Știri
Știri din categoria Externe
Kremlinul susține că SUA greșește condiționând cooperarea economică de pacea din Ucraina, potrivit Reuters. Mesajul vine pe fondul războiului în curs din Ucraina, în timp ce Washingtonul leagă reluarea unor relații economice cu Rusia de un acord de soluționare a conflictului.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că această abordare „pierde timp” și că atât companiile americane, cât și cele ruse „ratează profiturile pe care le-ar putea obține deja”. El a adăugat că subiectul cooperării economice rămâne „pe agendă”.
În același context, Peskov a spus că Rusia și Statele Unite ar avea „multe oportunități pentru o cooperare reciproc avantajoasă”, fără a oferi detalii despre domeniile vizate sau despre eventuale discuții concrete. Reuters notează că declarațiile au fost făcute vineri, 27 martie, la Moscova.
Recomandate
Analiza ISW indică riscuri de incidente la granița NATO, inclusiv pentru România , pe fondul folosirii de către Rusia a războiului electronic și a narativelor de tip „steag fals”, potrivit Libertatea , care citează o evaluare publicată de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) pe 8 iunie. În Letonia, forțele NATO au doborât pentru prima dată o dronă deasupra teritoriului țării, după ce sistemele rusești de război electronic ar fi redirecționat-o în spațiul aerian leton. Potrivit ISW, incidentul ar fi fost provocat deliberat. Analiza notează și un episod anterior relevant pentru România: pe 5 iunie, războiul electronic rusesc ar fi determinat intrarea unui vehicul de suprafață fără pilot ucrainean în apele teritoriale românești. ISW susține că oficiali ruși au folosit apoi cazul pentru a răspândi „povești false” menite să mute responsabilitatea către Ucraina, în contextul războiului declanșat de Rusia. În evaluarea citată, ISW anticipează că Moscova ar putea continua să exploateze astfel de incidente „în apropierea sau chiar în interiorul granițelor NATO” pentru a-și construi o justificare publică în eventualitatea unor atacuri accidentale cu drone rusești sau a unui atac „sub steag fals” (operațiune atribuită în mod fals altui actor) împotriva României ori a statelor baltice. Context: negocierile de pace rămân blocate În aceeași analiză, ISW arată că Kremlinul continuă să respingă negocierile de pace cu Ucraina, în pofida ofertelor repetate ale Kievului pentru discuții directe. Publicația menționează o declarație comună din 7 iunie a premierului britanic Keir Starmer, a președintelui francez Emmanuel Macron și a cancelarului german Frederich Merz, împreună cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care propune condiții pentru o pace „justă și durabilă”, inclusiv un armistițiu imediat și înghețarea liniei frontului ca punct de plecare pentru negocieri. Zelenski a mai afirmat, într-un interviu pentru Sky News (menționat în articol), că s-a întâlnit la Kiev cu oligarhul rus Roman Abramovici, prezentat ca intermediar pentru Vladimir Putin, pentru a transmite disponibilitatea Ucrainei de a îngheța linia frontului și de a relua negocierile, inclusiv direct cu Putin. Ulterior, Putin ar fi respins oferta de negocieri directe, potrivit aceleiași relatări. De ce contează pentru România Din perspectiva riscului operațional la Marea Neagră și în proximitatea granițelor NATO, analiza ISW indică o combinație de două elemente cu potențial de escaladare: folosirea războiului electronic pentru a devia drone/vehicule fără pilot și utilizarea ulterioară a incidentelor în războiul informațional, inclusiv prin scenarii de tip „steag fals”. În lipsa unor detalii suplimentare în materialul citat, rămâne neclar ce măsuri concrete ar urma să fie adoptate, însă evaluarea sugerează că astfel de episoade ar putea deveni recurente. [...]
