Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump spune că „totul a ieșit perfect” la controlul medical de 6 luni, un mesaj menit să reducă incertitudinea publică într-un an în care sănătatea liderilor rămâne un factor de risc politic și, implicit, de volatilitate, potrivit Ziarul Financiar.
Președintele SUA a anunțat rezultatul controlului medical periodic după vizita la Centrul Medical Militar Walter Reed, într-o postare pe rețeaua sa, Truth Social. Trump a transmis că se întoarce la Casa Albă și a mulțumit medicilor și personalului.
„Tocmai am terminat controlul medical de 6 luni la Centrul Medical Militar Walter Reed. Totul a ieșit perfect. Mulțumesc medicilor și personalului extraordinar! Mă întorc la Casa Albă.”
În SUA, președinții publică în mod tradițional informații despre starea de sănătate, deși nu există o obligație legală în acest sens. În aprilie 2025, Trump a făcut primul control medical anual din al doilea mandat, iar Casa Albă a transmis atunci că liderul american era într-o „stare de sănătate excelentă” și apt să își exercite funcția.
În ultimele luni, subiectul a revenit în atenția publică pe fondul unor speculații legate de apariții în care se vedeau vânătăi pe mâini (unele aparent acoperite cu machiaj) și picioare care păreau umflate.
Trump, care va împlini 80 de ani luna viitoare, a pus vânătăile pe seama strângerilor frecvente de mâini, în timp ce Casa Albă a invocat folosirea unor medicamente anticoagulante drept cauză.
În iulie, Casa Albă a anunțat că Trump suferă de insuficiență venoasă cronică, descrisă ca o afecțiune inofensivă a venelor picioarelor, întâlnită mai ales la persoanele în vârstă. Separat, unele ieșiri necontrolate ale liderului american au alimentat întrebări despre sănătatea sa mintală, notează publicația.
Din informațiile disponibile, mesajul lui Trump nu include detalii medicale suplimentare sau un raport complet, ci doar concluzia comunicată public după controlul de 6 luni. În lipsa unor date clinice publicate, evaluarea rămâne la nivelul declarației președintelui și al comunicărilor anterioare ale Casei Albe.
Recomandate
Administrația Trump ridică plafonul de refugiați la 17.600 pentru 2026, o schimbare de politică ce redeschide parțial programul SUA și îl orientează explicit către un grup țintă , potrivit G4Media , care citează o decizie semnată la care agenția Reuters a obținut acces. Documentul, datat 21 mai, arată că președintele american Donald Trump a majorat cu 10.000 numărul-limită de refugiați care pot fi primiți anul acesta în Statele Unite, pentru a permite intrarea mai multor sud-africani albi de etnie afrikander (buri). Decizia ridică plafonul total la 17.600 de refugiați pentru anul fiscal 2026, care se încheie în septembrie. Ce se schimbă, concret, în programul de refugiați Conform informațiilor citate, Trump stabilise inițial un plafon de 7.500 de refugiați pentru anul fiscal 2026, descris ca un minim istoric. Până la sfârșitul lui aprilie, sosiseră deja 6.000 de buri, potrivit datelor oficiale menționate în material. În același context, este reamintit că Trump a blocat primirea refugiaților din întreaga lume la începutul celui de-al doilea mandat, în ianuarie 2025, iar după câteva săptămâni a lansat un program dedicat exclusiv imigrației albilor din Africa de Sud . Motivația invocată în document și reacțiile așteptate Decizia semnată susține că sud-africanii de etnie afrikander se confruntă cu o situație de urgență din cauza „incitării la violență cu motivație rasială” din partea guvernului de la Pretoria și a partidelor din Africa de Sud, într-o țară cu populație majoritar de culoare. Casa Albă, Departamentul de Stat de la Washington și guvernul sud-african nu au răspuns imediat solicitărilor Reuters de a comenta, potrivit aceleiași relatări. [...]
