Știri
Știri din categoria Externe

Emmanuel Macron le-a cerut lui Donald Trump și Massoud Pezeshkian includerea Libanului în armistițiu, potrivit News.ro, care citează AFP.
Președintele Franței a discutat miercuri cu omologii săi din SUA și Iran despre necesitatea extinderii la Liban a armistițiului încheiat de Statele Unite cu Iranul. Macron consideră această extindere o „condiție necesară” pentru ca armistițiul să fie „credibil și de durată”.
Șeful statului francez a transmis pe rețeaua X că speră ca armistițiul să fie respectat integral de fiecare dintre beligeranți „pe toate terenurile înfruntării”, inclusiv în Liban.
În același context, Macron a anunțat că a avut convorbiri și cu președintele libanez Joseph Aoun, precum și cu premierul Nawaf Salam, cărora le-a exprimat solidaritatea Franței după atacurile Israelului în Liban.
Atacurile israeliene de miercuri din Liban s-au soldat cu 182 de morți și 890 de răniți, potrivit unui bilanț provizoriu comunicat miercuri seara de Ministerul libanez al Sănătății, conform informațiilor preluate de AFP.
Demersul lui Macron indică preocuparea Parisului ca înțelegerea de încetare a focului să nu rămână limitată la un singur front, în condițiile în care escaladarea din Liban riscă să submineze orice stabilizare regională pe termen scurt.
Recomandate

Ministrul britanic de Externe a spus că loviturile Israelului asupra Libanului sunt „profund dăunătoare” , potrivit Reuters . Yvette Cooper a avertizat joi, 9 aprilie, că intensificarea atacurilor riscă să destabilizeze armistițiul dintre Statele Unite și Iran și să amplifice tensiunile în regiune. Cooper a declarat la Times Radio că Londra vrea ca Libanul să fie inclus în încetarea focului și ca aceasta să fie extinsă pentru a acoperi și frontul libanez, argumentând că altfel efectul ar putea fi o destabilizare regională mai largă. „Escaladarea pe care am văzut-o ieri din partea Israelului a fost profund dăunătoare și vrem să vedem un sfârșit al ostilităților.” În același timp, Marea Britanie încearcă să gestioneze presiunea venită din partea președintelui american Donald Trump, care a criticat Londra pentru sprijin insuficient acordat Washingtonului în războiul cu Iranul, notează Reuters. În paralel, Regatul Unit spune că a încercat să contribuie la apărarea aliaților săi din Golf și lucrează cu alte țări la soluții pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz, rută strategică pentru transporturile de energie. Întrebată despre tensiunile cu principalul aliat, Cooper a spus că Londra poate rămâne apropiată de Washington chiar dacă adoptă o abordare diferită în regiune, dar a criticat unele declarații ale lui Trump, inclusiv amenințarea de a „distruge civilizația” Iranului, pe care le-a descris drept periculoase din cauza riscului de escaladare. [...]

JD Vance spune că Iranul decide dacă armistițiul va eșua din cauza Libanului , potrivit Agerpres , care citează AFP. Vicepreședintele american a declarat miercuri că „depinde de liderii iranieni să decidă dacă armistițiul va eșua din cauza Libanului”, în contextul evoluțiilor din regiune și al tensiunilor legate de frontul libanez. JD Vance urmează să conducă sâmbătă delegația Statelor Unite la discuțiile cu Iranul, conform informațiilor publicate de Agerpres. Declarația sa plasează responsabilitatea menținerii încetării focului pe deciziile de la Teheran, în condițiile în care Libanul este indicat ca posibil factor de destabilizare. Articolul Agerpres este disponibil integral doar abonaților, astfel că nu sunt oferite detalii suplimentare despre cadrul exact al negocierilor sau despre elementele concrete care ar putea lega armistițiul de situația din Liban. În plan diplomatic, mesajul transmis de Vance sugerează că Washingtonul va trata discuțiile de sâmbătă inclusiv prin prisma riscului ca escaladarea din Liban să afecteze armistițiul, cu implicații directe pentru securitatea regională și pentru stabilitatea fluxurilor energetice din Orientul Mijlociu. [...]

