Știri
Știri din categoria Externe
Un atac cu drone a provocat un incendiu la instalațiile aeroportului internațional din Kuweit, potrivit TVR Info, care citează agenția EFE. Autoritățile din aviația civilă au anunțat miercuri că mai multe drone au lovit un depozit de combustibil, iar incendiul rezultat a afectat infrastructura de la aeroport.
Agenția kuweitiană a atribuit atacul unor avioane fără pilot „provenind din Iran și facțiunile armate pe care le susține”, conform unui comunicat publicat pe X. În același mesaj, autoritățile au precizat că pagubele sunt materiale și că nu au fost înregistrate victime.
Purtătorul de cuvânt al Autorității Generale pentru Aviație Civilă, Abdullah Al-Rajhi, a declarat că au fost produse pagube semnificative în depozitele de combustibil ale Companiei de aprovizionare cu combustibil pentru aviație din Kuwait (KAFCO) de la aeroportul internațional.
Incidentul are loc pe fondul unei escaladări regionale: majoritatea țărilor din Orientul Mijlociu care găzduiesc baze militare și au interese comune cu SUA și aliații săi au fost ținta unor atacuri iraniene începând din 28 februarie, după ofensiva lansată de SUA și Israel împotriva Republicii Islamice. În plan economic, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) a avertizat că statele din Golf ar urma să concentreze cele mai mari pierderi macroeconomice ale acestui război, din cauza expunerii la perturbări comerciale și la volatilitatea piețelor energetice.
Recomandate
Donald Trump spune că SUA ar putea încheia campania militară împotriva Iranului în două-trei săptămâni , potrivit The Jerusalem Post , care citează Reuters. Declarația, făcută marți în Biroul Oval, este prezentată drept cea mai explicită de până acum privind intenția președintelui american de a opri un conflict care durează de circa o lună și care a afectat piețele globale de energie. Trump le-a spus jurnaliștilor că retragerea ar putea avea loc rapid, indicând un orizont de „două săptămâni, poate două săptămâni, poate trei”. În același context, el a afirmat că Iranul nu trebuie să ajungă la un acord cu Washingtonul pentru ca SUA să închidă operațiunea. „Vom pleca foarte curând.” În schimb, președintele a condiționat încheierea campaniei de incapacitatea Iranului de a dobândi în curând o armă nucleară, folosind o formulare dură despre obiectivul militar urmărit. „Atunci vom pleca”, a adăugat el, conform relatării. Mai devreme în aceeași zi, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a spus că următoarele zile ale operațiunii „Epic Fury” vor fi „decisive”, dar a refuzat să ofere un calendar concret pentru finalul războiului. El a argumentat că administrația nu va comunica „precis” durata, invocând obiectivele operaționale. În plan diplomatic, Iranul nu a răspuns încă unei propuneri americane în 15 puncte, potrivit a două surse familiarizate cu detaliile, citate de The Jerusalem Post. Publicația notează că unul dintre motive ar fi o dispută la vârful puterii de la Teheran între tabăra dură, asociată inclusiv cu comandantul Gardienilor Revoluției Ahmad Vahidi și cu președintele Parlamentului, Qalibaf, și figuri considerate mai moderate, precum președintele Pezeshkian și ministrul de Externe Araghchi, în condițiile în care, „pentru moment”, durii ar avea avantajul. Tot marți, secretarul de stat Marco Rubio a declarat la Fox News că Washingtonul poate vedea „linia de sosire” a războiului, deși nu „astăzi” sau „mâine”. El a spus că există mesaje schimbate între SUA și Iran și că ar putea exista „la un moment dat” o întâlnire directă, adăugând că după conflict SUA vor trebui să își reexamineze relațiile cu NATO, inclusiv în contextul accesului la baze și drepturi de survol. [...]
