Știri
Știri din categoria Externe
Atacul cu drone asupra unei nave comerciale lângă Constanța ridică riscurile operaționale pentru transportul maritim din Marea Neagră, după ce incidentul s-a soldat cu un mort și trei dispăruți, potrivit Euronews. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, spune că este „profund alarmată” și califică episodul drept „încă o escaladare a tensiunilor din partea Rusiei”.
Într-un mesaj publicat pe rețeaua X, von der Leyen a afirmat că „aceste atacuri nesăbuite vizează vieți nevinovate și încalcă în mod flagrant dreptul internațional” și a transmis condoleanțe familiei marinarului decedat, precum și sprijin pentru familiile celor trei membri ai echipajului încă dați dispăruți. Mesajul integral este disponibil pe contul său de pe X.
Reacția șefei Comisiei Europene vine după ce o navă comercială aflată la aproximativ 13 mile marine (circa 24 km) de Constanța ar fi fost lovită de drone și s-a scufundat, conform informațiilor publicate anterior de Euronews, într-un material separat despre incidentul din largul litoralului românesc (detalii aici).
La bord se aflau 13 marinari, ucraineni și azeri. Până la momentul relatării, salvatorii recuperaseră:
Intervenția a fost îngreunată de vremea nefavorabilă și vizibilitatea redusă, care au împiedicat folosirea elicopterului.
Incidentul, produs în apropierea coastelor României, adaugă presiune asupra siguranței navigației comerciale în Marea Neagră, într-un context în care atacurile cu drone pot afecta direct rutele maritime, costurile de operare și deciziile de risc ale operatorilor (de la planificarea curselor până la măsuri suplimentare de securitate la bord). În plan imediat, prioritatea rămâne operațiunea de căutare a celor trei dispăruți.
Recomandate
Parlamentul European pune pe agenda UE o posibilă operațiune navală în Marea Neagră , pe fondul atacurilor asupra navelor comerciale din apropierea apelor românești și bulgărești, și cere ca bani europeni necheltuiți din programul SAFE să fie redirecționați pentru sprijinirea României și Bulgariei, potrivit Biziday . Rezoluția, care nu are caracter obligatoriu, a fost adoptată cu 432 de voturi „pentru”, 52 „împotrivă” și 88 de abțineri. În text, Parlamentul European condamnă „cu fermitate” atacurile recente soldate cu victime în largul coastelor Bulgariei și României, precum și încălcările repetate ale spațiului aerian românesc, indicând Rusia drept responsabilă pentru atacarea navelor civile și pentru escaladarea războiului în vestul Mării Negre. Ce ar însemna pentru România și Bulgaria: sprijin operațional și finanțare Eurodeputații cer UE și statelor membre să ia în considerare desfășurarea unei operațiuni navale comune în Marea Neagră, pe baza discuțiilor existente privind o posibilă „santinelă la Marea Neagră”. În paralel, documentul insistă pe cooperare mai strânsă între Bulgaria, România și Turcia. Pe componenta de apărare aeriană și protecție a transportului maritim, rezoluția invită țările UE, în cooperare cu NATO, să sprijine România și Bulgaria în: detectarea timpurie a dronelor ostile care amenință navigația comercială; urmărirea (monitorizarea) acestor amenințări. Pentru a susține aceste măsuri, eurodeputații solicită ca fondurile UE necheltuite din programul european SAFE (program de finanțare pentru înarmare) să fie folosite pentru a ajuta România și Bulgaria să facă față provocărilor din regiune. Mesaj politic către Sofia și preocupări privind infrastructura submarină Rezoluția salută reacția rapidă a României și Bulgariei în acordarea de asistență navelor atacate, dar exprimă și „îngrijorare” față de „gestionarea ambiguă” a amenințării ruse de către guvernul bulgar. Textul critică răspunsul diplomatic considerat slab al Sofiei și îi cere premierului Bulgariei, Rumen Radev, să coreleze solicitările de solidaritate cu „acțiuni concrete”, inclusiv prin accelerarea participării la inițiativa antidrone a NATO. Separat, eurodeputații cer consolidarea protecției și rezilienței proiectelor submarine de telecomunicații, transport de energie electrică și cabluri de date, prin supraveghere maritimă mai puternică, cooperare regională și mecanisme de răspuns rapid. Contextul de securitate: atacuri asupra navelor comerciale Într-o analiză citată de Biziday, Bloomberg arată că, în octombrie, șapte nave au fost lovite de drone rusești în largul coastelor Bulgariei și României și că „peste 24 de marinari” au murit, în timp ce aliații NATO ar evita un răspuns care ar putea duce la escaladare, pe fondul incertitudinilor privind sprijinul SUA. Pentru companii și operatori logistici, miza imediată este dacă UE va transforma această rezoluție într-un set de măsuri concrete (operaționale și de finanțare) care să reducă riscul pe rutele comerciale din vestul Mării Negre. [...]
