Știri
Știri din categoria Externe
Kremlinul își menține obiectivele maximale în Ucraina, deși armata rusă nu obține câștiguri operaționale semnificative, iar în paralel pare să pregătească terenul pentru o posibilă mobilizare și pentru gestionarea unor eventuale tensiuni interne, potrivit evaluării zilnice publicate de Kyiv Post, care preia concluziile Institute for the Study of War (ISW) pentru 22 iulie 2026.
Analiza notează că Moscova continuă să insiste pe „capitularea completă” a Ucrainei, în timp ce pe front nu se conturează progrese care să schimbe substanțial situația operațională. În același timp, ISW apreciază că autoritățile ruse „setează condițiile” pentru o eventuală mobilizare și se pregătesc pentru posibilitatea unor tulburări civile generate de un astfel de pas.
Un alt element urmărit de ISW este dimensiunea economică: Vladimir Putin ar încerca să minimizeze problemele economice ale Rusiei, în contextul unei crize de penurie de combustibil și al unui declin economic mai larg, conform evaluării.
Pe teren, raportul consemnează o serie de evenimente punctuale:
Separat de evaluarea privind Rusia, ISW notează și o decizie de la Kiev: președintele Volodîmîr Zelenski l-a numit pe generalul-maior Ihor Skybiuk, adjunct al șefului Statului Major General, în funcția de șef al Statului Major General, pe 22 iulie, înlocuindu-l pe generalul-maior Andrii Hnatov.
Raportul citat nu oferă detalii suplimentare despre motivele schimbării sau despre implicațiile operaționale imediate.
Recomandate
Ucraina semnalează reluarea canalelor diplomatice cu echipa lui Trump , după ce președintele Volodimir Zelenski a discutat cu doi emisari ai liderului american, într-o mișcare care poate influența direcția negocierilor privind încetarea războiului, potrivit Mediafax . Zelenski a anunțat miercuri că a avut o convorbire cu Steve Witkoff și Jared Kushner, descriind discuția drept „bună și importantă” și precizând că tema a fost „impulsionarea procesului diplomatic” pentru încheierea războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. „Pacea este necesară – o pace cu demnitate, iar Ucraina este pregătită de mult timp pentru aceasta.” Ce urmează: contactele continuă, dar fără detalii despre propuneri Președintele ucrainean susține că echipele celor două părți vor rămâne în contact pentru a pune în aplicare aspectele discutate în timpul convorbirii. În același timp, Zelenski nu a oferit detalii despre propunerile aflate pe masă și nici despre un calendar sau pași concreți ai negocierilor, limitându-se la ideea că dialogul va continua. Mesaj politic către Washington Zelenski le-a mulțumit celor doi emisari pentru „implicarea personală” în promovarea unei soluții de pace și a transmis aprecieri președintelui Donald Trump și „poporului american” pentru sprijinul acordat Ucrainei. „Suntem recunoscători președintelui Trump și poporului american pentru sprijinul lor neclintit.” În ansamblu, mesajul indică o încercare de a menține deschisă o linie de comunicare cu cercul apropiat al lui Trump, într-un moment în care diplomația legată de războiul din Ucraina rămâne în prim-plan, însă fără elemente publice suficiente pentru a evalua dacă discuțiile se pot traduce rapid într-un format de negociere. [...]
