Știri
Știri din categoria Externe
Kremlinul leagă o nouă rundă de discuții cu Washingtonul de acordul SUA–Iran, mizând pe „înțelegerile din Alaska” ca bază de negociere. Potrivit Digi24, Moscova a anunțat că așteaptă sosirea emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner după semnarea, programată pe 19 iunie, a acordului dintre Statele Unite și Iran care ar urma să pună capăt războiului început la sfârșitul lunii februarie.
Consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov a spus că, după semnarea acordului cu Iranul, ar apărea „oportunitatea” ca cei doi reprezentanți ai Casei Albe să vină la Moscova. Informația este atribuită de Digi24 agenției EFE.
În paralel, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a afirmat că Vladimir Putin și Donald Trump au discutat, într-o convorbire telefonică, despre sosirea rapidă la Moscova a emisarilor speciali ai Casei Albe.
Lavrov a insistat și că Rusia rămâne „angajată” față de acordurile încheiate pe 15 august anul trecut în Alaska, referindu-se la întâlnirea dintre Putin și Trump. În această logică, Moscova transmite că așteaptă ca poziția stabilită „pe baza propunerii americane” să fie pusă în practică.
Rusia nu a explicat public ce anume s-a convenit la întâlnirea de la Anchorage (Alaska). Digi24 notează că presa a sugerat că ar fi vorba despre controlul asupra regiunii Donbas de către Moscova, în schimbul renunțării la preluarea integrală a regiunilor sudice Herson și Zaporojie, însă această interpretare nu este confirmată oficial.
Ultima vizită a lui Witkoff și Kushner în Rusia a avut loc în ianuarie, potrivit aceleiași surse.
Recomandate
Un fond privat de 300 de miliarde de dolari (aprox. 1.320 de miliarde de lei) ar urma să fie principalul stimulent economic din acordul SUA–Iran , conceput să deblocheze investiții în economia iraniană după semnarea unui acord final, potrivit Mediafax , care citează surse Reuters. Fondul, descris de sursa citată ca un instrument de investiții private, ar acoperi sectoare precum energia, logistica, producția și transportul. Potrivit informațiilor, mai mult de jumătate din sumă este deja contractată. Ce înseamnă fondul și de ce contează economic Structura fondului este prezentată ca o alternativă la despăgubiri directe: ideea ar fi apărut după ce partea americană ar fi refuzat să ofere compensații pentru distrugerile din timpul războiului. În acest context, fondul ar urma să ofere ambelor părți un stimulent economic pentru a încheia un acord final. Conform sursei, finanțarea ar veni de la companii cu sediul în SUA, în statele arabe din Golf, în Asia, în America de Sud și în Africa, fără bani guvernamentali sau granturi. Calendar și condiții: când ar deveni operațional Planul nu a fost anunțat oficial, iar sursa Reuters a vorbit sub condiția anonimatului. Diplomați de la Washington și Teheran ar urma să semneze acordul vineri, în Elveția , însă fondul ar deveni operațional doar după semnarea unui acord final. Totodată, fondul este prezentat ca fiind separat de discuțiile privind activele înghețate, negociate în paralel. [...]
