoaștere și supraveghere a fundului marin, inspectarea cablurilor și canalizărilor submarine, cartografierea fundurilor marine și detectarea minelor. Strâmtoarea Ormuz, închisă de la începutul războiului Strâmtoarea Ormuz, traversată înainte de război de o cincime dintre hidrocarburile la nivel mondial, este închisă de Teheran de la începutul Războiului din Iran, declanșat la 28 februarie de către Statele Unite și Israel, conform aceleiași relatări. În paralel, Statele Unite impun o blocadă porturilor iraniene, iar Iranul cere ca navele să solicite o autorizație pentru a traversa strâmtoarea, insistând că nu va reveni la regimul de liberă navigație dinainte de război. Miza operațională: control, autorizare și taxe Teheranul vrea să impună taxe de servicii navelor care traversează strâmtoarea, o măsură respinsă ferm atât de Washington, cât și de țări din Orientul Mijlociu. În acest context, incidentul cu drona adaugă presiune pe un punct de tranzit deja blocat și disputat, cu potențial de a amplifica tensiunile militare și de a complica și mai mult regulile de trecere pentru nave. [...]

SUA extind sancțiunile asupra aviației iraniene, crescând riscul de excludere financiară pentru companiile care fac afaceri cu transportatorii din Iran , potrivit Al Jazeera . Pachetul vizează atât linii aeriene comerciale și private, cât și firme care le furnizează servicii, într-o mișcare menită să taie „liniile de finanțare” ale Teheranului. Departamentul Trezoreriei SUA a anunțat marți 36 de sancțiuni „legate de Iran”, parte dintr-un demers de izolare denumit „Operation Economic Outcast”. Măsurile extind sancțiunile existente asupra companiei private iraniene Mahan Air și includ alte companii de aviație din Iran, precum și furnizori care le sprijină operațiunile. În logica de reglementare și conformare, mesajul central al Washingtonului este că riscul nu se oprește la entitățile iraniene sancționate, ci se propagă către parteneri și furnizori. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a avertizat că firmele care continuă să susțină companiile aeriene iraniene pot fi „tăiate de la sistemul financiar global”. „Astăzi, ne-am ținut promisiunea cu sancțiuni asupra companiilor care continuă să sprijine Mahan Air… Oricine face afaceri cu companiile aeriene rămase ale Iranului, pe care le-am sancționat astăzi: riscați să fiți tăiați de la sistemul financiar global.” Ce înseamnă sancțiunile, dincolo de Iran: efect de „contagiune” pentru furnizori Conform articolului, sancțiunile se aplică și țărilor și companiilor care fac afaceri cu entitățile restricționate și includ înghețarea activelor aflate sub jurisdicția SUA. Practic, măsurile cresc costurile de conformare și riscurile juridice pentru operatori și furnizori din afara Iranului care ar continua relațiile comerciale cu sectorul aviatic iranian. Washingtonul a acuzat anterior companii străine din țări precum Turcia, Emiratele Arabe Unite, Kazahstan și Malaezia că ar fi furnizat companiilor aeriene iraniene piese și servicii logistice. Context: presiune economică într-un conflict prelungit Mahan Air se află sub sancțiuni încă din 2011, când guvernul SUA a acuzat compania că sprijină Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC). Al Jazeera notează că, după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă pentru un al doilea mandat în 2025, administrația a intensificat presiunea asupra Iranului. Textul plasează noul pachet de sancțiuni în contextul unui război lansat pe 28 februarie de SUA și Israel împotriva Iranului, ajuns la șase luni în august, fără o concluzie la vedere. În paralel, Strâmtoarea Hormuz rămâne un punct sensibil: la începutul războiului, Iranul a restricționat trecerea, iar prețurile combustibililor au crescut în SUA și la nivel global; ulterior, administrația Trump a anunțat o blocadă navală și sancțiuni suplimentare pentru a limita „liniile de finanțare” ale Iranului. De partea iraniană, ministrul de Externe Abbas Araghchi a criticat decizia într-o postare pe rețelele sociale, susținând că Washingtonul recurge la „mai multe sancțiuni” după ce nu și-ar fi atins obiectivele prin sancțiuni sau război. La ce să se aștepte companiile: risc mai mare de conformare și acces la finanțare Din perspectiva mediului de afaceri, miza imediată este extinderea riscului de sancțiuni secundare: nu doar operatorii iranieni sunt vizați, ci și companiile care le furnizează piese, logistică sau alte servicii. În practică, asta poate însemna verificări mai stricte ale partenerilor, întreruperea unor relații comerciale și expunere la înghețarea activelor aflate sub jurisdicția SUA, dacă există legături cu entitățile sancționate. [...]

