Știri
Știri din categoria Externe
Kremlinul susține că SUA greșește condiționând cooperarea economică de pacea din Ucraina, potrivit Reuters. Mesajul vine pe fondul războiului în curs din Ucraina, în timp ce Washingtonul leagă reluarea unor relații economice cu Rusia de un acord de soluționare a conflictului.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că această abordare „pierde timp” și că atât companiile americane, cât și cele ruse „ratează profiturile pe care le-ar putea obține deja”. El a adăugat că subiectul cooperării economice rămâne „pe agendă”.
În același context, Peskov a spus că Rusia și Statele Unite ar avea „multe oportunități pentru o cooperare reciproc avantajoasă”, fără a oferi detalii despre domeniile vizate sau despre eventuale discuții concrete. Reuters notează că declarațiile au fost făcute vineri, 27 martie, la Moscova.
Recomandate
Televiziunea publică France 2 a fost criticată în Franța după un interviu cu Serghei Lavrov , difuzat la oră de maximă audiență, notează Libertatea . Postul a fost acuzat că i-a oferit ministrului rus de Externe o platformă pentru mesaje de propagandă, în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Interviul a fost difuzat joi, 26 martie, și a stârnit reacții negative mai ales din cauza întrebărilor considerate prea blânde. Potrivit relatării, Ucraina a reacționat public la apariția lui Lavrov pe un canal public francez. Discuția a fost realizată prin legătură video, cu Serghei Lavrov la Moscova și jurnalista Lea Salame în studio, la Paris, și a fost înregistrată, nu transmisă în direct. La jurnalul de seară de la ora 20:00 (ora Franței; 21:00 în România) au fost difuzate aproximativ 10 minute, urmărite de peste 3 milioane de telespectatori. Versiunea integrală, de circa o oră, a fost publicată online pe site-ul franceinfo.fr, mai arată sursa citată. Mai mulți analiști au susținut că formatul a permis transmiterea mesajelor Moscovei fără suficiente întrebări incomode, invocând inclusiv lipsa unei discuții extinse despre acuzațiile privind crime de război. Reacțiile au ajuns și la nivel politic. Ministrul francez de Externe, Jean-Noel Barrot, a spus că Lavrov „și-a desfășurat liniștit propaganda” la un post francez și a criticat afirmațiile diplomatului rus despre „respectarea dreptului internațional”. Ambasadorul Ucrainei la Paris, Vadym Omelchenko, a contestat public oportunitatea acordării unei tribune pentru Lavrov. În apărarea postului, sindicatul jurnaliștilor de la France Televisions a susținut că jurnalista l-a confruntat cu fapte, iar directorul de știri al grupului, Philippe Corbe, a argumentat că interviul avea „interes jurnalistic” și că nu a fost indulgent, potrivit aceleiași surse. [...]
O rețea rusească de boți a intensificat propaganda înaintea alegerilor din Ungaria , potrivit POLITICO . Miza este scrutinul parlamentar din 12 aprilie 2026, considerat crucial atât pentru Rusia, cât și pentru Uniunea Europeană, pe fondul relației apropiate dintre premierul Viktor Orban și Kremlin. Conform relatării, la mijlocul lunii martie a început să circule pe Twitter un clip video fals, atribuit în mod eronat unei publicații din Republica Moldova, care îndemna la violență împotriva lui Orban. Materialul este prezentat ca parte a „arsenalului” de dezinformare folosit înaintea alegerilor, în condițiile în care regimul de la Moscova ar urmări menținerea la putere a liderului Fidesz, descris drept principal aliat al Rusiei în Europa. Politico notează că apariția clipului a venit imediat după un articol din Washington Post care susține că Rusia ar fi luat în calcul o înscenare menită să sugereze o tentativă de asasinat asupra lui Orban, pentru a-i crește șansele electorale. În același context, sunt menționate sondaje care ar indica riscul ca Fidesz să piardă puterea după 16 ani de guvernare. Un element considerat neobișnuit de către specialiștii în dezinformare este schimbarea de comportament a rețelei „Matrioșka”, descrisă până acum ca fiind mai degrabă reactivă la știri, nu anticipativă. Organizația Antibot4Navalny, care urmărește operațiuni de influențare asociate Rusiei, sugerează că această campanie ar putea fi mai proactivă și, posibil, mai bine coordonată cu serviciile ruse de informații, inclusiv prin stabilirea din timp a unor narațiuni. Antibot4Navalny mai afirmă că, spre deosebire de alte cazuri, campania pentru Ungaria ar promova explicit scenarii despre un atac mortal asupra unui candidat sau despre o lovitură de stat militară, iar mesajele ar fi mai concentrate pe prezentarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și a Ucrainei ca amenințări la adresa lui Orban. Cercetătorii spun că rețeaua a ajuns să publice până la 10 videoclipuri noi pe zi, inclusiv materiale care folosesc în mod fals sigle ale unor platforme, fără dovezi care să susțină acuzațiile. Rusia a respins acuzațiile de implicare în politica internă a Ungariei, iar oficiali și comentatori pro-Kremlin au acuzat, în schimb, Ucraina și Europa că ar urmări schimbarea regimului de la Budapesta. În paralel, Antibot4Navalny compară calendarul campaniei din Ungaria cu alte state, susținând că aici a început relativ târziu, cu aproximativ o lună înainte de vot, față de luni întregi în alte cazuri. [...]