Turcia avertizează că un eventual sabotaj ar putea deraia acordul SUA–Iran înainte de semnare , într-un moment în care miza economică imediată este redeschiderea Strâmtorii Ormuz și normalizarea fluxurilor de energie și comerț. Potrivit G4Media , ministrul turc de externe Hakan Fidan a cerut la Moscova evitarea „încercărilor de sabotaj” și a „discursurilor” care ar putea „otrăvi atmosfera de pace” până la semnătura finală. Fidan a făcut declarațiile după întâlnirea cu omologul rus Serghei Lavrov și a susținut că „atitudinea Israelului în regiune” depășește cadrul unor dispute între câteva state, fiind „o problemă a întregii lumi”. În viziunea sa, un efort diplomatic coordonat la nivel global ar limita capacitatea Israelului de a influența negativ procesul. Miza economică: Strâmtoarea Ormuz și securitatea energetică Șeful diplomației turce a insistat asupra importanței menținerii deschise a Strâmtorii Ormuz pentru „trecerea sigură, liberă și neîntreruptă a tuturor navelor”, ca înainte de război, argumentând că acest lucru este „de o importanță vitală” nu doar pentru stabilitatea regională, ci și pentru securitatea energetică mondială și comerțul internațional. Ce se știe despre acord și calendar În același context, Fidan a salutat voința politică a liderilor din Iran și SUA de a ajunge la un acord și a apreciat eforturile de mediere ale Pakistanului, precum și sprijinul oferit de Qatar și Arabia Saudită inițiativelor diplomatice. Pakistanul, prezentat ca mediator între Washington și Teheran, a anunțat că cele două părți ar urma să semneze vineri, 19 iunie, în Elveția, un memorandum de înțelegere pentru încetarea ostilităților, însă „detaliile concrete ale acordului sunt încă necunoscute”, potrivit sursei citate. Planul de pace ar prevedea deschiderea Strâmtorii Ormuz de către Iran și încheierea blocadei maritime din partea SUA. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a salutat acordul dintre Washington și Teheran, pe care l-a numit „o dezvoltare importantă” pentru pacea și stabilitatea din Orientul Mijlociu. [...]
Acordul SUA–Iran a oprit aproape complet războiul, dar a lăsat Iranul cu relații deteriorate în Golf , potrivit Al Jazeera . Publicația notează că, deși ambele părți își revendică victoria, costurile au fost „uriașe”, iar una dintre consecințele directe este afectarea legăturilor Teheranului cu vecinii săi din Golf, pe care i-a atacat în timpul conflictului. În analiza „Inside Story”, Al Jazeera indică faptul că înțelegerea dintre Statele Unite și Iran „a pus capăt, în mare parte”, războiului, fără a detalia în material termenii acordului sau calendarul exact al implementării. Mesajul central este că oprirea ostilităților nu echivalează cu o normalizare automată a relațiilor regionale ale Iranului. Miza pentru Iran: oprirea războiului vs. costul diplomatic în regiune Elementul de impact evidențiat este degradarea relației Iranului cu statele din Golf vizate de atacuri. În termeni practici, asta poate însemna un mediu regional mai dificil pentru Teheran, chiar și în condițiile în care conflictul este considerat, în linii mari, încheiat. Al Jazeera ridică explicit întrebarea „ce a câștigat și ce a pierdut Iranul” din acest conflict, însă materialul disponibil nu oferă o listă de rezultate cuantificate sau exemple concrete de câștiguri/pierderi dincolo de oprirea războiului și deteriorarea relațiilor cu vecinii din Golf. Cine comentează Ediția este moderată de Scott McLean , iar invitații sunt: Ali Akbar Dareini, cercetător la Center for Strategic Studies din Teheran ; Roxane Farmanfarmaian, profesor de politică modernă a Orientului Mijlociu la University of Cambridge; Mehran Kamrava, profesor la Georgetown University în Qatar și șeful Iranian Studies Unit la Arab Center for Research and Policy Studies. Materialul a fost publicat la 16 iunie 2026. [...]