Comisia Europeană pregătește un nou set de sancțiuni care ar putea înăspri semnificativ accesul pe piața UE și fluxurile comerciale legate de Rusia , inclusiv printr-o propunere de interzicere a intrării în Uniune a persoanelor care au servit în armata rusă de la începutul războiului din Ucraina, potrivit news.ro . Măsura este inclusă în propunerea celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni de la invazia din februarie 2022. Propunerea privind vizele vizează „pentru prima oară” interzicerea intrării în UE a „oricărei persoane care a servit în forțele armate ruse” de la începutul războiului, a declarat la Bruxelles președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen . Mai multe state membre, inclusiv țările baltice și nordice, susțin de luni de zile o astfel de interdicție, argumentând că este inadmisibil ca militarii ruși să facă turism în Europa după ce au luptat în Ucraina. Petrolul rusesc: suspendarea ajustării automate a plafonului Pe componenta energetică, Comisia vrea să suspende mecanismul care permitea menținerea prețului petrolului brut rusesc exportat cu 15% sub prețul pieței. Plafonarea, decisă de statele G7, se aplică intermediarilor care exportă petrol brut rusesc, iar din ianuarie fusese introdus un mecanism de ajustare automată pentru a păstra diferența de cel puțin 15% sub piață. În contextul scumpirilor generate de războiul din Orientul Mijlociu, acest mecanism „nu mai permite atingerea obiectivului inițial” – reducerea veniturilor Rusiei din exporturile de petrol, care finanțează efortul de război, potrivit explicațiilor prezentate de von der Leyen. Ea a afirmat că veniturile energetice ale Rusiei „au scăzut cu aproximativ 40% la începutul lui 2025”. Comisia propune „simpla suspendare” a ajustării automate până în ianuarie anul viitor. În ianuarie, plafonarea fusese stabilită la 44,10 dolari pe baril, iar prețul barilului Ural (referința mecanismului) ar fi ajuns în prezent la aproximativ 90 de dolari, dublu față de ianuarie. Pescuit, companii chineze și criptomonede: extinderea ariei sancțiunilor Noul pachet ar urma să includă, în premieră, sectorul pescuitului. Von der Leyen a anunțat propuneri de „restricții importante” la import pentru anumite produse de pescuit și o interzicere totală pentru altele, „ca de exemplu codul”. Pe zona de evitare a sancțiunilor, Comisia propune adăugarea a 14 întreprinderi chinezești pe lista celor cărora li se interzice comerțul cu state membre UE. Totodată, Bruxellesul vrea să interzică anumite tranzacții în criptomonede, despre care susține că sunt folosite pentru a ocoli sancțiunile financiare occidentale impuse Rusiei. Context: evaluări privind costul sancțiunilor pentru Rusia Von der Leyen a susținut că sancțiunile „slăbesc bazele economice” ale efortului de război al Rusiei. Separat, șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a estimat la aproximativ 1.500 de miliarde de euro costul plătit de Rusia prin sancțiunile europene, conform aceleiași surse. [...]
Zelenski spune că Rusia își erodează capacitatea de a susține războiul, pe fondul loviturilor asupra infrastructurii energetice și logistice , iar asta ar putea amplifica presiunea economică internă asupra Kremlinului, potrivit Digi24 , care preia un interviu acordat de președintele ucrainean publicației The Guardian la Londra. În interviu, Volodimir Zelenski susține că, deși „nu putem spune că Rusia pierde acest război”, „își pierd inițiativa în fiecare zi”. El descrie ultima săptămână ca pe o succesiune de eșecuri pentru Kremlin, inclusiv atacuri cu drone ucrainene cu rază lungă care au lovit Sankt Petersburg și au provocat incendii la terminale petroliere, precum și lovituri care au „paralizat” Crimeea ocupată. În peninsulă, afirmă Zelenski, o arteră rutieră esențială pentru aprovizionare a fost blocată de camioane și cisterne în flăcări, iar regiunea se confruntă cu o „gravă penurie de combustibil”. Loviturile asupra energiei și logisticii, miza cu efect economic Țintele descrise de Zelenski – terminale petroliere, infrastructură de aprovizionare și logistică – au o relevanță directă pentru funcționarea economiei și pentru capacitatea Rusiei de a alimenta efortul de război. În același timp, el afirmă că, pe frontul de est, avansul Rusiei „s-a oprit aproape complet”. Zelenski susține că Rusia ar pierde „peste 30.000 de soldați pe lună”, dintre care „23.000-24.000” ar fi uciși, iar restul răniți „grav”, adăugând că cifra reală „ar putea fi chiar mai mare”. El afirmă și că Ucraina a pierdut personal militar, „dar într-o măsură mai mică”. Aceste cifre sunt prezentate ca evaluări ale liderului ucrainean, fără o confirmare independentă în materialul citat. Escaladarea