Donald Trump spune că va interveni personal dacă armata ucraineană rămâne cu acces restricționat la Starlink , un sistem de comunicații folosit pe front, potrivit HotNews . Miza este una operațională: oficiali ucraineni afirmă că limitările încă afectează conexiunile pentru drone, într-un moment în care relațiile Kiev–Washington s-au deteriorat. Trump a declarat la Casa Albă că nu a discutat cu Elon Musk despre subiect, dar că o va face dacă problema nu este remediată. El a spus că a auzit că situația „a fost reparată”, însă a adăugat că va interveni dacă restricțiile persistă. „Dacă există o problemă, o voi repara.” Ce restricții reclamă Ucraina și de când Cinci oficiali ucraineni familiarizați cu situația au declarat vineri că restricțiile de viteză asupra sistemelor Starlink din Ucraina au rămas în vigoare. Potrivit acestora, limitările perturbă conexiunile pentru dronele care zboară cu o viteză mai mare de 160 km/h. Restricțiile ar fi în vigoare din 13 octombrie, pe fondul deteriorării relațiilor dintre Kiev și Washington. „Discuții cu o companie privată”: răspunsul lui Trump la criticile privind influența lui Musk Președintele american a respins acuzațiile potrivit cărora Elon Musk ar avea prea multă putere asupra unui sistem crucial pentru Ucraina în războiul declanșat de Rusia, insistând că șeful SpaceX „nu ar face nimic rău”. „Elon nu ar face niciodată nimic rău. Îl cunosc foarte bine, este un om corect [...] dar el nu va face nimic care să fie greșit.” În context, HotNews notează că Starlink este serviciul de satelit creat de SpaceX, iar versiunea sa militară este Starshield. Context: relația Trump–Musk și ce urmează Trump a recunoscut că, deocamdată, nu a vorbit cu Musk despre restricțiile invocate de Ucraina, dar a indicat că ar putea face acest pas dacă problema nu se rezolvă. În plan practic, declarațiile lasă deschisă posibilitatea unei intervenții directe la nivel politic într-o chestiune tehnică gestionată de o companie privată, cu efecte imediate asupra utilizării dronelor pe front. [...]
Riscul unei escaladări militare SUA–Iran crește pe termen scurt , după ce un emisar american a spus că un atac ar putea avea loc chiar în acest weekend, potrivit HotNews . Declarația îi aparține lui Tom Barrack, ambasador al SUA la Ankara și emisar special pentru Siria, care a vorbit într-un interviu acordat influencerului Mario Nawfal. Întrebat dacă un atac ar putea avea loc în weekend, Barrack a răspuns: „Ar putea avea loc un atac în acest weekend? Absolut”. În același interviu, Barrack a susținut că președintele Donald Trump „este deschis unui acord” și că SUA ar fi la masa negocierilor „de luni și luni de zile”, în condițiile în care discuțiile dintre Washington și Teheran sunt descrise ca fiind în impas. Context: negocieri blocate și semnale politice contradictorii Potrivit informațiilor prezentate, blocajul în discuțiile SUA–Iran vine la aproape opt luni de la începutul conflictului declanșat de atacurile lansate de SUA și Israel asupra Iranului. În paralel, Trump a spus în mai multe rânduri că va lua „în curând” o decizie privind Iranul, indicând că ar putea alege o abordare „mai blândă” sau „mai dură”. Totodată, el sugerase anterior că o astfel de decizie nu va veni înainte de alegerile de la mijlocul mandatului din SUA, programate pe 3 noiembrie. Poziția Israelului: „răsturnarea” regimului, singura opțiune Pe fondul acestor evoluții, premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat miercuri că „răsturnarea” regimului iranian este singura opțiune pentru a elimina amenințarea reprezentată de Teheran, conform relatării citate. Informațiile rămân, deocamdată, la nivel de declarații și evaluări politice, fără un anunț oficial privind o decizie de atac. [...]