Două treimi dintre americani vor ca SUA să iasă rapid din războiul cu Iranul , chiar dacă asta ar însemna să nu fie atinse obiectivele stabilite de administrația Trump, potrivit Reuters , care citează un sondaj Reuters/Ipsos realizat între vineri și duminică. Sondajul arată că 66% dintre respondenți susțin încheierea rapidă a implicării SUA, în timp ce 27% spun că Washingtonul ar trebui să urmărească atingerea tuturor obiectivelor în Iran, chiar dacă asta prelungește conflictul; 6% nu au răspuns. În rândul republicanilor lui Trump, opiniile sunt mai împărțite: 40% ar prefera încheierea rapidă, iar 57% ar susține o implicare mai îndelungată. „Două treimi dintre americani cred că SUA ar trebui să lucreze pentru a-și încheia rapid implicarea în războiul cu Iranul, chiar dacă asta înseamnă să nu atingă obiectivele stabilite de administrația Trump.” Conflictul, aflat la aproximativ o lună de la declanșare, s-a extins în Orientul Mijlociu, a provocat mii de morți și a afectat economia globală prin scumpirea energiei, alimentând temeri privind inflația la nivel mondial, notează Reuters. Pe plan intern, 60% dintre respondenți au spus că dezaprobă loviturile militare ale SUA asupra Iranului, iar 35% le aprobă, într-un eșantion de 1.021 persoane. Un efect vizibil în SUA este creșterea prețului benzinei: acesta a depășit 4 dolari pe galon luni, pentru prima dată în peste trei ani, potrivit datelor serviciului de monitorizare a prețurilor GasBuddy, menționate de Reuters. Totodată, două treimi dintre respondenți se așteaptă ca prețurile la benzină să se înrăutățească în următorul an, inclusiv 40% dintre republicani. Pe fondul apropierii alegerilor de la mijlocul mandatului (midterm) din noiembrie 2026, care vor decide controlul asupra majorităților strânse din Camera Reprezentanților și Senat, sondajul indică și o presiune economică resimțită de populație. Mai mult de jumătate dintre respondenți cred că războiul va avea un impact în principal negativ asupra situației lor financiare personale, inclusiv 39% dintre republicanii intervievați. 66% vor încheierea rapidă a implicării SUA, chiar fără atingerea obiectivelor; 27% vor continuarea până la atingerea lor; 6% nu răspund. 60% dezaprobă loviturile militare ale SUA asupra Iranului; 35% le aprobă (sondaj pe 1.021 persoane). În rândul republicanilor: 40% ar încheia rapid; 57% ar susține o implicare mai lungă. Benzina a trecut de 4 dolari/galon; două treimi anticipează prețuri mai mari în următorul an. Peste jumătate se așteaptă la efecte negative asupra finanțelor personale. [...]
Președintele Iranului spune că Teheranul are „voința necesară” să încheie războiul , iar piețele au reacționat pe fondul speranțelor de detensionare, relatează HotNews.ro , citând AFP. Președintele iranian Masoud Pezeshkian a afirmat că Iranul este dispus să pună capăt conflictului în curs cu Israelul și Statele Unite, însă condiționează acest lucru de obținerea unor garanții că un astfel de război nu se va repeta. Declarația a fost făcută într-o convorbire telefonică cu președintele Consiliului European, potrivit unui comunicat al administrației sale, în care Teheranul reiterează una dintre cerințele considerate esențiale. În plan financiar, acțiunile americane au urcat după semnale venite atât din partea administrației Donald Trump, cât și din partea Teheranului, care au alimentat așteptările privind o posibilă încheiere a războiului. Principalii indici de pe Wall Street au recuperat o parte din pierderile recente, pe fondul optimismului investitorilor legat de o eventuală detensionare în Orientul Mijlociu. Consemnează, de asemenea, CNN că S&P 500 a crescut cu 2,5%, Dow Jones Industrial Average a urcat cu 850 de puncte (1,9%), iar Nasdaq Composite a avansat cu 3,3%, după ce intrase în corecție săptămâna trecută (corecție înseamnă, în mod uzual, o scădere de cel puțin 10% față de un vârf recent). În același context, Wall Street Journal a relatat că Donald Trump le-ar fi spus unor membri ai administrației de la Casa Albă că este dispus să încheie războiul cu Iranul chiar și fără redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Pe piața petrolului, cotațiile au scăzut ușor: contractele futures pentru Brent cu livrare în mai au coborât cu 2,7%, la 104,50 dolari pe baril, iar petrolul american s-a ieftinit cu 1,6%, până la puțin peste 101 dolari pe baril. Totuși, potrivit CNN, scăderea relativ limitată a randamentelor obligațiunilor de stat americane și reacția moderată a petrolului sugerează că investitorii rămân prudenți în privința unei încheieri rapide a conflictului. [...]