atacurilor aeriene și presiunea pe apărarea antiaeriană În paralel cu semnalele de blocaj pe front, Zelenski spune că atacurile aeriene rusești asupra orașelor ucrainene s-au intensificat în ultimele luni, cu scopul de a teroriza populația civilă. Un atac menționat în interviu a implicat 73 de rachete și 656 de drone, iar 18 persoane au fost ucise în Kiev și Dnipro, inclusiv un copil de trei ani. Potrivit primarului citat în material, rușii ar folosi deliberat muniții cu dispersie în zone populate. În acest context, Zelenski afirmă că Ucraina duce lipsă de sisteme Patriot fabricate în SUA, pe care le descrie drept singurele capabile să doboare rachetele balistice rusești. El mai spune că o rachetă Patriot ar costa 4 milioane de dolari (aprox. 18,4 milioane lei) bucata. Dimensiunea diplomatică: Trump, Europa și „o alternativă” la Patriot Zelenski afirmă că i-a spus „întotdeauna” președintelui american Donald Trump că Vladimir Putin „minte” și „se joacă” cu Casa Albă, dar adaugă că este recunoscător americanilor pentru sprijinul acordat. Totodată, el admite că atenția Washingtonului s-a mutat spre Orientul Mijlociu, în special după începutul războiului cu Iranul, și regretă că Ucraina nu a primit „un astfel de volum de sprijin” precum aliații SUA din Golf și Israel. Pe linie europeană, Zelenski spune că a discutat la Downing Street cu premierul britanic Keir Starmer, cancelarul german Friedrich Merz și președintele francez Emmanuel Macron, reiterând cererea ca aliații să ajute la „închiderea” spațiului aerian al Ucrainei (adică sprijin pentru respingerea atacurilor cu drone și rachete). El mai afirmă că Londra, Parisul, Berlinul și alte state UE ar trebui să colaboreze pentru a dezvolta o alternativă europeană la Patriot, în condițiile în care Regatul Unit nu ar avea un program propriu de rachete antibalistice. Ce urmează, potrivit lui Zelenski Liderul ucrainean evită să detalieze viitoare operațiuni, dar susține că atacurile cu drone de rază lungă și medie au făcut ca recuperarea Crimeei să devină o posibilitate „tentantă”, chiar dacă „îndepărtată”. El spune că Ucraina urmărește distrugerea infrastructurii logistice a peninsulei și lovirea altor ținte militare și energetice din sudul ocupat, pentru a reduce capacitatea Rusiei de a „militariza” Crimeea. [...]
UE pregătește restricții mai dure pe finanțare și transportul petrolului rusesc , printr-un al 21-lea pachet de sancțiuni care vizează bănci comerciale și așa-numita „flotă fantomă” folosită pentru ocolirea embargourilor, potrivit Euronews . Pachetul este prezentat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , și trebuie aprobat de Consiliul UE înainte să intre în vigoare. Propunerea acoperă sectoare considerate „esențiale” pentru economia Rusiei și pentru susținerea efortului de război: energie, servicii financiare, comerț și pescuit. În plan operațional, ținta este să fie îngreunată atât finanțarea, cât și logistica exporturilor rusești, inclusiv prin măsuri care lovesc în rețelele de intermediere. Băncile și „flota fantomă”, în centrul pachetului Noile măsuri ar urma să includă: 31 de bănci comerciale din Rusia , care ar urma să fie adăugate pe lista entităților sancționate de Uniunea Europeană; încă 30 de nave asociate „flotei fantomă” a Rusiei, folosită pentru a evita restricțiile comerciale. Acestea s-ar adăuga celor 632 de nave deja sancționate la nivel european. Schimbări propuse la plafonarea prețului petrolului UE intenționează, de asemenea, să elimine mecanismul care permitea menținerea prețului petrolului rusesc exportat la un nivel cu aproximativ 15% sub cotațiile internaționale. Plafonarea prețului, introdusă de statele G7, se aplică tuturor companiilor și intermediarilor implicați în exportul de petrol brut rusesc. Pentru a evita un sistem „prea rigid”, în ianuarie a fost introdus un mecanism de ajustare automată a plafonului în funcție de evoluțiile pieței, mai notează sursa. Interdicții de intrare și restricții pe pescuit În același pachet, Comisia propune pentru prima dată interzicerea intrării în UE pentru orice persoană care a participat la invadarea Ucrainei, potrivit declarațiilor Ursulei von der Leyen la Bruxelles. Mai multe state membre, inclusiv țările baltice, ar fi susținut de luni de zile o astfel de interdicție. Pe zona de comerț, sunt avute în vedere restricții importante la importurile unor produse de pescuit și o interdicție totală pentru altele, precum morunul . Ce urmează Pachetul de sancțiuni nu intră automat în vigoare : este necesară aprobarea Consiliului UE. Până la acel vot, propunerea rămâne la stadiul de măsuri anunțate de Comisie, iar forma finală poate depinde de negocierile dintre statele membre. [...]