Liderii G7 au legat acordul SUA–Iran de securitatea energetică , anunțând că vor accelera diversificarea rutelor de aprovizionare pentru a reduce dependența globală de Strâmtoarea Ormuz , în contextul în care un armistițiu ar urma să permită redeschiderea acestei rute-cheie pentru petrol și gaze, potrivit Reuters . Reuniți la Evian-les-Bains , în Franța, liderii celor șapte economii avansate au salutat acordul interimar dintre Statele Unite și Iran, care ar urma să fie prezentat oficial vineri. În declarația comună, G7 a spus că este pregătit să contribuie la implementarea înțelegerii, inclusiv printr-o coaliție condusă de Marea Britanie și Franța, menită să sprijine securizarea transportului maritim după redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Acordul dintre Washington și Teheran, descris ca un „memorandum de înțelegere” (un document-cadru care stabilește principii și pași de urmat, fără a fi neapărat un tratat final), prelungește cu 60 de zile armistițiul anunțat în aprilie, pentru a permite negocieri privind un armistițiu permanent. Liderii G7 au cerut ca negocierile să abordeze „amenințările” pe care le atribuie Iranului și să garanteze că Teheranul „nu va obține niciodată o armă nucleară”. Efectul imediat pe piețele de energie: petrolul coboară, Ormuz revine în prim-plan Reuters notează că prețurile petrolului au scăzut din nou miercuri, pe fondul perspectivei redeschiderii Strâmtorii Ormuz, iar contractele futures pentru Brent au coborât sub 80 de dolari (aprox. 368 lei) pe baril, la cel mai redus nivel de la începutul conflictului SUA–Iran. Un oficial american de rang înalt a declarat că SUA vor renunța la sancțiunile asupra petrolului iranian în baza acordului, ceea ce ar deschide perspectiva unor „milioane” de barili suplimentari pe piață. În același timp, oficiali din industrie citați de Reuters avertizează că revenirea completă a producției de petrol și gaze din Orientul Mijlociu ar putea dura luni. În acest context, G7 a anunțat că vrea să reducă vulnerabilitatea globală față de Ormuz și să își crească stocurile de energie. Presiune pentru încetarea focului în Liban, cu implicații pentru stabilitatea regională Pe lângă componenta energetică, liderii G7 au cerut o „încetare a focului imediată și robustă” în Liban și dezarmarea Hezbollah. Situația rămâne însă complicată: Israelul ocupă încă o parte din sudul Libanului, iar Iranul condiționează un acord permanent de retragerea israeliană, în timp ce Israelul spune că nu se va retrage și își rezervă dreptul de a folosi forța militară. Un purtător de cuvânt al Hezbollah a declarat pentru Reuters că gruparea crede că Iranul nu va accepta un armistițiu permanent dacă ocupația israeliană nu se încheie. Ce urmează: 60 de zile de negocieri și condiționalități economice În următoarele 60 de zile, negocierile ar urma să revină asupra unor dosare sensibile, inclusiv viitorul programului nuclear iranian. Reuters mai relatează că memorandumul include un fond de reconstrucție de 300 de miliarde de dolari (aprox. 1.380 miliarde lei), finanțat de statele din Golf, condiționat de respectarea altor termeni de către Iran. Pentru economii și companii, miza imediată rămâne dublă: dacă redeschiderea Ormuz se materializează, presiunea pe prețurile energiei poate continua, dar calendarul revenirii ofertei și riscurile geopolitice din Liban pot menține volatilitatea ridicată. [...]
