Știri
Știri din categoria Externe
Washingtonul își justifică menținerea Cubei pe lista statelor care sponsorizează terorismul după ce secretarul de stat american Marco Rubio a acuzat Havana că ar găzdui instalații de spionaj ruse și chineze și că ar fi sprijinit grupări armate din America Latină, potrivit Antena 3. Miza imediată este una de reglementare și sancțiuni: statutul de „stat sponsor al terorismului” menține presiunea diplomatică și economică asupra Cubei.
Rubio a făcut declarațiile în timpul unei audieri în Comisia pentru Relații Externe a Senatului SUA, fiind întrebat despre decizia Administrației președintelui republican Donald Trump de a păstra Cuba pe această listă. Conform relatării, Rubio a susținut că insula „continuă să găzduiască un număr considerabil de instalații de spionaj” folosite de China și Rusia pentru culegere de informații.
În material se arată că administrația democrată condusă de Joe Biden (2021–2025) a scos Cuba de pe lista sancțiunilor în ultimele zile ale mandatului, însă decizia a fost anulată de Donald Trump după revenirea la Casa Albă.
Rubio a argumentat că „Cuba a sponsorizat terorismul” și a sprijinit „diverse grupări”, indicând drept exemple Armata de Eliberare Națională (ELN), FARC și facțiuni disidente ale acestora.
„Cuba a sponsorizat terorismul și a sprijinit diverse grupări.”
Potrivit articolului, după capturarea în ianuarie a președintelui venezuelean Nicolas Maduro, Administrația Trump a intensificat presiunea asupra Cubei, inclusiv printr-o „blocadă petrolieră” care ar fi agravat criza economică și socială de pe insulă. În paralel, sunt menționate amenințări repetate ale liderului de la Casa Albă că ar putea „prelua controlul” asupra Cubei.
Textul notează că au existat contacte între Washington și Havana pentru a negocia o ieșire din conflict, în timp ce Cuba susține că schimbările interne pot fi decise doar de poporul cubanez și acuză SUA că ar pregăti o agresiune militară.
În aceeași relatare apar și afirmații prezentate ca „speculații” privind o posibilă invazie: Pentagonul ar fi poziționat trupe și armament pentru un potențial atac, iar decizia finală ar depinde de o „undă verde” din partea lui Donald Trump. Sunt menționate, ca elemente de context, prezența navală americană consolidată în regiune și sosirea portavionului Nimitz în zonă, într-un moment asociat cu punerea sub acuzare a fostului președinte Raul Castro.
Materialul nu oferă dovezi publice sau un calendar pentru aceste scenarii, iar acuzațiile și evaluările sunt prezentate ca poziții ale oficialilor americani și ca informații din relatarea citată.
Recomandate
Evaluarea Washingtonului că Mojtaba Khamenei este în viață și mai activ în decizie ridică miza politică a negocierilor SUA–Iran , într-un moment în care discuțiile pentru oprirea războiului din Orientul Mijlociu „bat pasul pe loc”, potrivit Digi24 , care citează declarații ale secretarului de stat american Marco Rubio . Rubio a spus în Senat, la o audiere în Comisia pentru Afaceri Externe, că SUA văd „semne” că Mojtaba Khamenei „se implică tot mai mult” în conducerea Iranului, chiar dacă „toate comunicările sale se fac în scris și prin intermediul unor terți”. Ce spune SUA despre rolul lui Mojtaba Khamenei Potrivit declarațiilor lui Rubio, implicarea ar fi vizibilă „la un anumit nivel”, însă comunicarea indirectă complică evaluarea publică a rolului său și lasă loc de incertitudini privind mecanismele interne de decizie de la Teheran. Contextul: succesiunea și absența din spațiul public În material se arată că Mojtaba Khamenei a fost grav rănit după un bombardament israelian țintit asupra unui complex din Teheran, în prima zi a războiului. De atunci, el nu a apărut în public sau în înregistrări video, iar după numirea sa ca ayatollah, pe 8 martie, i-au fost atribuite doar mesaje scrise. Totodată, Digi24 notează că el i-a luat locul tatălui său, ayatollahul Ali Khamenei, care ar fi fost ucis în acel atac israelian. De ce contează pentru negocierile SUA–Iran Mesajul transmis de Rubio indică faptul că Washingtonul își calibrează dialogul cu Teheranul având în vedere o posibilă consolidare a influenței noului lider, într-un moment în care negocierile pentru oprirea războiului din Orientul Mijlociu nu avansează. În lipsa unor apariții publice și cu comunicare prin intermediari, rămâne neclar cât de direct este controlul exercitat de Mojtaba Khamenei și cum se reflectă asta în pozițiile de negociere ale Iranului. [...]