Marco Rubio spune că SUA își pot atinge obiectivele în Iran fără trupe terestre , potrivit AGERPRES , care preia declarațiile secretarului de stat american consemnate de Reuters. Rubio a afirmat că operațiunea ar urma să se încheie în „câteva săptămâni”, în pofida desfășurărilor recente de forțe suplimentare în regiune. Oficialul american a vorbit cu presa înainte de întoarcerea în Statele Unite, după discuțiile cu miniștrii de externe din G7, în Franța, pe tema conflictului lansat de SUA și Israel la sfârșitul lunii trecute. Rubio a indicat că obiectivele urmărite vizează distrugerea capacităților Iranului de rachete și drone, a fabricilor de producție pentru aceste arme, precum și a unor componente ale forțelor navale și aeriene. „Suntem înainte de termen în majoritatea cazurilor și putem îndeplini (obiectivele) fără trupe terestre”, a spus Rubio. El a mai susținut că trimiterea recentă a mii de soldați suplimentari în regiune are rolul de a-i oferi președintelui Donald Trump opțiuni pentru situații neprevăzute, fără a intra în detalii operaționale. În același context, Rubio a avertizat că Iranul ar putea decide instituirea unui sistem de taxare pentru Strâmtoarea Ormuz și a cerut ca statele europene și asiatice care beneficiază de comerțul prin această rută să contribuie la eforturile de asigurare a liberei treceri după încheierea conflictului. Totodată, conform AFP, Rubio a declarat că Iranul a transmis „mesaje” care ar indica interes pentru o soluție diplomatică, însă nu ar fi răspuns planului propus de SUA pentru încetarea războiului. „Nu l-am primit încă”, a spus secretarul de stat, referindu-se la un răspuns oficial al Teheranului la propunerea americană. [...]
Marco Rubio respinge ferm ideea că SUA ar cere cedarea Donbasului potrivit HotNews.ro , care citează Reuters, într-un schimb de declarații ce evidențiază tensiuni tot mai vizibile între Washington și Kiev privind condițiile unui eventual acord de pace cu Rusia. Secretarul de stat american a calificat drept „minciună” afirmația președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit căreia Statele Unite ar fi condiționat oferirea de garanții de securitate de cedarea regiunii Donbas. Rubio a subliniat, după reuniunea miniștrilor de externe din G7 desfășurată în Franța, că liderul ucrainean „știe că nu este adevărat” și că poziția americană a fost comunicată clar. Diferența de abordare dintre SUA și Ucraina Potrivit lui Rubio, Washingtonul separă două planuri esențiale: negocierile teritoriale , care țin de discuțiile directe dintre Ucraina și Rusia; garanțiile de securitate , care ar putea fi oferite doar după încheierea conflictului. Oficialul american a explicat că implementarea unor garanții în timpul războiului ar echivala cu implicarea directă a SUA, inclusiv prin trupe pregătite să intervină militar. „Asta înseamnă să te bagi în război”, a punctat el. Poziția SUA față de Donbas Rubio a insistat că: SUA nu susțin cererile Rusiei privind Donbasul; Washingtonul doar transmite Kievului pozițiile Moscovei; decizia finală aparține exclusiv Ucrainei . El a descris rolul american drept unul de mediator, orientat spre identificarea unui „teren de mijloc”, nu spre impunerea unei soluții teritoriale. Declarațiile lui Zelenski și temerile Kievului Într-un interviu acordat Reuters, Zelenski a susținut că administrația Trump ar fi propus garanții de securitate în schimbul cedării Donbasului. Liderul ucrainean avertizează că o astfel de concesie ar slăbi semnificativ apărarea țării și securitatea Europei. El a mai indicat că documentul privind garanțiile, considerat anterior „gata 100%”, necesită acum renegocieri, după discuții recente purtate la Miami. Context tensionat: arme și Orientul Mijlociu Schimbul de replici apare pe fondul unor tensiuni suplimentare. The Washington Post relatează că SUA ar putea redirecționa către Orientul Mijlociu unele sisteme de armament destinate Ucrainei, inclusiv interceptoare antiaeriene. În paralel: SUA au lovit peste 10.000 de ținte în Iran, potrivit comandamentului militar american; Washingtonul prioritizează resursele pentru alte teatre de conflict; Rubio estimează că războiul din Orientul Mijlociu s-ar putea încheia în câteva săptămâni. În ansamblu, declarațiile arată o diferență de viziune între SUA și Ucraina: Washingtonul insistă pe compromis ca soluție pentru oprirea războiului, în timp ce Kievul respinge concesiile teritoriale care ar putea afecta securitatea pe termen lung. [...]
