Știri
Știri din categoria Externe
Serghei Lavrov acuză SUA că urmăresc controlul resurselor energetice, potrivit Adevărul, care citează o declarație preluată de Reuters. Ministrul rus de externe a spus că planurile Washingtonului de a forța schimbări de regim în Iran și Venezuela nu ar avea ca scop îmbunătățirea situației populației, ci creșterea influenței asupra piețelor globale de petrol și gaze.
Lavrov a acuzat administrația președintelui american Donald Trump că ar urmări, prin presiuni politice și militare, să domine piețele energetice.
„Planurile SUA de a impune schimbări de regim în Iran și Venezuela urmăresc obținerea unui control mai mare asupra resurselor de petrol și gaze”, a spus șeful diplomației ruse.
În același registru, oficialul rus a susținut că Statele Unite și Israelul nu ar dori normalizarea relațiilor dintre Iran și vecinii săi, deoarece reducerea tensiunilor ar diminua influența Washingtonului în regiunea Golfului și, implicit, pe piețele energetice. În opinia lui Lavrov, o apropiere regională ar reduce „tensiunile din regiune” și ar micșora rolul extern al Statelor Unite în Orientul Mijlociu.
Lavrov a avertizat și asupra riscului ca actualul conflict din Orientul Mijlociu să escaladeze, cu efecte asupra securității și aprovizionării energetice la nivel mondial. > „Războiul din Orientul Mijlociu ar putea degenera într‑un conflict mai larg”, a afirmat el.
Declarațiile vin pe fondul tensiunilor sporite dintre Statele Unite și Iran, într-un context descris de sursă ca incluzând confruntări militare și negocieri tensionate privind navigația prin Strâmtoarea Hormuz, rută strategică pentru exporturile de petrol. În același timp, rămâne ridicată îngrijorarea internațională privind efectele pe care un conflict extins le-ar putea avea asupra pieței energetice globale.
Recomandate
Iranul condiționează reluarea dialogului cu SUA și amenință cu blocarea unor rute maritime-cheie , inclusiv strâmtoarea Bab el-Mandeb, un mesaj care ridică riscul de perturbări pentru transportul internațional de energie și mărfuri, potrivit news.ro . Teheranul a transmis că nu vor avea loc negocieri de pace cu Statele Unite până când nu vor fi îndeplinite cerințele sale privind încetarea operațiunilor israeliene în Liban și Gaza, conform agenției Tasnim, afiliată Consiliului Gărzilor Revoluției Islamice (IRGC) , relatare preluată de The Guardian. Ce spune Iranul despre negocieri și „fronturi” regionale Potrivit Tasnim, echipa de negociatori a Iranului oprește schimbul de mesaje cu SUA prin intermediari, invocând ofensiva Israelului în Liban. În același timp, Iranul și ceea ce numește „frontul de rezistență” (grupări pe care le susține în regiune) ar urma să încerce blocarea completă a strâmtorii Ormuz , un punct de trecere strategic pentru transporturile maritime. De ce contează Bab el-Mandeb Tasnim mai susține că Iranul va încerca să „activeze” și alte fronturi, inclusiv strâmtoarea Bab el-Mandeb, aflată în largul coastelor Yemenului, pe cealaltă parte a Peninsulei Arabice față de strâmtoarea Ormuz. The Guardian notează că rebelii Houthi, care controlează mari părți din Yemen și sunt aliați ai Iranului, au atacat anterior nave în Marea Roșie și probabil sunt parte a „rezistenței” la care se referă comunicatul. [...]