Ucraina schimbă conducerea armatei în plin război, pe fondul tensiunilor interne din apărare. Președintele Volodimir Zelenski l-a demis pe comandantul-șef al Forțelor armate, generalul Oleksandr Sîrski , și l-a numit în locul lui pe generalul Mihailo Drapatîi, comandant al forțelor interarme, potrivit Agerpres . Decizia vine pe fondul nemulțumirilor apărute după plecarea ministrului apărării Mihailo Fedorov, înlăturat pe 14 iulie, după câteva zile de proteste în sprijinul acestuia. Fedorov l-a acuzat pe Sîrski că l-ar fi „împins spre ieșire” și că i-ar fi blocat tentativa de reformare a armatei. Sîrski, în vârstă de 60 de ani, ocupa funcția din 2024 și este creditat cu rolul de a fi condus apărarea Kievului la începutul invaziei ruse din 2022. În același timp, generalul a fost contestat, inclusiv din cauza reputației de comandant cu „mentalitate sovietică”, criticii reproșându-i că ar acorda prea puțină atenție pierderilor umane. În mesajul de marți seară publicat pe Telegram, Zelenski a anunțat numirea lui Drapatîi și i-a mulțumit lui Sîrski „și tuturor luptătorilor” pentru „pozițiile solide de front ale Ucrainei”. Schimbarea de la vârful armatei are loc într-un moment în care, potrivit informațiilor din aceeași relatare, Ucraina a încetinit puternic avansul trupelor ruse și a efectuat recent valuri de lovituri în Rusia și în părțile ocupate ale teritoriului său, ceea ce sugerează că miza imediată a deciziei este mai ales de ordin intern și operațional, nu o reacție la un colaps pe front. [...]
Parlamentul Bulgariei a aprobat folosirea unei baze aeriene de către SUA , o decizie care ridică miza de securitate pentru Sofia și complică echilibrul regional, în condițiile în care Iranul a avertizat explicit împotriva sprijinirii operațiunilor americane, potrivit Antena 3 . Votul permite staționarea a maximum opt aeronave-cisternă americane la baza aeriană Bezmer , la aproximativ 260 de kilometri sud-est de Sofia. Avioanele-cisternă sunt folosite pentru realimentarea în zbor a altor aeronave, ceea ce extinde autonomia și raza de acțiune a operațiunilor aeriene. Decizia vine la o zi după ce Iranul a transmis Bulgariei să nu permită folosirea teritoriului său pentru operațiuni militare împotriva Teheranului. În același timp, hotărârea este luată pe fondul rezervelor exprimate de unele state din Uniunea Europeană față de utilizarea bazelor aeriene pentru sprijinirea operațiunilor americane legate de războiul cu Iranul, notează The Washington Post. Avertismentul Teheranului și riscul de escaladare Cu o zi înaintea votului, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, a spus că orice activitate care facilitează atacurile americane împotriva Iranului echivalează cu o complicitate la „agresiune şi crime de război” și a cerut Bulgariei să nu devină „complice a agresorilor şi a celor care încalcă legea”. În Bulgaria, decizia a alimentat îngrijorări privind riscul ca țara să fie atrasă în conflictul cu Iranul. Ce spune Sofia: „nu înseamnă implicare în război” Președinta Bulgariei, Iliana Iotova , citată de agenția BTA, a declarat înaintea votului că prezența avioanelor americane KC-135 și a unui contingent de până la 250 de militari americani la baza Bezmer nu echivalează cu implicarea Bulgariei în război. Ea a mai spus că aprobarea Parlamentului este obligatorie și că guvernul respectă procedurile legale. BTA amintește că Bulgaria a mai găzduit aeronave americane de realimentare în zbor, staționate pe aeroportul din Sofia până la sfârșitul lunii mai, cu o prelungire ulterioară până la finalul lunii iunie, iar avioanele au plecat în termenul stabilit. [...]
