Știri
Știri din categoria Externe

Leonid Radvinsky, proprietarul OnlyFans, a murit la 43 de ani, potrivit Antena 3 CNN. Decesul a fost confirmat de un purtător de cuvânt al companiei, care a spus că antreprenorul „a murit în pace după o lungă luptă cu cancerul”.
Radvinsky, antreprenor de origine ucraineană, a cumpărat OnlyFans în 2018 și a transformat serviciul de abonamente pentru fani - prin care utilizatorii plătesc pentru conținut exclusiv de la creatori - dintr-un produs de nișă într-o afacere cu conținut pentru adulți cu vizibilitate globală.
Conform Forbes, citat de Antena 3 CNN, platforma a cunoscut o creștere accelerată în timpul pandemiei de Covid-19, iar publicația a relatat că afacerea îi aducea lui Radvinsky circa 1,9 milioane de dolari pe zi în 2024. Tot Forbes l-a numit miliardar în 2021, iar averea sa netă ar fi ajuns la 4,7 miliarde de dolari până la momentul morții.
Antena 3 CNN mai notează că Radvinsky era cunoscut pentru discreție și evita interviurile, însă începuturile sale în mediul online au fost controversate. El ar fi creat site-uri care pretindeau că direcționează utilizatorii către conținut pornografic ce implica minori sau violență, deși Forbes spune că nu a găsit dovezi că respectivele site-uri ar fi trimis către astfel de materiale.
Din perspectivă de business, moartea fondatorului-proprietar intervine într-un moment în care acesta ar fi fost în discuții pentru vânzarea OnlyFans, într-o tranzacție care ar fi evaluat compania la 8 miliarde de dolari, potrivit unei relatări Forbes din august, preluată de Antena 3 CNN.
În estimările Forbes, Radvinsky avea o avere de 4,7 miliarde de dolari, fiind pe locul 869 în topul global al celor mai bogați oameni și pe locul 181 în clasamentul Forbes 400 din 2025. Antena 3 CNN mai consemnează că el a plătit dividende de 1,8 miliarde de dolari până la începutul lui 2025, iar OnlyFans a generat venituri de 1,4 miliarde de dolari în 2024, cu 7,2 miliarde de dolari cheltuiți de utilizatori pe platformă.
Recomandate

Acordul comercial UE–Mercosur va fi aplicat provizoriu de la 1 mai , potrivit Știrile ProTV , care citează anunțul Comisiei Europene și o relatare AFP. Executivul european spune că aplicarea provizorie permite eliminarea rapidă a unor taxe vamale, înainte de finalizarea tuturor etapelor juridice. „Aplicarea provizorie va permite anularea imediată a anumitor taxe vamale”, anunță Bruxellesul. Decizia vine în contextul în care Parlamentul European a sesizat justiția în ianuarie pentru a verifica legalitatea tratatului de liber-schimb. Până la o hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) – așteptată, potrivit articolului, peste un an și jumătate – Comisia Europeană a ales varianta aplicării provizorii. Acordul vizează intensificarea schimburilor comerciale între Uniunea Europeană și state din Mercosur, în special Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay. Concret, tratatul ar urma să deschidă mai mult piața sud-americană pentru exporturi europene și, în același timp, să faciliteze intrarea unor produse agricole sud-americane în Europa. Produsele menționate în articol ca fiind vizate de creșterea fluxurilor comerciale includ: exporturi ale UE: automobile, mașini, vinuri și spirtoase; importuri în UE: carne de vită, carne de pasăre, zahăr, orez, miere și soia. Susținătorii acordului consideră că acesta ar putea sprijini relansarea economiei europene, afectată de concurența Chinei și de taxele vamale ale Statelor Unite, notează articolul. Criticii avertizează însă că acordul ar putea pune presiune pe agricultura europeană, prin importuri mai ieftine și prin riscul ca unele produse să nu respecte pe deplin normele UE, în lipsa unor controale suficiente. Aplicarea provizorie ar urma să se facă doar cu țările din Mercosur care au încheiat procedura de ratificare și au notificat UE până la finalul lunii martie. Comisia Europeană a indicat că Argentina, Brazilia și Uruguay au făcut deja acest pas, iar Peru a ratificat recent acordul și, probabil, urmează să trimită notificarea, potrivit textului citat de Știrile ProTV. [...]