Parlamentul Rusiei a extins baza legală pentru confiscarea bunurilor rușilor din exil , o măsură care ridică riscurile juridice și patrimoniale pentru cetățenii ruși stabiliți în străinătate și poate accelera decizii de vânzare sau restructurare a activelor, potrivit G4Media . Legea a fost adoptată marți, în a treia și ultima lectură, de Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului rus). Conform noii legislații, autoritățile pot confisca proprietăți ale rușilor care locuiesc în străinătate dacă aceștia sunt considerați că acționează împotriva intereselor țării, într-un demers pe care criticii îl descriu ca având rolul de a reduce la tăcere criticii bogați ai Kremlinului aflați în exil, relatează dpa, citată de Agerpres. Ce se schimbă față de cadrul existent Rusia avea deja prevederi care permiteau confiscarea bunurilor unor cetățeni din străinătate, de exemplu în cazul celor etichetați drept „agenți străini” care își încalcă obligațiile sau al celor care lucrează pentru „organizații indezirabile”. Noutatea este lărgirea semnificativă a domeniului de aplicare, pe fondul unei definiții larg interpretabile a „acțiunii împotriva intereselor Moscovei”. Un exemplu menționat este că rușii din străinătate și-ar putea pierde casele dacă denunță public războiul din Ucraina . 13 noi infracțiuni invocate ca temei pentru confiscare Președintele Dumei de Stat, Veaceslav Volodin , a declarat că 13 noi infracțiuni constituie acum motive pentru confiscarea bunurilor rușilor aflați în străinătate, între care: insultarea ofițerilor și soldaților ruși; apelul la extremism și terorism; incitarea la ură sau ostilitate; apelul public la acțiuni care vizează încălcarea integrității teritoriale a Rusiei. Volodin a susținut că măsura are rol de protecție a statului. „Astăzi am adoptat o lege federală care servește la protejarea țării noastre.” Când intră în vigoare și ce reacții sunt anticipate Noua lege ar urma să intre în vigoare la 1 septembrie, potrivit lui Serghei Markov, politolog descris ca fiind apropiat Kremlinului. Acesta a sugerat că rușii aflați în străinătate ar putea încerca să își vândă rapid activele. „Acum vor vinde totul rapid în termen de trei luni.” Tot el a adăugat că mesajul transmis celor plecați ar fi să nu se mai întoarcă. „Acum ei (autoritățile – n.r.) le spun celor care au plecat că nu trebuie să se mai întoarcă niciodată.” [...]
Israelul spune că a încercat să elimine noul lider militar al Hamas din Gaza, într-o mișcare care ar putea influența ritmul și intensitatea operațiunilor din enclavă , potrivit Agerpres . Ținta anunțată de autoritățile israeliene este Mohammed Odeh , descris drept noul șef al aripii armate a Hamas în Fâșia Gaza, însă nu este clar dacă acesta a fost ucis. Armata israeliană a transmis că a efectuat marți un atac în Gaza care l-a vizat pe Odeh, într-un comunicat comun al premierului Benjamin Netanyahu și al ministrului Apărării, Israel Katz. În același mesaj, Odeh este prezentat ca „unul dintre arhitecții” atacului din 7 octombrie. Potrivit comunicatului, Odeh ar fi fost numit în funcție „acum aproximativ o săptămână”, după ce predecesorul său, Ezzedine al-Haddad, a fost „eliminat într-un atac” pe 15 mai. Ce se știe despre atacul de marți O sursă din domeniul securității din Gaza a declarat pentru AFP că a avut loc un bombardament intens în vestul orașului Gaza, dar că nu are „nicio informație despre țintă”. Aceeași sursă a spus că amploarea atacului a alimentat speculații că ținta ar fi fost Mohammed Odeh. Apărarea Civilă din Gaza, organizație de prim ajutor care operează sub autoritatea Hamas, a raportat că o femeie a fost ucisă și cel puțin zece persoane au fost rănite în cartierul al-Rimal din orașul Gaza. Contextul: miza loviturilor asupra conducerii Hamas Brigăzile Ezzedine Al-Qassam, aripa armată a Hamas, au efectuat atacul din 7 octombrie 2023 asupra sudului Israelului, soldat cu 1.221 de morți, conform autorităților israeliene. Tot atunci au fost răpiți 251 de ostatici, duși în Gaza. Campania militară israeliană de represalii a provocat 72.803 de morți în Fâșia Gaza, potrivit Ministerului Sănătății controlat de Hamas, cifre considerate fiabile de ONU. Israelul a revendicat anterior moartea mai multor lideri Hamas de rang înalt, inclusiv Yahya Sinwar , liderul Hamas din Gaza, ucis pe 16 octombrie 2024 și descris drept „creierul” atacurilor din 7 octombrie. În mesajul lor, Netanyahu și Katz au afirmat: „Vom continua să-i urmărim pe toți cei care au luat parte la masacrul din 7 Octombrie. Mai devreme sau mai târziu, Israelul îi va prinde pe toți.” [...]