Iranul își reia capacități militare-cheie după loviturile SUA , un semnal că armistițiul rămâne fragil și că riscul de noi întreruperi în Strâmtoarea Hormuz – rută esențială pentru transportul de petrol – nu dispare, potrivit Libertatea . În materialul de tip „livetext”, publicația notează că Iranul a redeschis o parte dintre bazele subterane bombardate de Statele Unite și „are din nou controlul asupra unui arsenal de rachete”, în timp ce Washingtonul și Teheranul au raportat un nou schimb de lovituri, pe fondul stagnării negocierilor. Strâmtoarea Hormuz rămâne miza cu impact economic Potrivit informațiilor prezentate, discuțiile dintre SUA și Iran nu au reușit să producă un acord care să „redeschidă Strâmtoarea Hormuz”, descrisă ca fiind esențială pentru aprovizionarea cu petrol. În acest context, orice deteriorare a situației de securitate menține presiunea pe lanțurile de aprovizionare și pe prețurile energiei, chiar dacă articolul nu oferă estimări sau scenarii de piață. Schimburi de lovituri și acuzații privind încălcarea armistițiului Armata americană a anunțat că a efectuat „atacuri de autoapărare” asupra unor radare și sisteme de control al dronelor iraniene din sudul țării, menționând că acestea au venit ca răspuns la doborârea unei drone americane MQ-1. La rândul său, Ministerul de Externe al Iranului a acuzat că SUA „continuă să încalce armistițiul”, iar purtătorul de cuvânt Esmaeil Baqaei a spus că Teheranul va lua „orice măsuri considerăm necesare pentru a apăra securitatea națională a Iranului”. În paralel, Gărzile Revoluționare iraniene au susținut că au vizat o „bază aeriană de la care a pornit atacul” folosită de armata americană, fără să precizeze locația. Legătura cu frontul din Liban complică negocierile Un alt element care blochează un acord mai larg, conform relatării, este condiționarea pusă de Iran: Teheranul afirmă că un armistițiu în Liban rămâne „o condiție esențială” pentru orice înțelegere care să vizeze încheierea războiului cu SUA. Între timp, Israelul a anunțat reluarea atacurilor asupra suburbiilor sudice ale Beirutului și intenția de a crea o zonă controlată de armată în jurul râului Litani, în timp ce Uniunea Europeană a cerut Israelului să „oprească escaladarea militară” în Liban. Ce urmează, pe baza informațiilor disponibile Din datele prezentate în „livetext” rezultă două direcții imediate: pe de o parte, continuarea schimburilor punctuale de lovituri și a acuzațiilor privind armistițiul; pe de altă parte, presiunea diplomatică legată de Liban, care rămâne o condiție explicită invocată de Iran pentru un acord mai amplu. În lipsa unor detalii despre calendarul negocierilor sau despre parametrii unui posibil acord, evoluția rămâne dificil de anticipat. [...]
Donald Trump susține că Israelul a acceptat să oprească orice deplasare de trupe spre Beirut și să nu atace Libanul , în schimbul opririi complete a tirurilor din partea Hezbollah , după o convorbire telefonică cu premierul Benjamin Netanyahu, potrivit The Jerusalem Post . Mesajul, dacă se confirmă și se aplică, ar indica o frânare a escaladării și o condiționare directă a operațiunilor israeliene de coordonarea cu Washingtonul. Trump a declarat după discuție că „nu vor merge trupe la Beirut” și că orice trupe aflate „în drum” au fost deja întoarse. În același timp, el a afirmat că Hezbollah ar fi acceptat oprirea tuturor atacurilor, în formula: Israel nu atacă, iar Hezbollah nu atacă Israelul. Negocieri pentru încetarea focului: de la „parțial” la „total” Înaintea convorbirii Trump–Netanyahu, președintele Parlamentului libanez, Nabih Berri, ar fi transmis administrației Trump că Hezbollah este dispus să se angajeze într-o încetare a focului „cuprinzătoare” și că poate garanta implementarea ei, potrivit Axios, care citează pe Ali Hamdan, consilier principal al lui Berri. Hamdan a spus că SUA ar fi propus inițial o încetare parțială a focului: Hezbollah să oprească loviturile asupra nordului Israelului, iar Israelul să nu lovească Beirutul. Potrivit aceleiași relatări, Berri ar fi respins ideea unei formule limitate, cerând o încetare totală a focului. Operațiunile în Beirut, condiționate de „aprobarea finală” a lui Trump Publicația notează că oficiali israelieni erau îngrijorați că discuția dintre Trump și Netanyahu ar putea duce la anularea unei lovituri planificate în Dahiyeh (suburbiile sudice ale Beirutului). După convorbire, doi oficiali israelieni au declarat pentru Reuters că Israelul ar aștepta „aprobarea finală” a lui Trump înaintea oricărei operațiuni în suburbiile sudice ale Beirutului. Cât de probabilă este o încetare a focului Un alt interlocutor citat de Axios susține că oficiali americani i-ar fi transmis lui Berri că Netanyahu este puțin probabil să accepte. Totuși, un oficial israelian a confirmat pentru Axios că Hezbollah ar părea pregătit pentru o încetare totală a focului și că, în acest cadru, nu ar cere retragerea completă a Israelului din Liban. În lipsa unui acord formal prezentat public și a unor confirmări independente complete asupra termenilor, rămâne neclar dacă declarațiile lui Trump reflectă o înțelegere operațională imediată sau o poziționare de negociere. [...]