Relatarea ministrului de Externe Abbas Araghchi sugerează breșe grave în securitatea internă a Iranului , după ce acesta a descris cum a scăpat la limită dintr-o lovitură israeliană în primele ore ale războiului Israel–Iran, potrivit The Jerusalem Post . Într-un interviu de peste 90 de minute acordat jurnalistului iranian Javad Moghouei, Araghchi a spus că se afla într-un complex asociat cu liderul suprem de atunci, ayatollahul Ali Khamenei, când a avut loc atacul, în jurul orei 9:30 dimineața. El a descris haosul de după explozie și a vorbit despre ceea ce a numit „eșecuri severe” de securitate în Republica Islamică. „Apa picura din tavan și totul era într-o stare de ruină.” Indiciul central: informații „din interior”, nu doar supraveghere tehnologică Din relatarea lui Araghchi, elementul cu cea mai mare încărcătură operațională este suspiciunea că Israelul ar fi avut informații extrem de precise despre mișcările conducerii iraniene, dincolo de mijloace tehnice. „Nu mai atribui asta tehnologiei sau factorilor artificiali. Chiar nu știu ce să cred.” Ministrul a spus că autoritățile iraniene investighează posibilitatea unei infiltrări umane în aparatul de securitate și a mers mai departe, afirmând că vulnerabilitățile nu se limitează la furt de date, ci pot influența inclusiv „orientarea deciziilor” și „mediul psihologic”. Evacuare improvizată și lipsa unui „loc sigur” Araghchi a afirmat că a fost evacuat imediat de personalul de securitate, care i-ar fi spus că atacurile ar putea continua. A descris apoi o plecare grăbită într-o mașină civilă obișnuită, condusă de un tânăr agent, către Ministerul de Externe. Totodată, el a spus că, după atacuri, conducerea nu a mai lucrat din birourile obișnuite și că au fost pregătite locații alternative în apropierea ministerului, dar a adăugat că, în esență, „nu exista niciun loc sigur”, cu excepția tunelurilor. Chiar și acestea ar fi avut limitări: odată intrat, ar fi trebuit să rămână acolo câteva zile, ceea ce ar fi făcut dificilă continuarea activității în exterior. Măsuri de urgență și discuții sensibile despre succesiune Araghchi a mai spus că existau proceduri de urgență stabilite din timp, inclusiv un cod de activare – „Cod 110” – sugerând că scenarii de continuitate a conducerii sau aranjamente de criză fuseseră luate în calcul, dar erau atât de sensibile încât erau rareori discutate deschis. Eforturi diplomatice pentru a evita deschiderea altor fronturi În timpul conflictului, Araghchi a descris apeluri către lideri regionali pentru a preveni folosirea teritoriilor kurde din Irak ca platformă pentru atacuri împotriva Iranului. El a menționat discuții cu: Nechirvan Barzani (președintele Regiunii Kurdistan din Irak ); Bafel Talabani (lider al Uniunii Patriotice din Kurdistan); Hakan Fidan (ministrul de Externe al Turciei); Mohammed Shia al-Sudani (prim-ministrul Irakului). Araghchi a spus că a primit asigurări că nu va fi permis un astfel de scenariu și a indicat că Turcia „a jucat un rol semnificativ”. Dezvăluiri despre cercul de putere și o critică rară privind armistițiul Într-o altă afirmație notabilă, Araghchi a declarat că nu l-a întâlnit niciodată pe Mojtaba Khamenei, fiul liderului suprem Ali Khamenei, despre care spune că este considerat pe scară largă ca având un rol central în conducerea Iranului după război. El a oferit și o evaluare neobișnuit de directă despre armistițiu, sugerând că, dacă ar fi fost implementat cu 10 zile mai devreme, „realizările” Iranului ar fi rămas valabile. În final, Araghchi a susținut că „realizările strategice” ale Iranului s-au produs în primele două săptămâni și că Israelul „nu și-a atins obiectivele”. În ansamblu, interviul conturează o imagine a unui aparat de securitate sub presiune, în care conducerea iraniană ar fi fost forțată să opereze în condiții de vulnerabilitate și improvizație, în timp ce investighează posibilitatea unor breșe interne. [...]