Donald Trump spune că ar vrea o întâlnire cu noul lider suprem al Iranului, într-un moment în care armistițiul SUA–Iran se fragilizează , potrivit Agerpres . Declarația vine pe fondul acuzațiilor reciproce dintre Washington și Teheran privind încălcarea înțelegerii de încetare a focului, ceea ce ridică miza oricărei inițiative de contact direct la vârf. Într-un interviu acordat New York Post , Trump a afirmat că „ar vrea să-l întâlnească” pe ayatollahul Mojtaba Khamenei și a sugerat că o astfel de întâlnire ar putea avea loc „în funcție de ce se va întâmpla”. Președintele american a mai spus că iranienii „au mult respect” pentru noul lider suprem și a insistat că acesta este „realmente implicat” în deciziile de la Teheran. Cine este Mojtaba Khamenei și de ce contează pentru negocieri Agerpres notează că Mojtaba Khamenei a fost grav rănit într-un bombardament israelian țintit asupra unui complex din Teheran, în prima zi a războiului, și nu a mai apărut în public sau în înregistrări video de la numirea sa ca ayatollah, pe 8 martie, fiind asociat doar cu mesaje scrise. El i-a succedat tatălui său, ayatollahul Ali Khamenei, ucis în atacul israelian. În acest context, o eventuală întâlnire ar avea și o componentă operațională: ar testa dacă există canale funcționale de comunicare la nivel înalt, într-un moment în care, potrivit Washingtonului, conducerea iraniană ar evita expunerea. Mesajul Washingtonului: liderul iranian ar fi „în viață” și mai implicat Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că SUA estimează că Mojtaba Khamenei este „în viață” și „tot mai implicat” în conducerea țării. În fața Comisiei pentru Relații Externe a Senatului, Rubio a invocat „semne” ale unei implicări crescute, deși comunicarea s-ar face în scris și prin intermediari, pe fondul măsurilor de securitate luate de responsabilii iranieni pentru a evita localizarea și eventuale atacuri. Discuția cu Netanyahu și riscul extinderii tensiunilor În același interviu, Trump a confirmat că a discutat cu premierul israelian Benjamin Netanyahu despre atacurile israeliene în Liban, despre care a spus că pun în pericol armistițiul în curs în Orientul Mijlociu. „Am fost puțin deranjat de faptul că se luptă fără oprire cu Libanul. La un moment dat, i-am spus: «Bibi, trebuie să oprim asta»”, a relatat Trump, conform Agerpres. [...]
Rusia își menține cheltuielile de război la niveluri ridicate, în pofida avertismentelor privind epuizarea economiei , iar explicația ține de calculul politic și militar al lui Vladimir Putin , potrivit unei analize citate de Digi24 . Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) susține că liderul de la Kremlin refuză să reducă finanțarea apărării pentru că ar crede că Rusia poate obține victoria pe front. ISW notează că Putin „rezistă presiunilor” de a diminua cheltuielile militare și de a opri războiul împotriva Ucrainei, deși economiști și oficiali cu atribuții economice ar avertiza că presiunea asupra economiei devine nesustenabilă. Raportul este citat de publicația ucraineană Unian . Un element-cheie al acestei decizii, potrivit analiștilor, ar fi o evaluare distorsionată a situației militare, alimentată de raportări interne prea optimiste. „Putin are probabil o percepție falsă asupra situației de pe front, modelată de declarațiile exagerate ale comandamentului militar rus”, notează analiștii ISW. De ce contează: riscul de „blocaj” bugetar și presiune economică mai mare Analiza avertizează că reducerea cheltuielilor militare ar putea crea riscuri pentru unitățile rusești de pe front, mai ales în contextul contraatacurilor ucrainene. În același timp, menținerea strategiei actuale ar putea „epuiza și mai mult” economia Rusiei, deja afectată de sancțiuni și de costurile războiului. În sprijinul ideii că presiunea economică se acumulează, este invocată și o relatare anterioară Bloomberg: creșterea economică a Rusiei „aproape a stagnat”, iar deficitul bugetar „se adâncește” pe fondul majorării cheltuielilor militare. Tot Bloomberg ar fi menționat că avertismentele din interiorul aparatului de stat rus se înmulțesc, semnalând că Rusia nu își mai poate permite costurile războiului, ceea ce ar indica și diviziuni interne la Kremlin. Ce urmează Din informațiile citate, ISW nu indică un semn că Putin ar intenționa să reducă finanțarea războiului pe termen scurt, în pofida costurilor economice în creștere și a avertismentelor venite din zona economică a administrației ruse. [...]