Secretarul Apărării al SUA, Pete Hegseth, a criticat aliații europeni ai Americii pentru refuzul de a sprijini SUA în conflictul cu Iranul , potrivit Daily Mail . Hegseth a făcut aceste declarații în cadrul unei conferințe de presă la Pentagon, după anunțarea unui armistițiu de două săptămâni între SUA și Iran. Critici la adresa aliaților europeni În discursul său, Hegseth a lăudat Israelul drept un aliat „curajos, dispus și capabil” al SUA, menționând că alți „așa-numiți aliați” ar trebui să ia notițe despre ce înseamnă adevărata capacitate militară. Această tensiune vine după săptămâni de critici vocale din partea fostului președinte Donald Trump, care și-a exprimat nemulțumirea față de lipsa de sprijin din partea Marii Britanii și Franței în războiul cu Iranul. Trump a fost deosebit de critic la adresa premierului britanic Keir Starmer pentru refuzul de a permite avioanelor americane să folosească bazele britanice pentru misiuni deasupra Iranului. Deși Starmer și-a schimbat ulterior poziția, el a refuzat să trimită trupe și nave britanice în Strâmtoarea Hormuz. Reacții și tensiuni internaționale Trump a descris portavioanele britanice ca fiind „jucării” în comparație cu cele ale SUA și a ironizat intenția britanicilor de a trimite portavioane doar după încheierea conflictului. În plus, Trump a cerut națiunilor NATO să ajute la redeschiderea Strâmtorii Hormuz, dar a fost refuzat de capitalele europene, care au declarat că acest lucru ar fi imposibil în timp ce luptele continuă. Președintele francez Emmanuel Macron a răspuns criticilor lui Trump, spunând că comentariile acestuia „nu sunt nici elegante, nici la standard”, adăugând că nu merită un răspuns. Armistițiul și impactul economic Hegseth a afirmat că Iranul a cerut armistițiul, iar programul său de rachete a fost „distrus funcțional”, în timp ce marina iraniană a fost „scufundată”. El a subliniat că acordul SUA-Iran înseamnă că Iranul „nu va deține niciodată o armă nucleară”. „Regimul iranian a înțeles că un acord este mult mai bun decât soarta care îi aștepta. Acest nou regim nu mai avea opțiuni și timp, așa că au încheiat un acord”, a declarat Hegseth. Generalul Dan Caine, președintele Comitetului Întrunit al Șefilor de Stat Major, a precizat că armistițiul este doar o pauză temporară în conflict, iar forțele comune sunt pregătite să reia operațiunile de luptă. Reacții ale piețelor globale Piețele globale și liderii mondiali au reacționat pozitiv la vestea armistițiului. În Europa, bursa de la Frankfurt a crescut cu 5% la deschiderea pieței, iar FTSE 100 a urcat cu 2,55%. În Asia, indicele Nikkei din Japonia a închis cu o creștere de peste 5%, iar Kospi din Coreea de Sud a urcat aproape 7%. Macron a declarat că acordul este un „lucru foarte bun”, însă Trump a avertizat că, dacă armistițiul nu este satisfăcător, SUA ar putea reveni rapid la conflict. [...]

Statele Unite afirmă că armistițiul cu Iranul nu acoperă loviturile israeliene în Liban, contrazicând declarațiile Iranului și mediatorilor pakistanezi , potrivit Axios . Karoline Leavitt, secretarul de presă al Casei Albe, a declarat că armistițiul dintre SUA și Iran nu se aplică atacurilor Israelului împotriva Hezbollah în Liban. Această poziție vine în contradicție cu afirmațiile Iranului și ale mediatorilor pakistanezi. Importanța acestei clarificări este majoră, deoarece atacurile Israelului în Liban reprezintă o amenințare imediată pentru stabilitatea armistițiului. Conform Apărării Civile Libaneze, cel puțin 254 de persoane au fost ucise în urma loviturilor israeliene. Iranul a cerut oprirea atacurilor israeliene asupra Hezbollah, proxy-ul său în Liban, ca o condiție esențială pentru armistițiu. În lipsa acestei opriri, Iranul amenință cu reluarea ostilităților și închiderea Strâmtorii Hormuz. „Termenii armistițiului Iran-SUA sunt clari și expliciți: SUA trebuie să aleagă între armistițiu și continuarea războiului prin Israel. Nu poate avea ambele. Lumea vede masacrele din Liban. Mingea este în terenul SUA și lumea urmărește dacă își va respecta angajamentele”, a scris ministrul de externe iranian Abbas Araghchi pe X. Egiptul, care a ajutat la medierea armistițiului, a acuzat Israelul de o tentativă „premeditată” de a submina armistițiul. Hezbollah a lansat atacuri cu rachete asupra Israelului după ce SUA și Israel au atacat Iranul acum cinci săptămâni, deschizând un nou front în război. Israelul a răspuns cu lovituri aeriene și o invazie terestră în Libanul de Sud. Pe fondul acestor evenimente, prim-ministrul pakistanez Shehbaz Sharif a anunțat armistițiul, declarând că acesta se va aplica „peste tot, inclusiv în Liban”. Totuși, prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a susținut că armistițiul nu include Libanul. Poziția SUA nu a fost clarificată până la declarația lui Leavitt. În culise, un oficial american a declarat că Netanyahu a ridicat problema Libanului într-o convorbire telefonică cu președintele Trump, convenind că luptele din Liban ar putea continua. Oficialul american a mai spus că Casa Albă nu este în prezent îngrijorată că situația din Liban ar putea duce la colapsul armistițiului cu Iranul. Forțele de Apărare ale Israelului au efectuat o serie de atacuri masive asupra țintelor Hezbollah din Beirut, Valea Beqaa și sudul Libanului. Potrivit IDF, aceasta a fost „cea mai mare serie coordonată de atacuri în Liban” de la începutul războiului cu Iranul. Aproximativ 80 de persoane au fost ucise și 200 rănite, conform Crucii Roșii Libaneze. Agenția de știri iraniană Tasnim a citat surse care au spus că Iranul se va retrage din acordul de armistițiu dacă atacurile asupra Libanului continuă. [...]

