Știri
Știri din categoria Externe
Ștergerea rapidă a unui clip de pe site-ul Kremlinului alimentează speculațiile despre starea lui Putin, după ce președintele rus apare cu o voce vizibil slăbită într-o înregistrare de la o ceremonie oficială, potrivit Focus.
Înregistrarea provine de la un eveniment organizat vineri la Kremlin, unde Vladimir Putin i-a îndemnat pe veteranii prezenți să scandeze de trei ori „Ura”. În fragmentul video, liderul rus (73 de ani) participă la scandare, însă vocea lui este descrisă ca fiind „slabă” și „fără forță”.
Diferența devine mai evidentă prin comparație cu un moment de acum aproximativ două săptămâni, la festivitățile dedicate victoriei asupra Germaniei naziste, când Putin ar fi avut un ton mult mai energic, inclusiv la strigătul „Ura” de la finalul discursului.
Pe platforma X au apărut speculații legate de starea de sănătate a președintelui, notează publicația, în contextul în care materialul video a fost inițial publicat pe site-ul Kremlinului, „ca de obicei”, dar apoi a fost șters fără explicații.
Focus leagă dispariția înregistrării de preocuparea aparatului de propagandă rus de a-l prezenta pe Putin drept „puternic și sănătos”, sugerând că un astfel de fragment nu se potrivește narațiunii oficiale.
Publicația mai arată că nu ar fi un caz izolat: la începutul lunii martie ar fi fost eliminate de pe paginile Kremlinului și alte imagini în care Putin tușea puternic.
Recomandate
Volodimir Zelenski spune că scrisoarea deschisă către Vladimir Putin a avut efectul urmărit, mizând pe ea ca instrument de poziționare diplomatică în fața aliaților , potrivit Meduza . Președintele Ucrainei a afirmat, după summitul NB8 (Nordic Baltic 8), că și-a atins obiectivul, fără să detalieze însă „rezultatul” obținut. Zelenski a spus la o conferință de presă că nu poate, deocamdată, să explice în ce constă concret efectul la care se referă. El a adăugat că, prin scrisoare, a urmărit să le arate partenerilor Ucrainei „cine este pregătit pentru pace și cine nu”. Mesajul către SUA: mutarea atenției de pe Orientul Mijlociu pe Ucraina În același context, Zelenski a vorbit și despre o altă scrisoare, adresată lui Donald Trump. Potrivit declarațiilor sale, obiectivul a fost diferit: să încerce să reorienteze, măcar parțial, atenția Statelor Unite de la Orientul Mijlociu către situația din Ucraina. Totodată, președintele ucrainean a spus că țara are nevoie de „capacități serioase de apărare antirachetă” (apărare împotriva rachetelor). Context: propunerea de dialog direct și reacția lui Putin Pe 4 iunie, Zelenski a publicat o scrisoare deschisă către Putin, în care a propus încheierea războiului „prin dialog direct” și o întâlnire personală. Putin a răspuns a doua zi, în timpul discursului din plenul Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg , susținând că scrisoarea conține „elemente de grosolănie”. Liderul rus a mai afirmat că nu a refuzat niciodată întâlniri și că Zelenski poate veni la Moscova. În finalul răspunsului, Putin s-a adresat militarilor ruși cu formula: „Lucrați, fraților”. [...]
Escaladarea militară în zona Strâmtorii Ormuz riscă să amplifice incertitudinea operațională pe una dintre cele mai sensibile rute energetice globale , după ce Iranul a anunțat că a lansat rachete și drone spre ținte americane din regiune, la câteva ore după atacuri ale SUA, potrivit Mediafax . Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a transmis, într-un mesaj publicat pe Telegram, că forțele iraniene au vizat ținte americane, după ce armata SUA a anunțat atacuri de represalii ca răspuns la doborârea unui elicopter AH-64 Apache al armatei americane. Deocamdată nu există informații independente despre amploarea atacului iranian sau despre eventuale pagube, iar autoritățile americane nu au comentat afirmațiile IRGC. Explozii raportate lângă Strâmtoarea Ormuz, dar informațiile rămân neconfirmate Agenția semioficială Tasnim a relatat că explozii au fost auzite în orașele Sirik și Minab, precum și pe insula Qeshm, toate în apropierea Strâmtorii Ormuz. Ulterior, guvernatorul orașului Minab a declarat că nu a fost raportat niciun atac asupra localității și că zgomotele ar fi provenit din zona de coastă de la granița cu Strâmtoarea Ormuz, potrivit agenției semioficiale Mehr. Contextul escaladării dintre Washington și Teheran Anunțul Iranului vine pe fondul unei escaladări rapide a tensiunilor, după ce președintele american Donald Trump a promis un răspuns la doborârea elicopterului militar american, incident pe care administrația SUA îl atribuie Iranului. [...]