Washingtonul menține linia „statu quo” față de Taiwan , iar vizita președintelui Donald Trump în China nu a schimbat politica SUA, a declarat secretarul de stat Marco Rubio , potrivit Digi24 . Mesajul vizează în primul rând predictibilitatea deciziilor americane privind securitatea în Indo-Pacific, într-un moment în care pachetele de armament pentru Taipei sunt folosite și ca instrument de negociere în relația cu Beijingul. Rubio a spus, în fața unei comisii din Senatul SUA, că obiectivul Washingtonului rămâne menținerea „statu quo”-ului (situația existentă) în strâmtoarea Taiwan și că politica SUA „nu se schimbă”, inclusiv după deplasarea lui Trump în China. Ce se întâmplă cu vânzările de armament către Taiwan În contextul în care guvernul de la Taipei „cheltuie enorm pentru înarmare”, iar SUA sunt principalul furnizor de echipamente militare, Rubio a încercat să reducă incertitudinea creată de declarațiile recente ale lui Trump. După vizita în China, Trump a sugerat într-un interviu pentru Fox News că ar putea amâna aprobarea unui pachet de armament pentru Taiwan de circa 14 miliarde de dolari (aprox. 64 miliarde lei), considerând că decizia ar putea deveni „monedă de schimb” în negocierile Washington–Beijing. Rubio a precizat acum că vânzarea nu este anulată și rămâne „în curs de examinare”. Totodată, secretarul de stat a reamintit că în decembrie anul trecut administrația Trump a aprobat o vânzare de armament către Taiwan de circa 11 miliarde de dolari (aprox. 50 miliarde lei), despre care a spus că depășește totalul vânzărilor din timpul administrației Joe Biden (2021–2025) și că a generat o reacție „agresivă” din partea Chinei. Unde apar limitări: stocurile SUA și exporturile de interceptoare Patriot Pe fondul diminuării stocurilor armatei americane după ostilitățile cu Iranul, Washingtonul a decis să suspende un export de rachete interceptoare Patriot către Taiwan, potrivit informațiilor prezentate în articol. Detaliile despre durata suspendării sau condițiile reluării livrărilor nu sunt precizate în sursă. Context: audieri pe bugetul Departamentului de Stat Declarațiile lui Rubio au fost făcute în ziua în care acesta are două audieri în Congresul SUA: în Comisia pentru Relații Externe a Senatului și în Subcomisia pentru Credite Bugetare a Camerei Reprezentanților. Tema este bugetul cerut de Departamentul de Stat pentru exercițiul fiscal 2027, un cadru care poate influența și capacitatea administrativă de a susține prioritățile externe, inclusiv în Indo-Pacific. [...]
Imagini satelitare indică faptul că Israel își consolidează prezența militară pe termen lung în Gaza , prin extinderea și construirea de noi posturi fortificate, deși acordul de încetare a focului din octombrie 2025 prevedea retragerea completă a trupelor, potrivit unei investigații Al Jazeera bazate pe analiză de date satelitare până în mai 2026. Analiza Unității Open Source a identificat 40 de avanposturi militare israeliene în interiorul Fâșiei Gaza. Publicația spune că opt dintre aceste baze au fost construite „de la zero” după intrarea în vigoare a armistițiului din octombrie 2025, iar unul dintre situri era încă în construcție la momentul analizei. Ce arată infrastructura: de la posturi temporare la poziții durabile Investigația descrie un efort „sistematic” de construire a unei infrastructuri militare sustenabile, nu doar a unor puncte de observație. Noile instalații ar fi distribuite astfel: două în nordul Gazei, două în zona centrală, una la est de Coridorul Netzarim și trei în orașul Khan Younis, în sud. Un exemplu menționat este amplasarea unei baze militare pe ruinele Cimitirului de Est din Khan Younis. Potrivit imaginilor satelitare, lucrările de inginerie pe terenul nivelat au început în noiembrie 2025, iar până la 18 mai 2026 locația ar fi fost dotată cu zone pentru vehicule și structuri repetitive, despre care Al Jazeera notează că ar putea fi folosite pentru cazarea trupelor și întâlniri operaționale. În nord, în Beit Lahiya, o zonă care apărea liberă în fotografii din octombrie 2025 ar fi intrat în lucrări de inginerie la mijlocul lui noiembrie, iar până în mai 2026 ar fi apărut o structură militară împrejmuită, cu facilități interne. Extinderi în „Linia Galbenă” și controlul Coridorului Netzarim Dincolo de bazele noi, analiza indică modernizări ale pozițiilor existente în așa-numita „Linie Galbenă” – zone-tampon și zone militare în care forțele israeliene ar fi avut permisiunea să rămână temporar până la retragerea completă. Al Jazeera notează că aceste zone ar acoperi aproximativ 60% din teritoriul enclavei. Un avanpost la est de Gaza City și-ar fi mărit suprafața cu o estimare de 70% între octombrie 2025 și mai 2026, cu restructurări interne, zone noi pentru vehicule blindate și fortificații întărite. În centrul Gazei, senzori satelitari ar fi detectat săparea unor tranșee defensive adânci în jurul