Știri
Știri din categoria Externe
Serghei Lavrov acuză SUA că urmăresc controlul resurselor energetice, potrivit Adevărul, care citează o declarație preluată de Reuters. Ministrul rus de externe a spus că planurile Washingtonului de a forța schimbări de regim în Iran și Venezuela nu ar avea ca scop îmbunătățirea situației populației, ci creșterea influenței asupra piețelor globale de petrol și gaze.
Lavrov a acuzat administrația președintelui american Donald Trump că ar urmări, prin presiuni politice și militare, să domine piețele energetice.
„Planurile SUA de a impune schimbări de regim în Iran și Venezuela urmăresc obținerea unui control mai mare asupra resurselor de petrol și gaze”, a spus șeful diplomației ruse.
În același registru, oficialul rus a susținut că Statele Unite și Israelul nu ar dori normalizarea relațiilor dintre Iran și vecinii săi, deoarece reducerea tensiunilor ar diminua influența Washingtonului în regiunea Golfului și, implicit, pe piețele energetice. În opinia lui Lavrov, o apropiere regională ar reduce „tensiunile din regiune” și ar micșora rolul extern al Statelor Unite în Orientul Mijlociu.
Lavrov a avertizat și asupra riscului ca actualul conflict din Orientul Mijlociu să escaladeze, cu efecte asupra securității și aprovizionării energetice la nivel mondial. > „Războiul din Orientul Mijlociu ar putea degenera într‑un conflict mai larg”, a afirmat el.
Declarațiile vin pe fondul tensiunilor sporite dintre Statele Unite și Iran, într-un context descris de sursă ca incluzând confruntări militare și negocieri tensionate privind navigația prin Strâmtoarea Hormuz, rută strategică pentru exporturile de petrol. În același timp, rămâne ridicată îngrijorarea internațională privind efectele pe care un conflict extins le-ar putea avea asupra pieței energetice globale.
Recomandate
FMI avertizează că războiul împotriva Iranului poate declanșa un șoc „global, dar asimetric” , potrivit Bloomberg . Instituția spune că riscurile se văd deja în economiile care abia începuseră să se stabilizeze după crizele recente, însă efectele nu vor fi distribuite uniform între regiuni și țări. FMI arată că mai multe state din Africa și Asia, puternic dependente de importurile de petrol, întâmpină dificultăți tot mai mari în a-și asigura cantitățile necesare, „chiar și la prețuri umflate”, conform unei postări publicate luni pe blogul instituției. „Toate drumurile duc la prețuri mai mari și o creștere economică mai lentă”, subliniază FMI. Pe piața petrolului, cotația Brent a urcat luni până la 115 dolari pe baril, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al îngrijorărilor privind o escaladare a conflictului început pe 28 februarie, relatează Bloomberg. În același context, președintele Donald Trump și-a repetat amenințările privind distrugerea activelor energetice iraniene dacă Strâmtoarea Ormuz nu va fi redeschisă „în curând”, ceea ce amplifică temerile legate de întreruperi suplimentare ale fluxurilor de energie. Dincolo de energie, FMI avertizează că scumpirea alimentelor și a îngrășămintelor lovește unele țări din Orientul Mijlociu până în America Latină, iar economiile cu venituri mici sunt expuse riscului de insecuritate alimentară. Instituția atrage atenția și asupra întreruperii livrărilor de îngrășăminte din Golful Persic, într-un moment sensibil: începutul sezonului de plantare în emisfera nordică, cu potențiale efecte asupra culturilor agricole pe parcursul anului. În postarea de pe blogul FMI , semnată de economiști precum Tobias Adrian și Jihad Azour, se arată că populația din țările cu venituri mici este cea mai vulnerabilă la scumpirea alimentelor, deoarece acestea reprezintă, în medie, aproximativ 36% din consum, față de 20% în economiile emergente și 9% în economiile avansate. FMI adaugă că un astfel de șoc nu este doar economic, ci poate deveni și socio-politic, mai ales acolo unde spațiul fiscal pentru măsuri de protecție este limitat. Fondul Monetar Internațional urmează să publice un raport detaliat privind perspectivele economice globale în aprilie 2026, cu ocazia reuniunilor de primăvară ale FMI și Băncii Mondiale de la Washington, unde sunt așteptați miniștri de Finanțe și guvernatori de bănci centrale. [...]
