Franța încearcă să-și păstreze relevanța în dosarul negocierilor Israel–Liban, în condițiile în care SUA și Israelul o împing în afara discuțiilor, iar Beirutul caută sprijin pentru a-și întări poziția înaintea unor posibile negocieri directe, potrivit The Jerusalem Post.

Premierul libanez Nawaf Salam și președintele francez Emmanuel Macron urmează să discute marți, la Paris, despre „întărirea mâinii” guvernului libanez în perspectiva unor discuții la nivel de ambasador găzduite de SUA joi. Miza acestor discuții rămâne neclară: fie prelungirea unui armistițiu fragil de 10 zile între Israel și Hezbollah (susținut de Iran), fie deschiderea unor negocieri mai ample.

De ce contează: Libanul intră slab într-o posibilă negociere directă

Diplomați europeni și libanezi citați în material avertizează că, dacă negocierile directe încep, guvernul de la Beirut ar putea fi prea slab pentru a respinge cereri considerate nerealiste, ceea ce ar putea alimenta tensiuni interne, în contextul în care Hezbollah refuză să negocieze cu Israelul. În paralel, incapacitatea Libanului de a limita acțiunile Hezbollah după armistițiul din 2024 a ridicat semne de întrebare privind credibilitatea Beirutului la masa negocierilor.

Israelul urmărește crearea unei zone-tampon pentru a proteja nordul țării de atacuri ale Hezbollah, în timp ce gruparea afirmă că își păstrează „dreptul de a rezista”.

Parisul: sprijin „practic”, nu rol de mediator între părți

Un oficial al președinției franceze a spus că Franța nu încearcă să se interpună între părți într-un proces „bilateral și direct”, dar susține că poate juca un rol concret în sprijinirea guvernului libanez, inclusiv prin capacitatea de implementare pe teren. Parisul invocă, între altele, prezența sa în Liban prin aproximativ 700 de militari în cadrul forței ONU de menținere a păcii, argumentând că orice acord ar necesita o prezență internațională substanțială pentru a fi pus în aplicare.

Franța are legături istorice profunde cu Libanul și a încercat, alături de Washington, să medieze conflictul, inclusiv prin armistițiul din 2024 și prin mecanismul de monitorizare asociat.

Obstacolul major: opoziția Israelului și reticența SUA față de implicarea Franței

Relațiile Parisului cu Israelul s-au deteriorat pe fondul pozițiilor Franței privind Gaza și Cisiordania, al acuzațiilor că acțiunile Israelului în Liban sunt disproporționate și al contactelor Franței cu aripa politică a Hezbollah. Ambasadorul Israelului la Washington a cerut recent excluderea Franței din orice discuții, afirmând că Parisul nu are „nicio influență pozitivă”.

Materialul notează că SUA mențin contactul cu Franța pe acest dosar, dar încearcă, în același timp, să-i reducă rolul. Un diplomat libanez a declarat că există eforturi pentru readucerea Franței în discuții, însă SUA și Israelul se opun ferm.

Riscul de escaladare rămâne pe teren

Tensiunile din sudul Libanului rămân ridicate. Guvernul francez a acuzat Hezbollah de un atac în care a fost ucis în această săptămână un soldat francez. Separat, președintele parlamentului libanez a avertizat marți că forțele israeliene aflate în unele zone din sudul țării vor întâmpina rezistență dacă nu se retrag, semnalând riscul unei noi confruntări.

În acest context, întâlnirea Salam–Macron are o miză operațională și diplomatică imediată: dacă Franța poate oferi sprijin practic Libanului fără a fi acceptată formal în formatul de negocieri, într-un moment în care arhitectura discuțiilor pare să fie decisă în principal de Washington și Ierusalim.