Schimbul de lovituri dintre SUA și Iran a împins temporar petrolul la 99,46 dolari , pe fondul escaladării conflictului din Golf și al riscului crescut pentru transporturile de țiței, potrivit Al Jazeera . Armata americană spune că a distrus cinci petroliere iraniene, iar Teheranul a ripostat cu atacuri cu rachete asupra unei baze americane din Iordania. SUA afirmă că a lovit petrolierele în Golful Oman și în apropiere de insula Kharg după ce Iranul ar fi lansat, de două ori în două zile, rachete balistice asupra unei nave de război americane. În replică, Iranul a tras rachete asupra forțelor americane staționate la baza Al Azraq din Iordania. De ce contează: risc de șoc pe piața petrolului Potrivit aceleiași surse, ostilitățile au dus pentru scurt timp cotația petrolului la 99,46 dolari (aprox. 448 lei) marți. Contextul este unul deja tensionat: la șase luni de la începutul războiului SUA și Israel cu Iranul, Teheranul menține închisă Strâmtoarea Hormuz , iar Washingtonul aplică o blocadă navală asupra porturilor iraniene. Ce spune Washingtonul despre atacul asupra petrolierelelor Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a transmis că Gardienii Revoluției (IRGC) au încercat să lovească o navă de război americană de două ori în ultimele două zile, dar nava „a evitat cu succes” atacurile. CENTCOM a precizat că nu au existat victime în rândul personalului american. În același comunicat, CENTCOM a spus că a ripostat lovind și „distrugând” patru petroliere în Golful Oman — M/T Kaviz, M/T Charminar, M/T Horizon 1 și M/T Riesco — și M/T Derya în apropiere de insula Kharg, precizând că echipajele au fost avertizate să abandoneze navele înainte ca acestea să fie făcute nefuncționale. Reacția Iranului și amenințări la adresa transporturilor din Golf Televiziunea de stat IRIB a confirmat atacul din apropierea insulei Kharg, despre care notează că gestiona circa 90% din exporturile de petrol ale Iranului înainte de război. IRIB a mai relatat că echipajul a fost evacuat și că o a doua navă ar fi fost lovită lângă portul Jask din Golful Oman. IRGC a susținut că „mai multe” nave comerciale iraniene au fost lovite și a anunțat că a răspuns prin „lovituri puternice” asupra bazei Al Azraq. De asemenea, IRGC a afirmat că atacurile anterioare asupra distrugătoarelor americane DDG-119 și DDG-53 ar fi provocat „pagube semnificative”, afirmație care nu este confirmată în material din surse independente. În plus, IRGC a amenințat că va viza petroliere aflate în porturi din Kuweit și Bahrain, cerând echipajelor să evacueze. Iordania: 18 din 20 de rachete interceptate, fără victime Forțele Armate ale Iordaniei au anunțat că apărarea antiaeriană a angajat 20 de rachete balistice și a interceptat 18, iar două au căzut în zone nelocuite. Armata iordaniană a spus că nu au existat victime și că echipe specializate au început securizarea locurilor unde au căzut resturi și schije. Mesaje politice: avertisment iranian, linie dură la Washington Șeful Statului Major al Forțelor Armate iraniene, Ali Abdollahi, avertizase anterior că orice atac asupra petrolierelelor iraniene va duce la lovirea bazelor americane din regiune. De partea americană, secretarul de stat Marco Rubio a declarat că Washingtonul va continua să lovească nave iraniene dacă Iranul încearcă să atace nave militare americane: „Iranul continuă să încerce să lovească nave ale marinei SUA, iar de fiecare dată când fac asta sau încearcă să facă asta, vor pierde petroliere.” În lipsa unor semnale de detensionare în relatarea citată, riscul imediat rămâne extinderea atacurilor asupra infrastructurii și transporturilor petroliere din Golf, cu efect direct asupra volatilității prețurilor. [...]