Casa Albă spune că Trump va discuta cu Mark Rutte retragerea SUA din NATO potrivit Digi24 , care relatează că întâlnirea este programată să aibă loc „în câteva ore” în Biroul Oval, la Washington. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat la conferința săptămânală de presă că retragerea Statelor Unite din NATO „este o chestiune pe care președintele a abordat-o” și că subiectul ar urma să fie discutat cu secretarul general al Alianței. Leavitt a mai spus că jurnaliștii ar putea avea ocazia să îl audă „direct pe președinte” după întrevedere, „chiar în cursul acestei după-amieze”. Contextul vizitei lui Mark Rutte la Washington, planificată anterior, este descris ca unul de tensiune ridicată între Donald Trump și statele membre NATO. Digi24 notează că liderul american a criticat public aliații pentru lipsa de implicare într-o operațiune de redeschidere a Strâmtorii Ormuz, un punct strategic pentru transporturile de petrol și gaze. „Au fost puși la încercare și au eșuat”, a declarat Karoline Leavitt, spunând că îl citează direct pe președintele american Donald Trump, potrivit AFP, preluată de Agerpres. În aceeași intervenție, Leavitt a susținut că este „destul de trist” că NATO „a întors spatele americanilor în ultimele șase săptămâni”, în condițiile în care „americanii sunt cei care le finanțează apărarea”, conform relatării Digi24. Articolul mai consemnează că Trump i-a catalogat pe membrii NATO drept „lași”, a descris alianța drept un „tigru de hârtie” și a amenințat în repetate rânduri, în ultimele săptămâni, cu ieșirea SUA din alianța militară. În acest context, așteptările legate de discuția de miercuri cu Mark Rutte sunt ridicate, menționează EFE, citată de Digi24. [...]

Donald Trump amenință cu tarife de 50% pentru țările care furnizează arme Iranului , potrivit G4Media , care citează agenția EFE via Agerpres. Președintele SUA spune că măsura ar urma să se aplice „imediat” și ar viza toate bunurile vândute în Statele Unite de către țările care livrează armament Teheranului. Într-un mesaj publicat pe rețeaua sa, Truth Social, Trump a descris sancțiunea comercială în termeni fără excepții. „Ţara care furnizează arme militare Iranului va fi supusă imediat unui tarif de 50% pentru absolut fiecare bun vândut Statelor Unite, cu efect imediat. Nu vor exista excluderi şi nici scutiri.” Declarațiile vin după ce, marți seară, Trump a anunțat un armistițiu temporar pentru a permite negocieri cu Iranul. În același context, liderul american a susținut că în Iran ar fi avut loc „o schimbare de regim foarte productivă” și a legat discuțiile de subiecte sensibile, inclusiv programul nuclear. Trump a afirmat că negocierile cu Teheranul sunt deja în desfășurare și că „multe dintre cele 15 puncte” ar fi fost convenite, făcând referire la propria propunere, nu la un plan în zece puncte atribuit Iranului. Tot el a spus că discuțiile vizează „reducerea tarifelor și a sancțiunilor” și că un acord de pace „final” ar fi într-un stadiu „foarte avansat”, pe motiv că obiectivele militare ar fi fost „îndeplinite și depășite”. Din perspectivă economică, amenințarea cu tarife generalizate de 50% introduce un risc comercial major pentru statele și companiile care au relații de export cu SUA și care, în același timp, ar putea fi acuzate de Washington că sprijină militar Iranul. În materialul citat nu sunt indicate țările vizate și nici un calendar procedural, dincolo de formularea „cu efect imediat”. [...]