Donald Trump ar fi dispus să încheie campania militară a SUA împotriva Iranului , chiar dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne în mare parte închisă, potrivit Digi24 , care citează declarații ale unor oficiali ai administrației pentru The Wall Street Journal. O astfel de decizie ar menține, cel puțin temporar, controlul Teheranului asupra unei rute maritime esențiale pentru energia globală și ar împinge pentru mai târziu o operațiune dificilă de redeschidere. În ultimele zile, Trump și consilierii săi ar fi ajuns la concluzia că o misiune de redeschidere a strâmtorii ar prelungi conflictul dincolo de estimarea inițială de patru până la șase săptămâni. Strategia pe termen scurt, conform informațiilor citate, ar viza atingerea unor obiective precum slăbirea capacităților navale și a stocurilor de rachete ale Iranului și reducerea ostilităților, concomitent cu presiuni diplomatice pentru reluarea fluxului liber al comerțului. Dacă demersul diplomatic nu ar funcționa, Washingtonul ar urma să facă presiuni asupra aliaților din Europa și din Golf pentru a prelua inițiativa în redeschiderea strâmtorii, potrivit oficialilor citați de WSJ. Miza este majoră pentru piețele energetice: Strâmtoarea Ormuz este, în mod obișnuit, un punct de tranzit pentru aproximativ o cincime din comerțul global cu petrol și gaze naturale. În plan economic, exporturile de petrol ale Iranului au crescut în prima lună de război, în timp ce transporturile de hidrocarburi ale altor state din Golf au fost puternic afectate de blocaj, potrivit unei analize Bloomberg citate în articol. Datele analizate indică exporturi iraniene de aproximativ 1,8 milioane de barili pe zi în această perioadă, cu aproape 8% peste media zilnică din 2025, ceea ce ar însemna venituri suplimentare de sute de milioane de dolari pentru Teheran. În același timp, traficul maritim prin strâmtoare s-a redus abrupt, de la circa 135 de nave pe zi în mod normal la o medie de șase nave pe zi în prima lună de conflict, conform datelor de urmărire analizate de Bloomberg. „Jumătatea drumului este clar depăşită. Dar nu vreau să stabilesc un calendar”, a spus Benjamin Netanyahu, într-un interviu pentru Newsmax, potrivit AFP, preluată de News.ro, citat de Digi24. Pe fondul acestor evoluții, premierul israelian a refuzat să indice un termen pentru încheierea războiului cu Iranul, susținând totodată că obiectivele militare ar fi depășit „jumătatea”. În paralel, articolul notează că Iranul ar analiza introducerea unui sistem de taxe pentru navele care tranzitează zona, însă detaliile acestei posibile măsuri nu sunt dezvoltate în fragmentul disponibil. [...]
Donald Trump ia în calcul ca țările arabe să contribuie la costul războiului , potrivit Digi24 , care relatează și despre un demers separat al Iranului de a introduce o taxă pentru navele ce tranzitează Strâmtoarea Ormuz, un punct-cheie pentru transporturile globale de energie. La o conferință de presă, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt , a spus că președintele american ar fi „destul de interesat” de o astfel de contribuție, fără să ofere detalii despre mecanism sau despre statele vizate. Declarația a venit după o întrebare privind cine ar urma să suporte costurile războiului și dacă țările arabe vor participa financiar. „Este ceva ce preşedintele ar fi destul de interesat să facă. Nu o să i-o iau înainte, dar ştiu că este o idee pe care o are şi un subiect despre care va vorbi cu siguranţă mai mult”, a declarat Karoline Leavitt în timpul unei conferinţe de presă. Leavitt a mai afirmat că mesajele publice ale Teheranului diferă de discuțiile purtate în privat cu oficialii americani și că Iranul ar fi acceptat, în discuții nepublice, unele condiții ale Washingtonului. Ea a susținut, totodată, că negocierile „continuă” și „merg bine”, în pofida declarațiilor publice ale regimului iranian. În paralel, o comisie parlamentară iraniană a aprobat un proiect care vizează impunerea de taxe de trecere navelor care tranzitează Strâmtoarea Ormuz, relatează presa iraniană de stat, informație preluată de Le Figaro și atribuită de Digi24 agenției News.ro. Proiectul ar include „dispoziții financiare și sisteme de taxare în riali” (moneda Iranului) și ar menționa cooperarea cu Omanul, stat aflat pe cealaltă parte a strâmtorii. Potrivit aceleiași relatări, textul ar prevedea și „interdicția de trecere pentru americani și regimul sionist” (Israel), precum și pentru alte țări care impun sancțiuni Iranului. Miza economică este ridicată: în timp de pace, aproximativ o cincime din petrolul brut și gazul natural lichefiat la nivel mondial tranzita Strâmtoarea Ormuz, iar de la începutul războiului traficul ar fi scăzut cu circa 95%, conform platformei de monitorizare maritimă Kpler, cu efecte care „se resimt pe toate piețele energetice mondiale”.""" [...]