G7 promite să înăsprească sancțiunile pe petrol și gaze rusești, ceea ce poate afecta fluxurile energetice și costurile. La summitul de la Évian-les-Bains, liderii G7 – inclusiv președintele american Donald Trump – au semnat o declarație comună prin care își asumă intensificarea sprijinului militar pentru Ucraina și creșterea presiunii economice asupra Rusiei, potrivit Digi24 . În document, liderii afirmă că sunt „uniți” în sprijinul pentru Ucraina și că se angajează să „crească presiunea asupra economiei de război rusești”, inclusiv prin întărirea sancțiunilor, „pe cele asupra sectoarelor petrolului și gazelor”. Ce înseamnă, practic, angajamentul G7 Declarația include promisiunea de a crește livrările către Ucraina de: capacități de apărare aeriană, sisteme și interceptoare suplimentare; capabilități cu rază lungă de acțiune. De asemenea, liderii spun că vor lua în considerare extinderea către Ucraina a beneficiului licențelor pentru a permite o creștere a producției militare ucrainene. Legătura cu Ormuz și de ce apare Trump în declarație Documentul îl menționează pe Donald Trump de trei ori și leagă posibilitatea unor măsuri economice suplimentare împotriva Rusiei de acordul dintre SUA și Iran privind încetarea ostilităților, notează Politico (citat de Digi24). În declarație se arată că, odată cu redeschiderea Strâmtorii Ormuz , ar fi „momentul potrivit” pentru pași economici suplimentari. Separat, în contextul summitului, Trump a sugerat că este gata să reinstaureze sancțiunile asupra petrolului rusesc , sancțiuni pe care Washingtonul le suspendase anterior până la mijlocul lunii iunie. Energie și securitatea rutelor comerciale: misiune navală și alternative de aprovizionare Declarația salută acordul SUA–Iran și susține o misiune internațională condusă de Regatul Unit și Franța pentru protejarea navelor și facilitarea comerțului în Strâmtoarea Ormuz. Liderii cer și o rută alternativă de aprovizionare cu energie și menționează „potențialul Canadei” de a furniza capacități suplimentare semnificative piețelor globale în următorii ani. Ce urmează la summit Pe lângă declarația geopolitică, liderii reuniți la Évian au convenit asupra unor declarații tematice (parteneriate globale, combaterea cancerului, coordonarea răspunsului la Ebola, lupta împotriva traficului de droguri și a introducerii ilegale de migranți). Pentru miercuri, este așteptată adoptarea unor declarații privind mineralele critice și protecția copiilor online. [...]
G7 pregătesc înăsprirea sancțiunilor, inclusiv în energie, și extind livrările de armament către Ucraina , într-o încercare de a crește presiunea asupra Rusiei și de a accelera eforturile pentru încheierea războiului, potrivit Focus . Măsurile vizează explicit „două puncte”: sancțiuni mai dure (cu referire directă la sectorul petrolului și gazelor) și mai multe capacități militare pentru Kiev, inclusiv arme cu rază lungă și apărare antiaeriană. În declarația comună a liderilor G7, adoptată la summitul din Évian (Franța), statele participante spun că vor intensifica sancțiunile și că au convenit să extindă livrările de armament și capabilități de apărare aeriană. Mesajul politic este dublat de o componentă cu potențial economic: accentul pus pe petrol și gaze indică o țintire mai directă a veniturilor energetice ale Rusiei, fără ca textul citat de Focus să detalieze instrumentele concrete sau calendarul. Sprijin extins pentru Kiev, inclusiv pentru iarnă și producție militară Pe lângă arme, G7 promit sprijin suplimentar pentru ca Ucraina să treacă peste iarna următoare. În plus, liderii menționează că vor analiza acordarea de licențe pentru creșterea producției militare, ceea ce ar putea însemna facilitarea unor capacități industriale suplimentare, însă fără detalii despre volume sau termene. G7 justifică extinderea sprijinului prin „noua dinamică” creată în ultimele luni de progresele ucrainene pe front, conform declarației citate. Context: „moment de trezire strategică” și semnale de cooperare SUA–Europa Președintele Franței, Emmanuel Macron , a descris summitul drept un „moment de trezire strategică”, afirmând că SUA, Canada, Japonia și europenii au decis împreună să fie alături de Ucraina, într-un mesaj publicat pe Instagram. Cancelarul german Friedrich Merz a spus că l-a văzut pe președintele american Donald Trump „foarte cooperativ” și s-a declarat „într-o anumită măsură optimist” că europenii și americanii vor acționa împreună pentru a pune capăt războiului. Merz a numit momentul o „zi a speranței” și a afirmat, despre situația Ucrainei: „Asta poate deschide poate pentru prima dată o șansă la pace.” La discuțiile G7 din Franța au participat liderii SUA, Germaniei, Franței, Marii Britanii, Italiei, Canadei și Japoniei, precum și conducerea UE. Președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, a fost invitat ca oaspete. [...]