Rusia ridică miza diplomatică împotriva sprijinului militar american pentru Ucraina , după ce Serghei Lavrov i-a transmis lui Marco Rubio că o continuare a livrărilor de arme către Kiev este „inacceptabilă”, potrivit Mediafax . Mesajul, formulat public de Moscova, indică faptul că dosarul armamentului rămâne o linie roșie în relația SUA–Rusia, în timp ce discuțiile despre „încheierea războiului” sunt menținute pe agenda oficială. Întâlnirea dintre cei doi miniștri de externe a avut loc joi, la Manila, în marja unui summit ASEAN (Asociația Națiunilor din Sud-Estul Asiei), și a durat aproximativ 30 de minute. Conform Departamentului de Stat al SUA, Rubio și Lavrov au discutat despre relația bilaterală și „necesitatea de a pune capăt războiului” dintre Rusia și Ucraina, dar și despre conflictul din Orientul Mijlociu. Pe acest fond, Moscova a condamnat recentele atacuri ale Washingtonului asupra Iranului, aliat al Rusiei, iar Ministerul rus de Externe a susținut că Lavrov a avertizat împotriva unei continuări „inacceptabile” a livrărilor de arme către Ucraina. În aceeași declarație, Lavrov a denunțat și ceea ce Rusia numește „o politică destabilizatoare” a țărilor europene, acuzate că urmăresc o „înfrângere strategică” a Rusiei. Context: Kievul vorbește despre „pace cu demnitate”, luptele continuă Întâlnirea Rubio–Lavrov a avut loc la câteva ore după o discuție între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și emisari americani, organizată pentru a „revitaliza diplomația”, potrivit lui Zelenski. Acesta a afirmat, într-o postare pe rețeaua X, că Ucraina este pregătită pentru „pace cu demnitate”. În paralel, violențele de pe teren nu dau semne de reducere: o persoană a fost ucisă și alte patru au fost rănite într-un atac ucrainean asupra Crimeei, peninsulă controlată de Rusia, potrivit guvernatorului numit de Moscova. Printre răniți s-ar afla și doi copii. [...]
Un judecător federal din SUA a fixat pentru 1 iunie 2027 procesul lui Nicolas Maduro și al soției sale, Cilia Flores , într-un dosar care riscă să transforme într-o dispută juridică de durată legalitatea operațiunii militare americane prin care cei doi au fost aduși în Statele Unite, potrivit Al Jazeera . Judecătorul Alvin Hellerstein a stabilit data procesului miercuri, într-o audiere de aproximativ 15 minute. Maduro și Flores au pledat nevinovați la acuzațiile de trafic de droguri și contestă „legitimitatea de bază” a procesului, notează publicația. Niciunul nu a vorbit în instanță la această audiere. Miza: legalitatea capturării și imunitatea suverană Avocatul lui Maduro, Barry Pollack, a spus că se așteaptă să conteste legalitatea raidului militar din ianuarie 2026, prin care Maduro și Flores au fost capturați în Venezuela și aduși în SUA. Primul pas anunțat de apărare este invocarea imunității suverane (principiu potrivit căruia un șef de stat poate fi protejat de urmărire penală în anumite condiții); dacă această argumentație ar avea succes, Maduro nu ar mai fi obligat să continue litigiul. Administrația președintelui Donald Trump a justificat operațiunea din Caracas susținând că Maduro ar fi făcut parte dintr-o conspirație de trafic de cocaină către SUA în perioada în care era șef al statului. Operațiunea a fost descrisă de administrația Trump drept o „operațiune chirurgicală de aplicare a legii”, însă a fost „considerată pe scară largă ilegală” de juriști internaționali, potrivit Al Jazeera. Acuzațiile și calendarul procesului Maduro este acuzat de patru capete de acuzare, inclusiv conspirație de „narco-terorism” și conspirație pentru import de cocaină, iar în caz de condamnare ar putea primi închisoare pe viață, potrivit sursei. Nici Maduro, nici Flores nu au cerut eliberarea pe cauțiune. Data procesului din 2027 a fost stabilită la solicitarea avocaților ambelor părți. Context politic în Venezuela Potrivit Al Jazeera, autoritățile venezuelene susțin că atacul din ianuarie 2026 a provocat moartea a 83 de persoane. Între timp, președinția Venezuelei a fost preluată de președinta interimară Delcy Rodriguez, care ar fi apropiat țara de interesele SUA. [...]