Armata SUA a început lovituri „de autoapărare” asupra Iranului după doborârea unui elicopter militar american, într-o escaladare care ridică riscuri operaționale pentru securitatea din regiune, inclusiv în proximitatea Strâmtorii Ormuz, potrivit Mediafax . Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a transmis că atacurile au fost lansate marți, la ordinul președintelui Donald Trump , ca răspuns la doborârea unui elicopter AH-64 Apache al armatei americane. Operațiunea ar fi început la ora 00:00, iar CENTCOM o descrie drept „un răspuns proporțional la agresiunea nejustificată a Iranului”. Ce se știe despre atacurile SUA În comunicarea citată de Mediafax, CENTCOM precizează că forțele sale au început să execute lovituri de „autoapărare” împotriva Iranului, însă nu a oferit detalii despre țintele vizate sau amploarea operațiunii. „Forțele Comandamentului Central al SUA au început să lanseze lovituri de autoapărare împotriva Iranului, la ordinul comandantului suprem, ca răspuns la doborârea de ieri a unui elicopter Apache al armatei SUA.” Reacția Iranului: rachete și drone către ținte americane Într-un update, Mediafax notează că Iranul ar fi lansat rachete și drone către ținte americane din regiune, potrivit unui anunț făcut miercuri de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) . Deocamdată, din informațiile prezentate, nu sunt disponibile detalii suplimentare privind locațiile vizate sau efectele atacurilor de ambele părți. [...]
Analiza ISW indică riscuri de incidente la granița NATO, inclusiv pentru România , pe fondul folosirii de către Rusia a războiului electronic și a narativelor de tip „steag fals”, potrivit Libertatea , care citează o evaluare publicată de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) pe 8 iunie. În Letonia, forțele NATO au doborât pentru prima dată o dronă deasupra teritoriului țării, după ce sistemele rusești de război electronic ar fi redirecționat-o în spațiul aerian leton. Potrivit ISW, incidentul ar fi fost provocat deliberat. Analiza notează și un episod anterior relevant pentru România: pe 5 iunie, războiul electronic rusesc ar fi determinat intrarea unui vehicul de suprafață fără pilot ucrainean în apele teritoriale românești. ISW susține că oficiali ruși au folosit apoi cazul pentru a răspândi „povești false” menite să mute responsabilitatea către Ucraina, în contextul războiului declanșat de Rusia. În evaluarea citată, ISW anticipează că Moscova ar putea continua să exploateze astfel de incidente „în apropierea sau chiar în interiorul granițelor NATO” pentru a-și construi o justificare publică în eventualitatea unor atacuri accidentale cu drone rusești sau a unui atac „sub steag fals” (operațiune atribuită în mod fals altui actor) împotriva României ori a statelor baltice. Context: negocierile de pace rămân blocate În aceeași analiză, ISW arată că Kremlinul continuă să respingă negocierile de pace cu Ucraina, în pofida ofertelor repetate ale Kievului pentru discuții directe. Publicația menționează o declarație comună din 7 iunie a premierului britanic Keir Starmer, a președintelui francez Emmanuel Macron și a cancelarului german Frederich Merz, împreună cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care propune condiții pentru o pace „justă și durabilă”, inclusiv un armistițiu imediat și înghețarea liniei frontului ca punct de plecare pentru negocieri. Zelenski a mai afirmat, într-un interviu pentru Sky News (menționat în articol), că s-a întâlnit la Kiev cu oligarhul rus Roman Abramovici, prezentat ca intermediar pentru Vladimir Putin, pentru a transmite disponibilitatea Ucrainei de a îngheța linia frontului și de a relua negocierile, inclusiv direct cu Putin. Ulterior, Putin ar fi respins oferta de negocieri directe, potrivit aceleiași relatări. De ce contează pentru România Din perspectiva riscului operațional la Marea Neagră și în proximitatea granițelor NATO, analiza ISW indică o combinație de două elemente cu potențial de escaladare: folosirea războiului electronic pentru a devia drone/vehicule fără pilot și utilizarea ulterioară a incidentelor în războiul informațional, inclusiv prin scenarii de tip „steag fals”. În lipsa unor detalii suplimentare în materialul citat, rămâne neclar ce măsuri concrete ar urma să fie adoptate, însă evaluarea sugerează că astfel de episoade ar putea deveni recurente. [...]