Relația România–Slovacia este „una solidă” , după cum a declarat premierul Ilie Bolojan la finalul întâlnirii cu omologul său Robert Fico, potrivit Mediafax . Șeful Guvernului a indicat că baza acestei relații este cooperarea economică, coordonarea în domeniul securității și proiecte comune în infrastructură și energie. „Discuțiile noastre de astăzi au arătat că relația dintre România și Slovacia este una solidă, construită pe legături istorice, culturale și economice puternice”, a declarat Ilie Bolojan, vineri, după întâlnirea cu Fico. Premierul a spus că discuțiile au acoperit atât consolidarea relațiilor bilaterale, cât și teme de interes regional și internațional, inclusiv securitatea. În plan economic, Bolojan a pus accent pe evoluția schimburilor comerciale și pe nevoia de a folosi mai bine oportunitățile disponibile, inclusiv cele europene. În acest context, el a oferit și o estimare pentru comerțul bilateral: „În ultimii 10 ani, comerțul bilateral s-a dublat, iar pentru anul 2025 estimăm un nivel de aproximativ 4,8 miliarde de euro. Trebuie să valorificăm mai bine oportunitățile existente, inclusiv cele europene, pentru a dezvolta comerțul și investițiile reciproce”. Un alt subiect a fost conectivitatea energetică și de transport. Bolojan a afirmat că România și Slovacia se coordonează pentru dezvoltarea mai rapidă a legăturilor de transport al energiei electrice și pentru colaborare în vederea scăderii prețurilor la energie. Pe partea de infrastructură rutieră, premierul a indicat proiectul Via Carpatia drept coridor strategic nord–sud și a susținut accelerarea finalizării lucrărilor. Pe zona de apărare, Bolojan a reafirmat angajamentul României pentru consolidarea prezenței NATO pe flancul estic și la Marea Neagră, menționând participarea militarilor români la grupul de luptă multinațional NATO din Slovacia. Totodată, întrevederea a inclus discuții despre războiul din Ucraina și situația din Orientul Mijlociu, iar premierul român a avertizat asupra riscurilor generate de blocarea transportului maritim în strâmtoarea Ormuz, cu impact asupra securității și piețelor energetice globale. În plan bilateral, Bolojan a anunțat și semnarea unui memorandum privind cooperarea culturală, care ar urma să susțină colaborări între instituții, schimburi de artiști și experți, proiecte comune și participări la târguri și festivaluri. [...]
Donald Trump prelungește cu zece zile suspendarea atacurilor asupra infrastructurii energetice din Iran , potrivit Mediafax , care citează o postare a președintelui SUA pe platforma Truth Social. Anunțul a fost făcut joi seara, 26 martie 2026, iar Trump afirmă că decizia vine „la cererea guvernului iranian”. Măsura vizează atacurile asupra infrastructurii energetice și a centralelor electrice din Iran. Conform informațiilor publicate, suspendarea este valabilă până la 6 aprilie 2026. În postarea sa, Trump indică și ora-limită: 20:00, ora estică, ceea ce corespunde orei 02:00 în România, în noaptea de 6 spre 7 aprilie. „La cererea guvernului iranian, vă rog să permiteți ca această declarație să servească drept avertisment pentru faptul că suspend perioada de distrugere a centralei energetice cu 10 zile, până luni, 6 aprilie 2026, ora 20:00, ora estică”, a scris Trump într-o postare pe Truth Social. În același mesaj, președintele SUA susține că discuțiile dintre cele două părți continuă și „decurg foarte bine”, în pofida „declarațiilor eronate” din presă. Mediafax amintește că, la începutul săptămânii, Trump anunțase deja o amânare de cinci zile a atacurilor împotriva infrastructurii energetice iraniene, iar decizia de acum extinde această pauză. [...]