Traficul maritim prin Strâmtoarea Hormuz rămâne grav perturbat , în pofida mesajelor optimiste ale președintelui SUA, care a reluat ideea redenumirii rutei după el, pe fondul escaladării atacurilor asupra navelor, potrivit The Jerusalem Post . Într-un discurs de 100 de minute susținut miercuri la prima convenție republicană de tip „midterm”, Donald Trump i-a ironizat pe liderii Iranului și a susținut că războiul „se va încheia foarte curând după alegeri”. Președintele a afirmat că Teheranul ar aștepta rezultatul scrutinului pentru a negocia „cu democrați slabi” și a insistat că SUA nu vor permite Iranului să obțină arma nucleară. În același context, Trump a declarat că SUA „controlează Strâmtoarea Hormuz” și a repetat propunerea lansată cu circa o săptămână înainte de a redenumi pasajul drept „Strâmtoarea Trump”, adăugând că va face „un anunț” în acest sens. Atacuri asupra navelor și blocaje persistente în Hormuz Dincolo de retorică, publicația notează că, la șase luni de la debutul conflictului, transportul maritim prin Strâmtoarea Hormuz rămâne „sever” afectat, în condițiile unor eforturi concurente ale SUA și Iranului de a controla această rută strategică. Miercuri, Iranul a anunțat că a atacat 10 nave în apropierea strâmtorii, după ce SUA ar fi scufundat cinci petroliere iraniene — descris drept cel mai amplu schimb de atacuri asupra transportului maritim dintre cele două părți de la începutul războiului. Mesaj politic intern, cu efecte externe Trump a mai spus că Iranul „se destramă” și că nu mai este „bătăușul Orientului Mijlociu”, încadrând conflictul într-o cheie electorală și sugerând că Teheranul ar renunța la confruntare „imediat după Ziua Alegerilor” pentru a obține un acord. Pentru piețe și companii, miza imediată rămâne însă funcționarea unei artere critice pentru transportul de energie: chiar și în lipsa unor detalii suplimentare despre măsuri concrete, relatarea indică faptul că riscul operațional în zonă continuă, iar atacurile asupra navelor se intensifică. [...]

Presiunile SUA asupra aliaților NATO să se retragă din Curtea Penală Internațională riscă să adâncească faliile transatlantice și să complice cooperarea pe dosare de drept internațional , potrivit news.ro , care citează informații publicate de POLITICO. Într-o reuniune cu ușile închise a celor 32 de ambasadori ai NATO, la Bruxelles, la mijlocul lunii iulie, trimisul SUA Matthew Whitaker ar fi cerut sprijin pentru „desființarea” Curții și retragerea statelor din Statutul de la Roma, documentul fondator al CPI, potrivit a trei diplomați NATO citați sub anonimat. Whitaker și-ar fi încheiat intervenția cu un avertisment politic către aliați: „Vom urmări cu atenție cine este de partea Americii.” Ce le cere Washingtonul aliaților În paralel cu intervenția lui Whitaker, misiunea SUA ar fi transmis delegațiilor NATO un document care cere retragerea din CPI și descrie o strategie de „demontare sistematică” a capacităților Curții, potrivit detaliilor documentului împărtășit cu POLITICO. Concret, aliaților li s-ar fi cerut să: se retragă din Statutul de la Roma; „examineze amenințarea” pe care CPI ar reprezenta-o pentru propriile țări; „condamne public” ceea ce SUA numesc „depășirea atribuțiilor” instanței; „înceteze imediat” orice sprijin material acordat Curții. În document apare și îndemnul: „Să punem capăt odată pentru totdeauna acestei farse a CPI”, conform aceleiași relatări. De ce contează pentru NATO și pentru statele membre Deși NATO, ca organizație, nu este semnatară a Statutului de la Roma, aproape toate statele membre ale alianței sunt parte a CPI: excepțiile menționate sunt Turcia și Statele Unite. Asta înseamnă că presiunea Washingtonului vizează direct decizii de politică externă și de drept internațional ale capitalelor europene, nu o poziție formală a NATO. Demersul vine într-un moment sensibil pentru alianță, pe fondul tensiunilor recente: multe țări europene ar fi refuzat să se alăture războiului SUA împotriva Iranului, iar anterior au existat fricțiuni și din cauza amenințărilor președintelui Donald Trump privind anexarea Groenlandei, teritoriu autonom al Danemarcei, stat membru NATO, potrivit relatării. Contextul campaniei SUA împotriva CPI Potrivit informațiilor citate, presiunea asupra aliaților este legată de îngrijorarea SUA că oficiali americani ar putea fi urmăriți penal pentru crime de război. Campania ar face parte dintr-o abordare mai amplă a administrației Trump împotriva instituțiilor și normelor internaționale considerate a limita libertatea de acțiune a SUA, în contextul unor decizii precum retragerea din Acordul de la Paris, ieșirea din Organizația Mondială a Sănătății și încetarea participării la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, conform sursei. Campania împotriva CPI ar fi fost lansată în această vară de secretarul de stat Marco Rubio, care a acuzat Curtea că încalcă suveranitatea SUA. CPI, înființată în 2002, a deschis în 2020 o anchetă privind presupuse crime de război comise de soldați americani în Afganistan, înainte de a-i reduce prioritatea în anul următor, mai notează materialul. [...]