Emisarii lui Trump au transmis că SUA vor intensifica eforturile diplomatice pentru încheierea războiului , după o întâlnire scurtă la Chișinău cu președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski, potrivit Kyiv Post . Discuția, desfășurată în timpul unei escale pe aeroportul din capitala Republicii Moldova, vine pe fondul semnalelor tot mai ferme de la Moscova că nu mizează pe negocieri. Zelenski a spus, într-o informare publicată pe canalul său oficial de Telegram, că s-a întâlnit cu Steve Witkoff și Jared Kushner, descriind conversația drept „foarte pozitivă” și afirmând că cei doi sunt pregătiți să lucreze „cât mai activ posibil” în următoarele săptămâni pentru a „impulsiona diplomația” orientată spre oprirea războiului declanșat de Rusia. „Conversația a fost foarte pozitivă. Le sunt recunoscător pentru disponibilitatea de a lucra cât mai activ posibil deja în săptămânile următoare.” Miza imediată: fereastra G7 și agenda diplomatică din iunie Potrivit lui Zelenski, discuțiile au vizat „perspectivele în contextul summitului G7 și al altor evenimente din iunie”. Președintele ucrainean a adăugat că i-a informat pe emisarii americani despre evaluarea Kievului privind „ce pregătește Moscova”. În același mesaj, Zelenski a punctat că, deși atenția internațională a fost atrasă recent de tensiunile din jurul Iranului, „obiectivul comun al păcii în Europa rămâne pe agendă”. Context: Moscova respinge ideea negocierilor Întâlnirea are loc în condițiile în care Rusia transmite public că nu vede diplomația ca soluție. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , a declarat că războiul va fi decis pe câmpul de luptă, nu prin negocieri, notează publicația. În plus, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a ironizat apelul lui Zelenski pentru discuții directe, calificându-l drept „nepoliticos” și susținând că o întâlnire ar fi „fără rost”, potrivit aceleiași surse. Ce urmează Din informațiile prezentate, următoarele săptămâni sunt descrise de Zelenski ca o perioadă în care partea americană ar urma să crească activitatea diplomatică, cu summitul G7 și alte reuniuni din iunie ca repere. Kyiv Post nu oferă detalii despre un calendar concret al unor negocieri sau despre eventuale propuneri puse pe masă. [...]
Actualizarea „listei negre” a Pentagonului ridică riscuri de conformare și reputație pentru companiile chineze cu expunere în SUA , după ce Washingtonul a inclus noi entități considerate „companii militare chineze” care operează direct sau indirect pe piața americană, potrivit Economica . Beijingul a cerut SUA „să își corecteze practicile eronate” și „să înceteze suprimarea nejustificată a companiilor chineze”, prin vocea purtătorului de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Lin Jian . Reacția vine după publicarea, luni, a unei liste actualizate de către Pentagon, informație relatată de Agerpres . Ce companii au fost adăugate pe listă Pe lista actualizată au fost incluse, între altele, companii mari din tehnologie și industrie: Alibaba (comerț electronic); Baidu (motor de căutare); BYD (vehicule electrice). De ce contează: presiune de reglementare și efecte în lanț Lin Jian a criticat ceea ce a numit „instrumentalizarea” de către Washington a conceptului de securitate națională și crearea de „liste discriminatorii sub diverse denumiri”. În același timp, oficialul chinez a indicat că Beijingul ar putea răspunde prin măsuri pentru protejarea intereselor companiilor vizate. „China va lua măsurile necesare pentru a apăra cu fermitate drepturile şi interesele legitime ale companiilor chineze”, a declarat el într-o conferinţă de presă obişnuită. Din perspectiva mediului de afaceri, includerea pe o astfel de listă poate amplifica riscurile de conformare (verificări suplimentare, prudență sporită a partenerilor) și costurile indirecte asociate accesului la piața americană, chiar dacă materialul citat nu detaliază măsuri concrete care decurg automat din listă. [...]