Iranul neagă că ar fi negociat cu SUA pentru încheierea războiului , după ce președintele american Donald Trump a susținut că au existat „discuții productive” cu Teheranul în ultimele zile. Un oficial iranian de rang înalt a respins public existența unor negocieri cu Washingtonul, într-o declarație acordată agenției de presă Tasnim, apropiată de Garda Revoluționară. Mesajul vine pe fondul tensiunilor legate de război și de efectele acestuia asupra rutelor și piețelor energetice. „Nu au existat negocieri”, a declarat un oficial de securitate de rang înalt, rămas anonim, pentru agenţia de ştiri Tasnim, apropiată de Garda Revoluţionară. Același oficial a susținut că situația din Strâmtoarea Hormuz și din piețele de energie nu va reveni la condițiile anterioare conflictului, invocând „amploarea războiului psihologic”. Strâmtoarea Hormuz este un punct strategic pentru transportul petrolului, iar orice perturbare sau risc perceput se poate reflecta rapid în prețuri și în volatilitatea piețelor. În plus, oficialul iranian a afirmat că Trump „a dat înapoi” de la amenințările privind atacarea „infrastructurii vitale”, susținând că acest lucru s-ar fi întâmplat după ce „amenințările militare ale Iranului au fost validate” și pe fondul presiunii din piețele financiare. [...]

O transcriere publicată indică o solicitare către Rusia privind alegerile din Slovacia , potrivit Antena 3 CNN , care relatează despre o convorbire telefonică atribuită ministrului ungar de Externe, Péter Szijjártó, și omologului său rus, Serghei Lavrov , din februarie 2020. Conform materialului, jurnalistul Szabolcs Panyi a publicat transcrierea unei discuții care ar fi avut loc înaintea alegerilor parlamentare din Slovacia (29 februarie 2020). În text, Szijjártó ar fi cerut sprijin în favoarea coaliției conduse atunci de social-democratul Peter Pellegrini, invocând miza „cooperării pragmatice” din Europa Centrală și faptul că o întâlnire la Moscova ar fi putut ajuta electoral. „De aceea te rugăm și este și dorința noastră să vezi dacă se poate organiza o astfel de întâlnire la Moscova, în februarie.” Potrivit relatării, Lavrov ar fi răspuns că va transmite solicitarea mai departe și că va reveni cu noutăți. Panyi susține că o asemenea întâlnire ar fi putut conta în ochii alegătorilor pro-ruși din Slovacia, iar discuția ar fi fost interceptată de un serviciu de informații dintr-un stat membru al Uniunii Europene; jurnalistul afirmă că a mai scris despre conținutul ei încă din martie 2024. În plan politic, Antena 3 CNN notează că, în final, coaliția a pierdut alegerile, iar Partidul Național Slovac nu a intrat în Parlament. Totuși, Pellegrini a devenit ulterior președintele Slovaciei, în 2024. Materialul include și acuzații privind scurgeri de informații și riscuri de securitate a comunicațiilor: Panyi afirmă că documentează de ani de zile relația dintre Szijjártó și oficiali ruși și susține că ministrul ungar ar fi transmis informații sensibile din reuniuni europene, inclusiv în convorbiri purtate „pe linii nesecurizate”, ceea ce ar facilita interceptarea de către servicii de informații. Jurnalistul respinge acuzațiile apărute în presa apropiată guvernului ungar, potrivit cărora ar fi colaborat cu servicii străine pentru a obține interceptări. Pe fondul apariției transcrierii, premierul Viktor Orbán a anunțat că a cerut ministrului Justiției să investigheze de urgență situația legată de presupusele interceptări . În paralel, Panyi spune că a discutat cu oficiali din șapte state membre ale UE, care ar fi confirmat existența unor scurgeri de informații către partea rusă. [...]

Viktor Orban denunță o presupusă interceptare a convorbirilor lui Peter Szijjarto , după informații potrivit cărora ministrul ungar de externe l-ar fi sunat pe Serghei Lavrov din pauzele reuniunilor UE. Reacția vine după un articol din Washington Post, citat de AFP, care a descris acuzații formulate de foști și actuali oficiali europeni din zona de securitate. Orban a susținut, într-un mesaj pe Facebook , că „ascultarea convorbirilor unui membru al guvernului este un atac grav împotriva Ungariei” și a spus că a cerut Ministerului Justiției de la Budapesta să investigheze suspiciunile. În același timp, articolul Washington Post, publicat sâmbătă, nu ar fi menționat explicit existența unei interceptări a convorbirilor lui Szijjarto, notează Antena 3 CNN. Acuzațiile ar fi fost construite pe declarații ale mai multor oficiali europeni, potrivit cărora șeful diplomației ungare l-ar fi contactat frecvent pe Lavrov pentru a-i transmite, „în direct”, ce se discută în cadrul Consiliului Uniunii Europene. „Teorii absurde ale conspirației”, a spus Peter Szijjarto, care a adăugat că a fost șocat că „unul sau mai multe servicii de informații străine au recurs la o supraveghere cu cooperarea activă a unui jurnalist ungar”. Reacții au venit și din Polonia și din opoziția ungară. Premierul polonez Donald Tusk a comentat că „n-ar trebui să se mire nimeni. Bănuiam de multă vreme” și a explicat că acesta este unul dintre motivele pentru care intervine doar când este strict necesar. Separat, liderul opoziției ungare, Peter Magyar, a afirmat că situația ar putea echivala cu înaltă trădare, susținând că, „conform informațiilor actuale”, Szijjarto ar colabora cu rușii și ar trăda interesele Ungariei și ale UE. [...]