Războiul din Orientul Mijlociu a produs pierderi de până la 194 miliarde de dolari – impact economic major în doar o lună potrivit Al Jazeera , conflictul dintre SUA, Israel și Iran a generat un șoc economic sever în statele arabe, cu efecte rapide asupra creșterii economice, locurilor de muncă și nivelului de trai. Un raport al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP) estimează că produsul intern brut al regiunii ar putea scădea cu 3,7% până la 6% după doar patru săptămâni de lupte, echivalentul unor pierderi între 120 și 194 miliarde de dolari. Impact economic și social Potrivit ONU, consecințele nu se limitează la indicatorii macroeconomici: aproximativ 3,7 milioane de locuri de muncă ar putea fi pierdute alte circa 4 milioane de persoane riscă să ajungă sub pragul sărăciei economiile din regiune sunt descrise drept „fragile” în fața șocurilor Raportul ia în calcul un conflict „scurt, dar intens”, ceea ce sugerează că efectele ar putea deveni mult mai grave dacă războiul continuă . Factori care amplifică criza Mai multe elemente contribuie la deteriorarea rapidă a situației: atacurile Iranului asupra infrastructurii energetice din Golf perturbarea exporturilor de petrol și gaze prin Strâmtoarea Hormuz creșterea prețului petrolului, Brent depășind 118 dolari/baril blocaje în lanțurile globale de aprovizionare Aceste evoluții generează efecte în lanț, de la inflație crescută până la scăderea comerțului și a investițiilor. Zonele cele mai afectate Raportul evidențiază că impactul este inegal distribuit: Regiune Situație Levant creștere accentuată a sărăciei Sudan, Yemen vulnerabilitate ridicată Liban distrugeri majore și deplasări de populație Libanul este unul dintre cele mai afectate state, după ce a fost atras în conflict în urma escaladării dintre Hezbollah și Israel. Bombardamentele au dus deja la distrugeri ale infrastructurii și la evacuări masive. Perspective Oficialii ONU avertizează că fiecare zi de conflict agravează situația economică globală, nu doar regională. Interdependența economiilor din Orientul Mijlociu face ca efectele să se propage rapid , inclusiv prin piețele energetice și comerciale. În concluzie, chiar și un conflict de scurtă durată produce pierderi economice masive și amplifică riscurile sociale, iar o eventuală prelungire ar putea transforma criza într-una de amploare regională și globală. [...]
Serghei Lavrov acuză SUA că urmăresc controlul resurselor energetice , potrivit Adevărul , care citează o declarație preluată de Reuters. Ministrul rus de externe a spus că planurile Washingtonului de a forța schimbări de regim în Iran și Venezuela nu ar avea ca scop îmbunătățirea situației populației, ci creșterea influenței asupra piețelor globale de petrol și gaze. Lavrov a acuzat administrația președintelui american Donald Trump că ar urmări, prin presiuni politice și militare, să domine piețele energetice. „Planurile SUA de a impune schimbări de regim în Iran și Venezuela urmăresc obținerea unui control mai mare asupra resurselor de petrol și gaze”, a spus șeful diplomației ruse. În același registru, oficialul rus a susținut că Statele Unite și Israelul nu ar dori normalizarea relațiilor dintre Iran și vecinii săi, deoarece reducerea tensiunilor ar diminua influența Washingtonului în regiunea Golfului și, implicit, pe piețele energetice. În opinia lui Lavrov, o apropiere regională ar reduce „tensiunile din regiune” și ar micșora rolul extern al Statelor Unite în Orientul Mijlociu. Lavrov a avertizat și asupra riscului ca actualul conflict din Orientul Mijlociu să escaladeze, cu efecte asupra securității și aprovizionării energetice la nivel mondial. > „Războiul din Orientul Mijlociu ar putea degenera într‑un conflict mai larg”, a afirmat el. Declarațiile vin pe fondul tensiunilor sporite dintre Statele Unite și Iran, într-un context descris de sursă ca incluzând confruntări militare și negocieri tensionate privind navigația prin Strâmtoarea Hormuz, rută strategică pentru exporturile de petrol. În același timp, rămâne ridicată îngrijorarea internațională privind efectele pe care un conflict extins le-ar putea avea asupra pieței energetice globale. [...]
Iranul neagă că a lansat rachete balistice spre Turcia , după ce Ankara a susținut că forțele NATO au interceptat pentru a patra oară un astfel de proiectil, potrivit AFP. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a respins marți informațiile privind lansarea unor rachete din Iran asupra Turciei. Conform unui comunicat al ministerului de Externe de la Teheran, Araghchi a discutat telefonic cu omologul său turc, Hakan Fidan, și a propus o anchetă comună pentru stabilirea faptelor. Araghchi a spus că acuzațiile sunt „complet nefondate”. Șeful diplomației iraniene a avertizat, totodată, asupra unor „operațiuni (...) desfășurate de inamici” și a oferit „cooperarea tehnică” pentru verificarea oricărei astfel de afirmații, mai arată comunicatul citat. De cealaltă parte, Ministerul Apărării de la Ankara declarase luni că forțele NATO au interceptat a patra rachetă lansată de Iran împotriva Turciei, despre care a spus că a fost o rachetă balistică doborâtă după ce a pătruns în spațiul aerian turcesc. Interceptarea de către sistemele de apărare aeriană și antirachetă ale NATO desfășurate în estul Mării Mediterane a fost confirmată și de purtătoarea de cuvânt a alianței, Allison Hart, iar incidente similare ar fi avut loc pe 4, 9 și 13 martie. [...]