unei instalații militare existente, interpretată ca orientare către „anduranță” pe termen lung. În jurul Coridorului Netzarim – rută folosită de armata israeliană pentru a separa fizic nordul de sud – au fost identificate trei avanposturi care ar păzi zonele din est și imediata vecinătate a axei. La est de coridor, în Juhor ad-Dik, un teren deschis ar fi fost transformat rapid într-o bază emergentă după începerea lucrărilor de terasament în martie 2026. Implicația de reglementare: armistițiul și semnalul de „fapt împlinit” Al Jazeera leagă această consolidare de încălcarea acordului de încetare a focului intermediat de Statele Unite în octombrie 2025, descris ca bazat pe un plan în 21 de puncte propus de președintele Donald Trump. Cadrul ar fi cerut încetarea ostilităților, intrarea imediată a ajutorului, dezarmarea Hamas și o retragere israeliană etapizată. În paralel, publicația citează declarații ale premierului Benjamin Netanyahu, care ar fi confirmat directive pentru a „sechestra permanent” cea mai mare parte a Fâșiei Gaza, într-un discurs în care a vorbit despre controlul a 60% din teritoriu și despre o abordare „pas cu pas” către o cotă mai mare. Un analist politic palestinian, Abdullah Aqrabawi, afirmă că după 7 octombrie „ideea de ocupație, control și împingere a granițelor” a devenit centrală în doctrina de securitate a Israelului și avertizează că amploarea construcțiilor ar indica o intenție care depășește o zonă-tampon temporară. Contextul umanitar invocat de sursă În același material, Al Jazeera citează date potrivit cărora, de la începutul războiului în octombrie 2023, atacurile israeliene au ucis aproape 73.000 de palestinieni și au rănit peste 172.919, majoritatea victime fiind femei și copii. Publicația menționează, pe baza datelor Ministerului Sănătății din Gaza, că după armistițiu ar fi fost raportate cel puțin 929 de persoane ucise și 2.811 rănite în cele șapte luni de la intrarea oficială în vigoare a încetării focului. Investigația sugerează că rețeaua de avanposturi, conectată prin valuri de pământ, tranșee și drumuri militare interne, ar restrânge mișcarea civililor și accesul la terenuri, în special în proximitatea liniilor de desfășurare israeliene. [...]
Ungaria deschide discuția despre o revenire parțială la energia rusească după război , invocând presiunea competitivității economice în Europa, potrivit G4Media , care redă un interviu al premierului ungar Peter Magyar pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ). Magyar susține că, odată încheiat războiul din Ucraina, „Europa va reveni parțial la sursele de energie rusești și va ridica sancțiunile”, argumentând că miza este „competitivitatea întregii Europe” și evitarea unui „nou Război Rece economic și politic”. În aceeași logică, el afirmă că Ungaria rămâne dependentă de petrolul rusesc și că o tranziție către alte surse nu se poate face rapid. În interviu, premierul leagă direct problema energiei de performanța economică și de costul vieții, spunând că lipsa creșterii economice și prețurile ridicate la energie sunt probleme majore pentru economia Ungariei și pentru nivelul de trai. Pe termen lung, obiectivul rămâne diversificarea, însă „competitivitatea economiilor europene” ar trebui, în opinia sa, să fie un criteriu în deciziile privind relațiile economice viitoare cu Rusia. Securitate versus pragmatism economic Deși pledează pentru reluarea parțială a relațiilor energetice cu Rusia după război, Magyar descrie Rusia drept „un risc de securitate pentru întreaga Europă” și spune că nu se poate continua cu teama de „sabotaj rusesc” sau de un atac. Totodată, afirmă că Ucraina are nevoie de garanții internaționale „autentice, aplicabile” pentru securitatea pe termen lung. El invocă Memorandumul de la Budapesta din 1994 , prin care marile puteri au garantat independența și integritatea teritorială a Ucrainei, susținând că promisiunile de atunci nu au fost respectate. Magyar mai spune că armamentul, în sine, nu este o garanție suficientă și că responsabilitatea pentru un acord de securitate revine în principal marilor puteri. Budapesta se oferă să găzduiască negocieri de pace Premierul ungar afirmă că Ungaria este pregătită să găzduiască eventuale negocieri între Kiev și Moscova și că poate oferi „asistență diplomatică și umanitară”. În același timp, admite că Budapesta nu poate juca un rol decisiv în stabilirea garanțiilor de securitate pentru Ucraina. Declarațiile vin pe fondul incertitudinii privind perspectivele unor negocieri directe între Rusia și Ucraina, în timp ce puterile occidentale caută formule pentru încheierea conflictului început în februarie 2022. G4Media notează că poziționarea lui Magyar încearcă să contureze o abordare diferită de cea a fostului premier Viktor Orbán, combinând critica la adresa agresiunii ruse cu apelul la reluarea relațiilor economice și energetice după război. [...]
