Știri
Știri din categoria Apărare
Publicarea de către Rusia a unei liste cu „potențiale ținte” în Europa ridică riscul operațional pentru companiile din lanțul de producție al dronelor, într-un moment în care statele UE își extind sprijinul militar pentru Ucraina, potrivit Adevărul.
Ministerul Apărării din Rusia a postat pe canalul său de Telegram liste cu companii din mai multe țări, inclusiv din Europa, despre care susține că ar fi implicate în producția de drone de atac pentru Ucraina. În material sunt menționate două liste: una cu „Sucursale ale companiilor ucrainene din Europa” și alta cu „Companii străine producătoare de componente”.
Prima listă ar include 11 companii, cu locații indicate în orașe precum Londra, München, Riga, Vilnius și Praga. A doua listă ar include 10 companii, unele situate în Madrid, Veneția și Haifa.
Ministrul rus al Apărării și-a justificat demersul afirmând că „publicul european” ar trebui să înțeleagă „adevăratele cauze ale amenințărilor la adresa securității sale” și să cunoască „adresele și locațiile” întreprinderilor pe care le descrie drept „ucrainene” și „comune”, care ar produce drone și componente pentru Ucraina pe teritoriul țărilor europene.
Comentând declarația, Dmitri Medvedev, adjunctul șefului Consiliului de Securitate al Rusiei, a scris pe X că aceasta „reprezintă o listă de potențiale ținte pentru Forțele Armate Ruse” și a adăugat că momentul în care atacurile ar deveni realitate „depinde de ce se va întâmpla în continuare”.
Potrivit articolului, publicarea listelor a venit după întâlnirea dintre președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cancelarul german Friedrich Merz, la Berlin, pe 14 aprilie. Înaintea întâlnirii, au fost prezentate șapte modele de drone produse la întreprinderi comune ucraineno-germane, conform biroului lui Zelenski.
În aceeași zi, Germania și Ucraina au convenit asupra unui pachet de apărare de patru miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei), care include finanțarea de către Germania a unui contract pentru câteva sute de rachete pentru sistemul de apărare aeriană Patriot.
Recomandate
Franța și Germania renunță la avionul de vânătoare FCAS, un proiect de 100 mld. euro, ceea ce complică reînarmarea europeană și lasă industria de apărare din UE fără un program-fanion comun, potrivit HotNews , care citează Reuters. Decizia ar fi fost convenită de cancelarul german Friedrich Merz și președintele francez Emmanuel Macron după discuții purtate în marja summitului UE–Balcanii de Vest de săptămâna trecută, în Muntenegru. Doi oficiali germani au declarat că cei doi lideri au concluzionat că nu există „nicio perspectivă” de a depăși impasul care durează de luni de zile. Eșecul de a ajunge la un acord pentru proiectul estimat la 100 de miliarde de euro (116 miliarde de dolari, aprox. 530 miliarde lei) este prezentat ca un semnal al dificultăților Europei de a-și reconstrui capacitatea militară după decenii de subinvestiții. Ce se blochează: nucleul programului, nu doar un detaliu tehnic Programul viza dezvoltarea unui avion de vânătoare de nouă generație, susținut de drone și conectat printr-un „nor de luptă” (o rețea de legături de date foarte securizate, pentru coordonarea în timp real a platformelor). Proiectul a fost pus sub semnul întrebării pe fondul disputelor dintre părți privind specificațiile și controlul asupra conducerii programului. În plus, potrivit informațiilor citate, Germania și Franța aveau cerințe operaționale diferite pentru viitoarea aeronavă. Merz a pus public sub semnul întrebării utilitatea unui avion european de generația a 6-a pentru forțele aeriene germane și a spus că Germania nu are nevoie de o aeronavă cu capacitate nucleară care să poată ateriza pe un portavion. Impact industrial: Airbus și Dassault rămân fără un compromis funcțional Macron și Merz ar fi încercat luni la rând să salveze proiectul și să depășească divergențele dintre principalii parteneri industriali: Airbus (Germania și Spania) și Dassault Aviation (Franța). Biroul de presă al lui Macron nu a răspuns imediat unei solicitări de punct de vedere, notează Reuters. O sursă europeană informată a indicat că părțile ar căuta o soluție „de salvare a aparențelor”: componentele din afara avionului principal, precum „norul de luptă”, ar urma să păstreze denumirea Future Combat Air System (FCAS). Compromisul ar fi însă în principal simbolic, deoarece „FCAS” este descris ca un nume generic pentru astfel de sisteme, nu unul specific acestui plan. În 2017, Macron a lansat proiectul împreună cu fosta cancelară Angela Merkel. HotNews amintește și un material anterior despre faptul că proiectul era considerat, la acel moment, „mort” (detalii în HotNews ). [...]