Administrația Trump ar putea împinge spre o „înghețare” a frontului din Ucraina înainte de alegerile parțiale din 3 noiembrie din SUA , pe fondul unui calcul politic intern legat de menținerea majorității republicane în Congres, potrivit Adevărul , care citează surse guvernamentale de la Kiev preluate de RBC-Ucraina. Sursele ucrainene invocă o posibilă intensificare a presiunilor diplomatice din partea Washingtonului, inclusiv scenariul „înghețării” conflictului pe actualele aliniamente, în schimbul unor garanții de securitate pentru Ucraina. Reușita ar depinde însă de evoluțiile de pe teren și de disponibilitatea Moscovei de a-și revizui pretențiile. Calculul electoral de la Washington și miza Congresului Potrivit unor surse din cadrul Biroului Președintelui Ucrainei, Donald Trump ar urmări să reducă faza acută a războiului înainte de votul din toamnă, pe fondul riscului ca Partidul Republican să piardă controlul asupra Congresului. „Presupunem că americanii intenționează să potolească situația înainte de alegerile lor din toamnă. Atmosfera tensionată din campania electorală îl poate împinge pe Trump spre pași mult mai decisivi pentru a obține un progres rapid în dosarul ucrainean.” În același timp, oficialii ucraineni descriu contactele diplomatice cu administrația Trump ca fiind constante, iar un astfel de scenariu este văzut drept acceptabil doar dacă include „garanții solide de securitate”. Rolul lui Marco Rubio și limitele negocierilor Săptămâna trecută, secretarul de stat Marco Rubio a reafirmat disponibilitatea SUA de a media un acord, în contextul unui atac masiv al Rusiei asupra Kievului și al avertismentelor Moscovei privind noi lovituri asupra capitalei. Rubio a discutat telefonic cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov și a spus că SUA sunt „pregătite” să faciliteze finalul războiului atunci când va exista o „fereastră de oportunitate”. Totuși, Rubio a admis anterior că negocierile sunt blocate și că Washingtonul nu este interesat de „cicluri nesfârșite de întâlniri” fără rezultate. Casa Albă ar porni de la premisa că războiul nu se va încheia printr-o victorie militară totală a uneia dintre părți, ci printr-un compromis negociat. În același registru, Rubio a respins speculațiile privind presiuni americane asupra Kievului sau Moscovei pentru adoptarea unor poziții rigide. Cum se poziționează Kievul: garanții și extinderea formatului De Ziua Memorială, președintele Volodimir Zelenski a mulțumit poporului american și a susținut că agresiunea Rusiei vizează nu doar Ucraina, ci „o Europă liberă, democratică și unită”. El a cerut un rol de leadership al SUA și a insistat ca războiul să se încheie „într-un mod demn”. În paralel, Kievul așteaptă un feedback de la Washington privind formatul negocierilor, dar își intensifică și eforturile diplomatice în Europa. Potrivit sursei, Ucraina analizează extinderea formatului de negociere prin implicarea directă a Marii Britanii, Franței și Germaniei (formatul E3), după ce formate anterioare de dialog (Abu Dhabi, Geneva) nu au mai produs rezultate, iar o mediere exclusiv americană este privită cu „scepticism prudent” la Kiev. [...]
Escaladarea militară SUA–Iran pune din nou presiune pe fluxurile energetice din Strâmtoarea Hormuz , după ce Washingtonul a lovit ținte militare iraniene, iar Kuweitul a raportat tiruri cu drone și rachete, potrivit NPR . În contextul unui armistițiu fragil, Iranul își menține controlul asupra strâmtorii, ceea ce continuă să perturbe aprovizionarea globală cu energie. Atacurile vin după ce Teheranul a doborât în weekend o dronă americană MQ-1 Predator, iar armata SUA spune că a răspuns prin bombardarea unor situri iraniene de radar și control al dronelor. Iranul a recunoscut că a lansat o lovitură de represalii, în timp ce autoritățile din Kuweit au anunțat că au încercat să intercepteze atacuri aeriene asupra teritoriului lor. Ce a lovit SUA și de ce Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a transmis că loviturile au avut loc sâmbătă și duminică, în zona orașului Geruk și pe insula Qeshm. Potrivit armatei americane, operațiunea a vizat apărarea aeriană iraniană, o stație de control la sol și două drone de atac „cu sens unic” (drone kamikaze), considerate o amenințare pentru navele care tranzitează apele regionale. CENTCOM a descris acțiunea drept un răspuns la „acțiuni agresive” ale Iranului, inclusiv doborârea dronei MQ-1, despre care SUA afirmă că opera deasupra apelor internaționale. Armata americană a precizat că nu au existat militari americani răniți. Kuweit: interceptări după