Administrația Trump vrea să accelereze acorduri comerciale și cooperarea militară cu aliați de dreapta din America Latină , într-un demers care urmărește atât securitatea regională, cât și contracararea influenței Chinei, potrivit Al Jazeera . Secretarul de stat Marco Rubio a spus că Washingtonul speră să încheie „în curând” acorduri de comerț cu Columbia, Peru și Ecuador, în paralel cu extinderea implicării militare americane în regiune. Rubio s-a întâlnit marți, la Barranquilla, cu președintele columbian Abelardo de la Espriella , vizita făcând parte dintr-un turneu în trei țări (Columbia, Ecuador și Peru) menit să consolideze relațiile cu guverne aliate și să extindă cooperarea de securitate. În zilele următoare, Rubio urmează să se vadă și cu președinții Daniel Noboa (Ecuador) și Keiko Fujimori (Peru). „Avem multe interese comune cu ei, atât în combaterea terorismului criminal transnațional regional, cât și în angajamente economice”, a spus Rubio despre cele trei țări. Pachetul: comerț, minerale critice și nuclear civil, plus sprijin militar În Columbia, discuțiile au inclus semnarea unor acorduri privind „mineralele critice” și cooperarea în domeniul nuclear civil. De la Espriella a declarat după întâlnire că țara sa vrea să se „re-stabilească” drept principal partener al SUA în securitatea emisferei și a indicat că va căuta sprijin american pentru operațiuni militare, inclusiv prin tehnologie radar și drone. Turneul are loc pe fondul unei orientări mai dure a administrației Trump în zona de securitate: Al Jazeera notează că, de la revenirea la Casa Albă pentru un al doilea mandat, Trump a autorizat acțiuni militare letale în Venezuela, în estul Oceanului Pacific și în Marea Caraibilor, pe care le-a prezentat ca esențiale în lupta împotriva traficului de droguri. Miza geopolitică: limitarea influenței Chinei Un obiectiv explicit al demersului este reducerea influenței Chinei în America Latină. Publicația amintește că Beijingul a semnat un acord de liber schimb cu Peru în 2009 și, de atunci, a devenit principalul partener comercial al țării sud-americane, depășind SUA. În același timp, administrația Trump ar urmări un control mai mare asupra emisferei vestice printr-o platformă de politică denumită informal „Doctrina Donroe”, în care securitatea este piesa centrală. Reacții interne în Columbia: acuzații de cedare a suveranității Vizita lui Rubio a fost criticată de candidatul prezidențial de stânga Ivan Cepeda, aliat al fostului președinte Gustavo Petro, care a numit-o un „act de predare” a unor aspecte strategice ale suveranității, invocând acordurile privind mineralele și energia. Cepeda a criticat și decizia lui de la Espriella de a relaxa restricțiile privind armele în aceeași zi, susținând că cele două mișcări se susțin reciproc. De la Espriella și-a apărat decizia, invocând criminalitatea și conflictul intern de lungă durată din Columbia, argumentând că cetățenii care respectă legea au fost restricționați, în timp ce infractorii s-au înarmat ilegal. Context economic imediat: disputa tarifară Pe fundalul discuțiilor despre acorduri comerciale, Columbia a cerut administrației Trump să reducă tarifele impuse în iulie, potrivit aceleiași surse. Al Jazeera nu precizează dacă această solicitare a fost abordată direct în întâlnirea de la Barranquilla sau ce calendar ar avea eventualele decizii. [...]