Intercepția a 339 de drone în 13 ore indică o presiune operațională ridicată asupra apărării antiaeriene și a traficului aerian din Rusia , potrivit news.ro , care citează un anunț al Ministerului rus al Apărării. Ministerul Apărării din Rusia susține că unitățile antiaeriene au „interceptat și distrus” 339 de drone ucrainene într-un interval de 13 ore, între 7:00 și 20:00 (ora României), în mai multe regiuni ale țării, inclusiv în zona Moscovei. Potrivit aceleiași informări, interceptările ar fi avut loc în 13 regiuni, dar și în zone de deasupra Mării Negre. Lista zonelor afectate ar include mai multe regiuni din centrul Rusiei și s-ar extinde către nord-vest, în regiunile Leningrad și Pskov. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin , a publicat pe Telegram o serie de mesaje despre acțiuni antiaeriene împotriva dronelor, iar un „număr neoficial” menționat în material indică 14 drone doborâte pe parcursul zilei. Efecte în aviația civilă: suspendări temporare de zboruri Pe lângă dimensiunea militară, episodul a avut și o componentă operațională pentru transportul aerian. Autoritatea aviației civile din Rusia a anunțat periodic suspendarea zborurilor către diferite aeroporturi, iar agențiile de știri rusești au relatat despre patru ordine de suspendare emise la ore diferite pentru orașul Soci, la Marea Neagră. Informațiile privind numărul de drone și amploarea interceptărilor provin din comunicările autorităților ruse, preluate de news.ro, și nu sunt însoțite în text de o verificare independentă. [...]
Ucraina își reorganizează armata în jurul dronelor, mizând pe un ministru al apărării fără experiență militară, într-o încercare de a compensa deficitul de personal de pe front , potrivit Focus . Președintele Volodîmîr Zelenski l-a adus în fruntea apărării pe Mykhailo Fedorov , un antreprenor tech de 35 de ani, cu mandatul de a accelera trecerea la sisteme fără pilot și alte soluții tehnologice. Unghiul operațional: dronele ca răspuns la lipsa de soldați Miza principală a numirii este una operațională: extinderea „masivă” a utilizării dronelor și a altor sisteme fără pilot pentru a reduce pierderile și a „tampona” lipsa de militari de pe linia frontului. Publicația notează că această direcție este menționată și de „National Security Journal”, care leagă planul de presiunea tot mai mare asupra resursei umane a armatei ucrainene după mai mult de patru ani de război, în condițiile în care Rusia rămâne superioară numeric. Concret, conceptul descris în material presupune ca sistemele fără pilot să preia o parte din sarcinile cele mai riscante, astfel încât mai puțini soldați să fie expuși direct în sectoarele periculoase. Rolurile indicate includ: menținerea unor poziții, misiuni de recunoaștere, sprijinirea atacurilor. Un civil la conducerea apărării, cu profil de „transformare digitală” Fedorov nu are background militar. A devenit cunoscut ca apropiat al lui Zelenski și ca arhitect al campaniei digitale din 2019. Ulterior, la 28 de ani, a fost numit ministru al transformării digitale, cu responsabilități în digitalizarea serviciilor publice. Printre proiectele sale emblematice se află aplicația „Diia”, prin care cetățenii pot accesa documente și servicii administrative în format digital. În timpul războiului, potrivit unui material din „New York Times” citat de Focus, el ar fi contribuit la menținerea funcțională a structurilor statului în condiții de conflict și la dezvoltarea infrastructurii digitale. Ce i-a cerut Zelenski: implementare cu armata, industria și partenerii externi În justificarea deciziei, Zelenski a invocat contribuția lui Fedorov la dezvoltarea capabilităților cu drone în armată și a spus că acesta a lucrat „foarte eficient”. Potrivit declarației redate de Focus, noul ministru ar urma să implementeze schimbări în sectorul apărării împreună cu conducerea militară, producătorii de armament și partenerii internaționali. Materialul mai amintește că, după invazia pe scară largă din februarie 2022, Fedorov a avut un rol important în obținerea terminalelor Starlink pentru Ucraina, care au asigurat o bază critică de comunicații pentru forțele armate. Vulnerabilități: controverse și acuzații de corupție în trecutul recent Ascensiunea lui Fedorov nu a fost lipsită de probleme: în 2024, numele său a fost asociat cu un caz de corupție, iar la un moment dat a fost nevoit să renunțe la unele atribuții. Ulterior, sprijinul pentru el ar fi crescut din nou, inclusiv pe fondul opoziției sale față de planuri care ar fi slăbit instituțiile anticorupție independente, potrivit relatării citate. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendar, bugete sau ținte cantitative, rămâne de urmărit cât de repede poate fi transformată această strategie într-o capacitate operațională la scară, într-un război în care presiunea pe personal și pe lanțurile de aprovizionare rămâne ridicată. [...]