Negocierile SUA–Iran includ deblocarea a 24 mld. dolari (aprox. 110 mld. lei), o miză cu efect direct asupra pieței energiei , în condițiile în care un posibil acord ar putea duce la redeschiderea Strâmtorii Ormuz și la reducerea presiunii pe prețurile petrolului, potrivit Digi24 . Secretarul de stat american Marco Rubio a spus că un acord cu Iranul ar putea fi încheiat „în câteva zile”, pe fondul discuțiilor de la Doha, unde oficiali iranieni și mediatori qatarezi încearcă să avanseze către o înțelegere. În paralel, Comandamentul Central al SUA a lovit lansatoare de rachete și ambarcațiuni despre care Washingtonul afirmă că încercau să planteze mine în sudul Iranului, lovituri descrise drept „defensive”. Miza economică: Ormuz și banii blocați ai Iranului Negocierile vizează un acord-cadru care ar urma să includă trei elemente majore: programul nuclear iranian, redeschiderea Strâmtorii Ormuz și deblocarea a aproximativ 24 de miliarde de dolari (aprox. 110 miliarde lei) din activele Iranului. Potrivit CNN, jumătate din sumă ar putea fi eliberată imediat după anunțarea acordului. De cealaltă parte, agenția iraniană Tasnim a transmis că, fără eliberarea unei părți din active „încă din primul pas” și fără un mecanism „clar” pentru eliberarea garantată și continuă a tuturor activelor blocate, nu va exista acord. Atacuri în timpul armistițiului și negocieri la Doha Loviturile americane au avut loc în pofida armistițiului în vigoare din 8 aprilie, iar SUA susțin că acțiunea nu indică o prăbușire a armistițiului. Site-ul iranian Tabnak a relatat că patru membri ai Gărzii Revoluționare iraniene au fost uciși în atacurile asupra unor ambarcațiuni din apropierea orașului Bandar Abbas, la Strâmtoarea Ormuz. Rubio, aflat la Jaipur (India), a spus că strâmtoarea trebuie redeschisă „într-un fel sau altul” și că un acord este posibil, dar „nu este iminent”. Declarația sa a fost atribuită de Digi24 agenției Reuters. De ce contează pentru energie și ce urmează Strâmtoarea Ormuz rămâne restricționată de la începutul conflictului din 28 februarie, iar această situație a contribuit la creșterea prețurilor petrolului la nivel mondial. Digi24 notează că aproximativ 20% din petrolul mondial și gazul natural lichefiat tranzitează această rută. În perioada următoare, semnalul relevant pentru piețe rămâne dacă discuțiile de la Doha produc un acord-cadru și, mai ales, dacă redeschiderea Ormuz și deblocarea parțială a activelor Iranului sunt acceptate în termeni operaționali (calendar și mecanism), nu doar ca principiu. [...]
Rusia acuză SUA că a blocat participarea unui vice-ministru la ONU prin refuzul de a-i acorda viză, un episod care riscă să alimenteze tensiunile diplomatice în jurul funcționării ONU la New York, potrivit Reuters . Ambasadorul Rusiei la ONU, Vassily Nebenzia , a declarat marți, într-o ședință a Consiliului de Securitate (15 membri), că SUA nu i-a acordat viză adjunctului ministrului rus de Externe, Alexander Alimov, care ar fi urmat să participe la reuniune. Ședința a fost prezidată de ministrul chinez de Externe, Wang Yi, iar Nebenzia a spus că Alimov intenționa să fie prezent. Miza: obligațiile SUA ca stat-gazdă al sediului ONU Nebenzia a calificat refuzul vizei drept o încălcare a obligațiilor SUA în baza Acordului privind sediul ONU (U.N. Headquarters Agreement), argumentând că accesul la sediul ONU din New York trebuie asigurat „pentru toți oficialii statelor membre, fără excepție”. Totodată, Rusia a prezentat cazul și ca pe „un exemplu flagrant de lipsă de respect” față de președinția chineză a Consiliului de Securitate și față de tema discutată la reuniune, respectiv Carta ONU . Departamentul de Stat și misiunea SUA la ONU nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii privind afirmațiile lui Nebenzia, notează Reuters. Contextul reuniunii: Carta ONU și escaladarea riscurilor de securitate În intervenția sa, Nebenzia a susținut că Carta ONU este supusă unei presiuni puternice și a acuzat statele occidentale că folosesc „duble standarde” pentru a-și menține dominația. El a invocat, de asemenea, remilitarizarea din Germania și Japonia ca evoluții periculoase pentru securitatea globală. La aceeași reuniune, Wang Yi a spus că este nevoie de „revigorarea” Cartei ONU pe fondul instabilității și conflictelor în creștere, avertizând că „o navă uriașă a civilizației globale navighează în ape periculoase”. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat că lumea se confruntă cu cel mai mare număr de conflicte de la înființarea Națiunilor Unite, după al Doilea Război Mondial, precum și cu „riscuri noi și neexplorate” pentru pace și securitate. [...]