George Kent susține că Rusia urmărește doar aparența unor negocieri de pace , potrivit Digi24 , care redă un interviu acordat de diplomatul american publicației Ukrainska Pravda. Kent, fost ambasador al SUA în Estonia (2023–2024) și diplomat cu peste trei decenii de experiență, afirmă că Moscova ar repeta tiparul din perioada acordurilor de la Minsk, folosind discuțiile pentru a câștiga timp și a proiecta imaginea unui proces. În interviu, Kent compară cele două mandate ale lui Donald Trump și spune că a doua administrație ar fi adoptat o abordare „tranzacțională”, cu efecte în politica externă. El leagă această schimbare de decizii pe care le consideră slabe din punct de vedere strategic, inclusiv în dosare cu impact asupra economiei globale, menționând „războiul împotriva Iranului” și consecințele acestuia. „Rușii nu sunt interesați să negocieze un acord de pace. Ei sunt interesați, în esență, de o «pokazukha» pentru a arăta că există aparența unui proces. Asta au făcut în cadrul acordului de la Minsk. Asta fac și acum”, spune diplomatul. Pe tema sprijinului american pentru Ucraina, Kent afirmă că, în anii 2023–2024, o parte din asistența acordată de administrația Biden ar fi venit „prea târziu și în cantități insuficiente”, în condițiile în care ajutorul care ar fi putut fi oferit atunci ar fi fost necesar încă din 2022. În prezent, el descrie politica SUA drept una care „nu prevede acordarea de asistență Ucrainei”, pe care o consideră „miopă” și contrară intereselor americane. Kent discută și despre presiunile pentru un acord, argumentând că un aranjament care nu este „just, durabil” și adaptat nevoilor Ucrainei ar echivala cu o capitulare. În același timp, el susține că Rusia, sub Vladimir Putin, ar urmări „desființarea actualului stat ucrainean” în condiții inacceptabile pentru ucraineni, motiv pentru care, în viziunea sa, dialogul ar trebui purtat fără concesii care să ducă la pierderea suveranității. [...]

Donald Trump a anunțat suspendarea pentru 5 zile a atacurilor asupra infrastructurii energetice iraniene , după ce a vorbit despre „negocieri productive” cu Teheranul, potrivit Mediafax . Anunțul a fost făcut luni, 23 martie 2026, pe rețelele de socializare, iar piața a reacționat imediat: prețurile petrolului au scăzut cu 13%, conform aceleiași surse. Trump susține că Statele Unite și Iranul au avut „conversații foarte bune și productive” privind „o rezolvare completă și totală a ostilităților” din Orientul Mijlociu și că a cerut Pentagonului să amâne loviturile asupra centralelor electrice și a infrastructurii energetice iraniene timp de cinci zile, condiționat de evoluția discuțiilor. „Având în vedere tonul și caracterul acestor discuții aprofundate, detaliate și constructive, care vor continua pe parcursul săptămânii, am dat instrucțiuni Departamentului de Război să amâne toate atacurile militare împotriva centralelor electrice și a infrastructurii energetice iraniene pentru o perioadă de cinci zile, sub rezerva succesului întâlnirilor și discuțiilor în curs.” În paralel, Teheranul contestă existența acestor contacte. Mediafax relatează că ministrul de externe al Iranului afirmă că nu au avut loc discuții cu Washingtonul și îl acuză pe Trump că încearcă să câștige timp, pe fondul eforturilor de reducere a tensiunilor din regiune. În context, publicația americană The New York Times este citată cu o observație privind lipsa de transparență a canalelor diplomatice, consemnează Mediafax, pe fondul unei escaladări verbale recente între cele două părți. Elementele-cheie ale informației, așa cum apar în articolul Mediafax, sunt: suspendarea pentru cinci zile a atacurilor asupra centralelor electrice și infrastructurii energetice din Iran, la ordinul lui Trump; afirmația lui Trump că au existat discuții „constructive” în ultimele două zile și că acestea vor continua „pe parcursul săptămânii”; reacția pieței, cu o scădere de 13% a prețurilor petrolului după anunț; poziția Iranului, care neagă discuțiile cu SUA și contestă mesajul transmis de președintele american. [...]