Lideri din UE au criticat dur Ungaria după apariția unor înregistrări cu o discuție între ministrul rus de externe Serghei Lavrov și omologul său maghiar Péter Szijjártó . Reacțiile vin pe fondul acuzațiilor că oficiali maghiari ar fi transmis Moscovei informații despre discuții purtate la nivelul liderilor UE. Conform The Guardian , premierul Poloniei, Donald Tusk, și prim-ministrul Irlandei, Michael Martin, au descris conversațiile drept „repulsive” și „sinistre”, acuzând o relație neobișnuit de apropiată între Budapesta și Moscova. Tusk a spus că înregistrările ar confirma „dependența politică profund tulburătoare” a guvernului condus de Viktor Orbán față de autoritățile ruse. „Ceea ce am auzit și ceea ce bănuiam deja este doar o confirmare a dependenței politice profund tulburătoare a guvernului lui Viktor Orbán și a ministrului său de externe, domnul Szijjártó, direct față de autoritățile de la Moscova.” În aceeași intervenție, Tusk a susținut că relația descrisă de înregistrări ar depăși „simpla dependență politică” și ar fi „descalificantă”, invocând ideea că un ministru de externe al unui stat membru UE ar fi „raportat” omologului rus despre îndeplinirea unei „sarcini” și i-ar fi cerut „răbdare”. Michael Martin a afirmat, la rândul său, că discuția este „sinistră” și că ar confirma suspiciuni mai vechi privind rolul guvernului ungar în interiorul Uniunii Europene, apreciind că „tonul respectuos” din conversație a fost „alarmant” și că situația este „foarte gravă”. Anterior, președintele Cehiei, Petr Pavel, a îndemnat guvernul de la Praga să „reevalueze” relațiile cu Ungaria, în urma dezvăluirilor. El a spus că ar fi „absolut inacceptabil” ca un stat membru UE și NATO să eludeze regulile și să împărtășească „informații sensibile, dacă nu chiar clasificate” cu „adversarul” alianței, avertizând că un astfel de comportament ar submina securitatea comună. Antena 3 CNN notează că înregistrările audio au apărut în contextul unui scandal mai amplu, în care oficiali maghiari sunt suspectați că ar fi transmis informații către Moscova despre discuțiile purtate între liderii UE. În materialul citat nu sunt oferite detalii despre proveniența înregistrărilor sau despre eventuale verificări independente ale autenticității lor. [...]
Iranul neagă că a lansat rachete balistice spre Turcia , după ce Ankara a susținut că forțele NATO au interceptat pentru a patra oară un astfel de proiectil, potrivit AFP. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a respins marți informațiile privind lansarea unor rachete din Iran asupra Turciei. Conform unui comunicat al ministerului de Externe de la Teheran, Araghchi a discutat telefonic cu omologul său turc, Hakan Fidan, și a propus o anchetă comună pentru stabilirea faptelor. Araghchi a spus că acuzațiile sunt „complet nefondate”. Șeful diplomației iraniene a avertizat, totodată, asupra unor „operațiuni (...) desfășurate de inamici” și a oferit „cooperarea tehnică” pentru verificarea oricărei astfel de afirmații, mai arată comunicatul citat. De cealaltă parte, Ministerul Apărării de la Ankara declarase luni că forțele NATO au interceptat a patra rachetă lansată de Iran împotriva Turciei, despre care a spus că a fost o rachetă balistică doborâtă după ce a pătruns în spațiul aerian turcesc. Interceptarea de către sistemele de apărare aeriană și antirachetă ale NATO desfășurate în estul Mării Mediterane a fost confirmată și de purtătoarea de cuvânt a alianței, Allison Hart, iar incidente similare ar fi avut loc pe 4, 9 și 13 martie. [...]
Ministrul ungar de Externe a ironizat publicarea unor convorbiri cu Serghei Lavrov potrivit Știrile ProTV , după ce în spațiul public au apărut înregistrări audio care detaliază discuții purtate de Peter Szijjártó cu omologul său rus, pe fondul unui scandal legat de presupusa transmitere către Moscova a unor informații din discuțiile UE desfășurate cu ușile închise. Conform articolului, înregistrările au fost divulgate presei pe 31 martie și includ, între altele, o conversație despre demersurile lui Szijjártó pentru ca Gulbakhor Ismailova, sora oligarhului rus Alisher Usmanov, să fie scoasă de pe lista sancțiunilor Uniunii Europene. În reacția sa, ministrul ungar a spus că știa de mai mult timp că îi sunt ascultate convorbirile, invocând „serviciile de informații străine” și cooperarea „activă” a jurnaliștilor maghiari. Mesajul a fost publicat pe Facebook și este redat de Ukrainska Pravda , sursa citată de Știrile ProTV. „Astăzi, «ofițerii de informații» au făcut o altă «descoperire importantă»: au dovedit că spun același lucru în public pe care îl spun la telefon… Excelentă treabă!”, a scris ministrul maghiar de Externe pe Facebook, potrivit Ukrainska Pravda. Szijjártó și-a reiterat, totodată, criticile față de politica UE de sancțiuni împotriva Rusiei, susținând că aceasta ar produce mai mult rău Uniunii Europene decât Rusiei. El a mai afirmat că Ungaria nu va accepta sancțiuni împotriva persoanelor sau companiilor pe care le consideră importante pentru securitatea energetică a țării sau pentru „instaurarea păcii” și nici împotriva celor pentru care „nu există motive sau justificări” de includere pe listă. Ministrul ungar a mai declarat că se consultă „în mod regulat” cu miniștrii de Externe ai mai multor țări din afara UE în legătură cu măsurile de sancțiuni, în contextul tensiunilor generate de apariția acestor înregistrări și de acuzațiile privind comunicarea Budapestei cu Moscova în afara cadrului comun european. [...]