Republica Moldova ridică miza diplomatică în relația cu Rusia : Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău va declara persona non grata un angajat al Ambasadei Federației Ruse, după ce o dronă încărcată cu explozibil a căzut în raionul Telenești, potrivit G4Media . Incidentul a avut loc vineri, 23 octombrie, la aproximativ 100 de metri de o locuință, iar decizia de expulzare a fost anunțată la câteva ore după cădere. Decizia Chișinăului: expulzare și mesaj de securitate Într-un comunicat, Ministerul Afacerilor Externe a calificat incidentul drept o „încălcare gravă” a suveranității și securității Republicii Moldova și o amenințare directă la adresa siguranței cetățenilor. „Acest incident constituie o încălcare gravă a suveranității și securității Republicii Moldova și reprezintă o amenințare directă la adresa siguranței cetățenilor” Instituția a condamnat încălcarea spațiului aerian al Republicii Moldova și a cerut Federației Ruse să înceteze acțiunile care pun în pericol securitatea regională și viețile oamenilor. Totodată, ministerul a susținut că astfel de episoade arată riscurile generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Autoritățile ruse nu au comentat, deocamdată, decizia Chișinăului. Context: peste 100 de survoluri ilegale de la începutul războiului Potrivit Ministerului Apărării, de la declanșarea războiului pe scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei, în februarie 2022, au fost înregistrate peste 100 de survoluri ilegale ale spațiului aerian al Republicii Moldova. Conform aceleiași surse, peste jumătate dintre drone au căzut pe teritoriul moldovean, de regulă în afara localităților, iar multe au explodat. [...]
Menținerea ratingului Franței nu a calmat piața, iar costul finanțării rămâne sub presiune , în condițiile în care Moody’s a păstrat calificativul suveran Aa3, dar cu perspectivă negativă, potrivit Antena 3 . Decizia, descrisă de agenție drept „un scurt răgaz”, a venit contra așteptărilor larg răspândite din piață privind o retrogradare, pe fondul instabilității socio-politice. Randamentul obligațiunilor de stat franceze pe 10 ani (OAT) a crescut puternic în această săptămână, pe fondul tensiunilor de după violențele din 17 octombrie, care au amplificat îngrijorările investitorilor. În paralel, perspectiva negativă menținută de Moody’s indică faptul că riscul unei retrogradări rămâne prezent. Ce condiții pune Moody’s și de ce contează pentru finanțarea statului Moody’s își leagă menținerea ratingului de adoptarea unui buget pentru 2027 care să reducă deficitul și de o temperare, măcar parțială, a costurilor de finanțare și a tensiunilor sociale în lunile următoare. Agenția a explicat într-un comunicat că: „Ratingul Aa3 se bazează pe presupunerea că va fi adoptat un buget pentru 2027 care să reducă deficitul, în timp ce costurile de finanțare și tensiunile sociale se vor atenua într-o anumită măsură în lunile următoare.” Pentru investitori, mesajul-cheie este că menținerea calificativului nu echivalează cu o îmbunătățire a percepției de risc: perspectiva negativă rămâne un semnal că următoarele decizii depind de evoluția bugetului și de stabilitatea politică. Reacția guvernului și miza bugetară Guvernul a salutat rapid decizia. Ministrul economiei, Roland Lescure, a numit-o o „recunoaștere a solidității economiei” și a „credibilității bugetului” prezentat de executiv. În același timp, el a insistat că obiectivul adoptării până la finalul anului a unui buget „responsabil”, care să reducă deficitul la 5%, este „nenegociabil”. Premierul Sebastien Lecornu a avut o reacție mai defensivă, afirmând că decizia Moody’s „contrazice previziunile catastrofiste” și „pe cei care speculează pe seama datoriei franceze”. El a susținut că dezbaterea bugetară din Adunarea Națională transmite creditorilor că „există o cale de urmat” și a invocat o măsură de piață: „Prin eliberarea a zece milioane de barili de motorină, vom influența prețurile la pompă începând cu 1 noiembrie, fără să punem în pericol finanțele publice”. De ce rămâne tensiunea pe obligațiuni: diferența față de Germania și riscul politic Potrivit analistului Théophile Legrand (Natixis), decizia este o „surpriză binevenită” pe termen scurt pentru guvern și piețe, dar nu trebuie