Emisarii lui Trump au transmis că SUA vor intensifica eforturile diplomatice pentru încheierea războiului , după o întâlnire scurtă la Chișinău cu președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski, potrivit Kyiv Post . Discuția, desfășurată în timpul unei escale pe aeroportul din capitala Republicii Moldova, vine pe fondul semnalelor tot mai ferme de la Moscova că nu mizează pe negocieri. Zelenski a spus, într-o informare publicată pe canalul său oficial de Telegram, că s-a întâlnit cu Steve Witkoff și Jared Kushner, descriind conversația drept „foarte pozitivă” și afirmând că cei doi sunt pregătiți să lucreze „cât mai activ posibil” în următoarele săptămâni pentru a „impulsiona diplomația” orientată spre oprirea războiului declanșat de Rusia. „Conversația a fost foarte pozitivă. Le sunt recunoscător pentru disponibilitatea de a lucra cât mai activ posibil deja în săptămânile următoare.” Miza imediată: fereastra G7 și agenda diplomatică din iunie Potrivit lui Zelenski, discuțiile au vizat „perspectivele în contextul summitului G7 și al altor evenimente din iunie”. Președintele ucrainean a adăugat că i-a informat pe emisarii americani despre evaluarea Kievului privind „ce pregătește Moscova”. În același mesaj, Zelenski a punctat că, deși atenția internațională a fost atrasă recent de tensiunile din jurul Iranului, „obiectivul comun al păcii în Europa rămâne pe agendă”. Context: Moscova respinge ideea negocierilor Întâlnirea are loc în condițiile în care Rusia transmite public că nu vede diplomația ca soluție. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , a declarat că războiul va fi decis pe câmpul de luptă, nu prin negocieri, notează publicația. În plus, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a ironizat apelul lui Zelenski pentru discuții directe, calificându-l drept „nepoliticos” și susținând că o întâlnire ar fi „fără rost”, potrivit aceleiași surse. Ce urmează Din informațiile prezentate, următoarele săptămâni sunt descrise de Zelenski ca o perioadă în care partea americană ar urma să crească activitatea diplomatică, cu summitul G7 și alte reuniuni din iunie ca repere. Kyiv Post nu oferă detalii despre un calendar concret al unor negocieri sau despre eventuale propuneri puse pe masă. [...]
Actualizarea „listei negre” a Pentagonului ridică riscuri de conformare și reputație pentru companiile chineze cu expunere în SUA , după ce Washingtonul a inclus noi entități considerate „companii militare chineze” care operează direct sau indirect pe piața americană, potrivit Economica . Beijingul a cerut SUA „să își corecteze practicile eronate” și „să înceteze suprimarea nejustificată a companiilor chineze”, prin vocea purtătorului de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Lin Jian . Reacția vine după publicarea, luni, a unei liste actualizate de către Pentagon, informație relatată de Agerpres . Ce companii au fost adăugate pe listă Pe lista actualizată au fost incluse, între altele, companii mari din tehnologie și industrie: Alibaba (comerț electronic); Baidu (motor de căutare); BYD (vehicule electrice). De ce contează: presiune de reglementare și efecte în lanț Lin Jian a criticat ceea ce a numit „instrumentalizarea” de către Washington a conceptului de securitate națională și crearea de „liste discriminatorii sub diverse denumiri”. În același timp, oficialul chinez a indicat că Beijingul ar putea răspunde prin măsuri pentru protejarea intereselor companiilor vizate. „China va lua măsurile necesare pentru a apăra cu fermitate drepturile şi interesele legitime ale companiilor chineze”, a declarat el într-o conferinţă de presă obişnuită. Din perspectiva mediului de afaceri, includerea pe o astfel de listă poate amplifica riscurile de conformare (verificări suplimentare, prudență sporită a partenerilor) și costurile indirecte asociate accesului la piața americană, chiar dacă materialul citat nu detaliază măsuri concrete care decurg automat din listă. [...]