tiruri cu drone și rachete Kuweitul a anunțat că, luni dimineață devreme, apărarea sa antiaeriană a deschis focul pentru a intercepta drone și rachete. În paralel, Gardienii Revoluției (forța paramilitară a Iranului) au susținut, într-un comunicat preluat de agenția de stat IRNA, că forțele SUA ar fi vizat un turn de telecomunicații și că Iranul a răspuns cu un atac, fără a preciza explicit locația — formulare care, potrivit relatării, ar putea face trimitere la incidentul din Kuweit. Kuweitul găzduiește U.S. Army Central, comandamentul avansat al armatei americane pentru Orientul Mijlociu, ceea ce ridică miza operațională a oricărei deteriorări a securității în zonă. De ce contează economic: Strâmtoarea Hormuz rămâne punctul critic Schimbul de lovituri are loc pe fondul negocierilor pentru prelungirea unui armistițiu, însă Iranul își menține „strânsoarea” asupra Strâmtorii Hormuz. NPR notează că, înainte de perturbări, prin acest culoar îngust trecea aproximativ o cincime din petrolul și gazele naturale tranzacționate la nivel global, ceea ce explică sensibilitatea imediată a piețelor la orice escaladare. Pe lângă energie, presiunea se extinde și asupra altor lanțuri de aprovizionare: publicația menționează impactul asupra îngrășămintelor chimice și riscurile de penurie alimentară, în condițiile în care regiunea Golfului produce 30% din îngrășămintele chimice tranzacționate la nivel global. Negocieri sub foc și incertitudini Potrivit materialului, SUA și Iranul susțin că negocierile continuă, inclusiv pe tema stocului iranian de uraniu îmbogățit. În weekend, SUA au tras o rachetă în camera motoarelor unei nave cargo sub pavilion Gambia care încerca să spargă blocada porturilor iraniene. Președintele Donald Trump s-a întâlnit vineri cu consilieri, dar, conform relatării, nu a decis încă dacă merge mai departe cu un acord de prelungire a armistițiului și de redeschidere a strâmtorii, iar Iranul a spus că înțelegerea nu este finalizată. Într-o postare de luni dimineață pe Truth Social, Trump s-a declarat optimist în privința discuțiilor, fără să abordeze direct schimburile de foc în desfășurare. [...]
Escaladarea dintre SUA și Iran menține riscul de șoc pe rutele energetice , în condițiile în care cele două părți au reluat atacurile reciproce, iar armistițiul fragil și redeschiderea Strâmtorii Ormuz rămân blocate, potrivit Digi24 . Președintele american Donald Trump a transmis luni un mesaj public de calmare, în timp ce tensiunile militare continuau să crească. El a susținut că situația „se va rezolva” și că Teheranul ar fi interesat de un acord, îndemnând populația să „stea liniștită și să se relaxeze”, relatează The Independent, citat de Digi24. „Stați liniștiți și relaxați-vă, totul se va rezolva bine până la urmă - așa se întâmplă întotdeauna!” Atacuri și acuzații, pe fondul armistițiului fragil În paralel cu mesajul de la Washington, Garda Revoluționară Iraniană a anunțat că a vizat o bază aeriană folosită într-un atac american asupra unui turn de telecomunicații de pe Insula Sirik. Tot luni, Kuweitul a raportat că a interceptat rachete. SUA au afirmat că au efectuat în weekend „lovituri de autoapărare” asupra unor site-uri iraniene de control al radarelor și dronelor, ca răspuns la acțiuni „agresive” ale Teheranului. Comandamentul Central al SUA a mai transmis, într-o postare pe X, că Iranul a doborât o dronă americană MQ-1 care opera deasupra apelor internaționale. De ce contează: Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă pentru transportul internațional Miza economică imediată este legată de transportul maritim internațional: cele două țări au continuat atacurile în ultima săptămână după ce nu au reușit să semneze un acord pentru prelungirea armistițiului și pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, un punct-cheie pentru fluxurile de energie și comerț. Pe plan politic, președintele Parlamentului iranian, Mohammed Bagher Ghalibaf, a acuzat SUA de încălcarea armistițiului după schimburile de lovituri din weekend. Într-o postare pe X, el a invocat blocada navală impusă de SUA și „escaladarea crimelor de război” comise de Israel în Liban ca „dovezi” ale nerespectării armistițiului de către SUA. „Fiecare alegere are un preț, iar factura va veni la scadență. Totul se va aranja.” În lipsa unui acord pentru armistițiu și pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, riscul operațional pentru transportatori și pentru lanțurile de aprovizionare rămâne ridicat, iar orice nou episod de escaladare poate amplifica volatilitatea în piețele de energie. [...]