interpretată ca un vot de încredere, tocmai pentru că perspectiva negativă rămâne. Investitorii urmăresc îndeaproape și evoluția protestelor: mobilizarea din weekend este descrisă ca un test pentru capacitatea guvernului de a gestiona situația după tulburările din 17 octombrie. Pe piața obligațiunilor, randamentul titlurilor franceze pe 10 ani a depășit 5,1%, față de 3,2% înaintea izbucnirii războiului dintre Statele Unite și Iran, nivel considerat deja ridicat. Jerome Mathis, profesor la Universitatea Paris-Dauphine, atrage atenția că semnalul cel mai îngrijorător nu este nivelul absolut al dobânzilor, ci ecartul față de Germania: când Bundurile (titlurile germane) sunt în jur de 3,4%, iar Franța trece de 5,1%, investitorii cer o primă de risc specifică Franței. În acest context, mai mulți analiști citați indică drept factor major blocajul politic și lipsa de ambiție bugetară, pe fondul deteriorării finanțelor publice și al apropierii alegerilor prezidențiale din următoarele șase luni, considerate cu potențial „exploziv”. Efecte de piață: presiune și pe bursă Tensiunile au avut ecouri și pe piața de acțiuni: Antena 3 notează scăderi importante pentru mai multe companii franceze, inclusiv Carrefour (peste 13%), după estimarea unor costuri ale jafurilor din 17 octombrie de 80–200 de milioane de euro (aprox. 400 milioane–1 miliard lei). În sectorul de lux, Kering a scăzut cu 16%, iar Hermès cu 7%, pe fondul unor rezultate trimestriale mai slabe și al devastării unor magazine în timpul violențelor. Pentru perioada următoare, miza rămâne dublă: dacă disputa bugetară produce un plan credibil de reducere a deficitului și dacă tensiunile sociale se temperează suficient încât să reducă prima de risc cerută de investitori pentru datoria Franței. [...]
Închiderea accesului către Hebron riscă să blocheze activitatea comercială locală după ce autoritățile israeliene au închis toate punctele de intrare în oraș și au strămutat forțat 492 de familii, în cadrul unei operațiuni lansate ca represalii pentru un atac armat asupra a doi soldați israelieni, potrivit Agerpres . Hebron este descris de autoritățile locale drept „capitala comercială” a sudului Cisiordaniei și, în mod obișnuit, primește în weekend mii de persoane venite la cumpărături. Măsura vine cu trei zile înainte de alegerile generale din Israel, conform unui purtător de cuvânt al primăriei, citat de EFE. Operațiune anunțată pe mai multe zile, cu controale și rețineri Trupele israeliene s-au dislocat în oraș vineri seara, iar armata israeliană a anunțat începerea operațiunii. Într-un comunicat, armata a precizat: „Forțele au început să efectueze controale minuțioase, precise și concentrate în toată zona pentru a localiza și desființa infrastructuri și armament terorist, în timp ce interoghează suspecți.” Potrivit armatei, operațiunea ar urma să continue „timp de mai multe zile”. În acest interval, au fost stabilite trei puncte de ieșire din oraș, unde fiecare cetățean este interogat, iar cei considerați suspecți pot fi reținuți. Strămutări forțate, demolări și arestări raportate de surse palestiniene Primăria Hebron a estimat inițial că operațiunea a dus la strămutarea forțată a 492 de familii. Responsabilii locali urmau să se întâlnească sâmbătă pentru a stabili un plan de urgență ca răspuns la raiduri. Separat, agenția palestiniană Wafa a relatat că familiile strămutate provin din zonele Al Yalda și Deir Baha și a raportat demolări de clădiri și magazine în zona Farsh Al Hawa. Tot Wafa a informat despre arestarea a cel puțin 13 persoane în timpul raidurilor. Întrebată de EFE, armata israeliană nu a oferit, până la momentul relatării, date privind numărul persoanelor arestate sau strămutate. Context: Netanyahu anunță o operațiune „la o scară nemaivăzută” din 1967 După atac, premierul israelian Benjamin Netanyahu a anunțat o operațiune militară de amploare în Cisiordania, care ar include evacuări forțate din cartiere palestiniene, percheziții în fiecare locuință și distrugerea infrastructurilor pe care Israelul le consideră teroriste. Într-un mesaj video, Netanyahu a spus că armata se pregătește pentru o operațiune „la o scară nemaivăzută” de la Războiul de Șase Zile din 1967, când Israelul a ocupat Cisiordania și Ierusalimul de Est. [...]