Ucraina încearcă să deblocheze negocierile de încetare a focului cu un armistițiu „pe bucăți”, pornind de la infrastructura aeroportuară , o formulă care ar putea crea rapid un rezultat verificabil și ar testa disponibilitatea Moscovei pentru un acord limitat, potrivit Kyiv Post . Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha , a reluat marți ideea unui „armistițiu la aeroport” ca punct de plecare pentru o încetare a focului „realizabilă”, afirmând că propunerea urmează să fie discutată miercuri cu miniștrii de externe ai UE. Declarațiile au fost făcute în marja forumului „Ucraina-Africa. Trecutul, prezentul și viitorul relațiilor”, iar Sybiha a indicat că formatul exact nu este încă stabilit. Potrivit acestuia, conceptul ar putea lua și alte forme de încetare limitată a focului – de exemplu pe energie sau pe porturi – cu ideea de a alege „o direcție” și de a încerca rezolvarea ei într-un interval de timp clar definit. Sybiha a spus că o astfel de discuție trebuie purtată și cu partea rusă. De ce mizează Kievul pe „armistițiul la aeroport” Propunerea vizează oprirea atacurilor asupra infrastructurii aeroportuare. Rațiunea invocată în material este că Rusia ar putea avea un stimulent să accepte o astfel de înțelegere, în condițiile în care mari hub-uri aviatice rusești – inclusiv aeroportul internațional Șeremetievo din Moscova și Pulkovo din Sankt Petersburg – devin tot mai vulnerabile la lovituri ucrainene cu rază lungă. Sybiha a mai avansat ideea pe 11 mai, când a cerut explicit implicarea Europei în proces, sugerând inclusiv crearea unei platforme sau a unui grup special al aliaților europeni pentru discuții. Context: escaladare militară și rolul UE, tot mai disputat Inițiativa apare pe fondul unei escaladări a războiului, aflat în al cincilea an, notează publicația. În weekend, Rusia a lansat asupra Kievului și regiunii un atac major cu 90 de rachete și 600 de drone, inclusiv racheta strategică Oreșnik. Moscova a sugerat că vor urma lovituri „mai sistematice”, ca represalii pentru un presupus atac ucrainean asupra unui cămin din Starobilsk (Luhansk ocupat) – acuzații pe care Kievul le-a negat. În paralel, Ucraina și-a intensificat loviturile în adâncime asupra infrastructurii petroliere și militare rusești: materialul menționează cel puțin 10 rafinării lovite în ultimele săptămâni, unele de mai multe ori, și cel puțin 6 oprite doar în luna mai. Pe plan diplomatic, SUA ar fi recunoscut că discuțiile de pace au stagnat, iar rolul Europei ca posibil mediator este pus sub semnul întrebării. La începutul lunii mai, președintele Consiliului European , António Costa, a spus că UE vede „potențial” pentru viitoare discuții cu Vladimir Putin, iar Kremlinul a transmis că ar fi deschis dacă UE inițiază demersul. Putin l-a propus ulterior pe fostul cancelar german Gerhard Schröder să conducă discuțiile în numele UE, idee respinsă de Bruxelles și Berlin. Potrivit Politico (citat de Kyiv Post), în UE există diviziuni privind oportunitatea unui dialog cu Putin: unii aliați ai Kievului se opun, argumentând că liderul rus nu ar fi serios în privința unui armistițiu și că discuțiile directe ar slăbi presiunea asupra Rusiei, în timp ce susținătorii ideii invocă nevoia de angajare pentru a obține progrese. În acest cadru, un „armistițiu limitat” – fie pe aeroporturi, fie pe energie sau porturi – ar funcționa ca un test rapid, cu obiectiv restrâns, pentru a reporni negocierile și a produce un rezultat concret, înaintea unei eventuale discuții mai largi despre încetarea focului. [...]