Ucraina spune că a automatizat 95% din interceptarea dronelor Shahed , o schimbare operațională care poate scurta semnificativ timpul de reacție al apărării aeriene în fața atacurilor masive, potrivit Mediafax . Ministerul Apărării de la Kiev extinde astfel de soluții tehnologice, a declarat Mihailo Fedorov . Tehnologia a fost dezvoltată de un participant Brave1 și, conform aceleiași surse, a trecut „cu succes testele de luptă” în regiunea Harkov. Ce înseamnă „95% automatizat” în practică Potrivit lui Fedorov, sistemul automatizează „95% din întregul proces de interceptare – de la lansarea dronei până la distrugerea Shahed”. Rolul operatorului rămâne, însă, în bucla decizională: acesta vede țintele în timp real, selectează ținta și dă comanda de lovire, după care sistemul: ghidează independent drona către țintă; recunoaște autonom ținta; se concentrează asupra dronei Shahed. De ce contează: viteză mai mare de reacție și protecție urbană În evaluarea ministrului ucrainean, autonomia este un domeniu-cheie pentru apărarea aeriană modernă, deoarece permite un răspuns mai rapid la atacuri masive și o protejare mai eficientă a orașelor. El a mai spus că Ucraina urmărește soluții care și-au dovedit eficacitatea în condiții de luptă. Ritmul de trecere de la prototip la utilizare în luptă Fedorov a mai menționat că, „datorită sprijinului Brave1”, producătorul a trecut de la prototip la utilizare cu succes în luptă în mai puțin de un an. Separat, în material se arată că Ucraina lucrează și la rachete interceptoare ieftine pentru combaterea dronelor Shahed și testează deja unele soluții. Totodată, Ucraina ar implementa un nou nivel de apărare aeriană „la scară mică”, în care dronele interceptoare pot fi controlate de la distanțe de mii de kilometri, iar peste 10 producători ar fi integrat deja această soluție în sistemele lor. [...]
AUR cere audierea instituțiilor-cheie de securitate după incidentul cu drona din Portul Constanța , într-un demers care poate deschide un nou front de control parlamentar asupra modului în care statul gestionează amenințările la infrastructuri critice, potrivit news.ro . Solicitarea a fost formulată luni de senatorul AUR Mircia Chelaru , în Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Senat. Acesta a cerut completarea ordinii de zi cu un punct dedicat analizării incidentului dronei ajunse în zona Portului Constanța și a susținut că episodul ridică „semne de întrebare serioase” privind capacitatea de reacție a statului, coordonarea între instituții și mecanismele de prevenire a amenințărilor care pot afecta siguranța cetățenilor și securitatea României. Ce vrea AUR: analiză în comisie și audieri Chelaru spune că a cerut ca discuția să nu rămână la nivel de „păreri”, ci să se bazeze pe „argumente și probe tehnice” și pe audierea celor „direct implicați”. În acest sens, senatorul a solicitat chemarea în comisie a principalelor instituții cu atribuții în domeniu. Lista indicată de acesta include: Ministerul Apărării Naționale; Ministerul Afacerilor Interne; Serviciul Român de Informații; Serviciul de Informații Externe; Consilierul prezidențial pentru probleme de securitate din cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării; Ministerul Afacerilor Externe (adăugat ulterior, cu acordul comisiei, potrivit senatorului). Miza invocată: „unitate de comandă și control” și răspundere instituțională Senatorul AUR afirmă că incidentul ar avea „implicații mult mai grave”, care țin de vigilența statului, capabilități, coordonare instituțională și asumarea responsabilităților. În declarațiile sale, Chelaru indică drept problemă „lipsa unei unități de comandă și control” într-un context geopolitic pe care îl descrie ca având „un grad ridicat de periculozitate”. El susține că nu îl interesează originea dronei, ci motivul pentru care obiectul „nu a fost identificat, oprit și lovit”. „Mă interesează de ce această dronă, acest obiect periculos, nu a fost identificat, oprit și lovit.” Chelaru mai afirmă că, după preluarea documentelor solicitate instituțiilor (cerute, potrivit lui, și de președinta comisiei în cursul zilei de luni), își propune să obțină „o concluzie clară” din perspectiva controlului parlamentar și să fie stabilită răspunderea acolo unde instituțiile „nu și-au făcut corect treaba”, în opinia sa. Ce urmează Din informațiile prezentate, următorul pas ar fi colectarea documentelor cerute instituțiilor și organizarea audierilor în Comisia de apărare a Senatului, pentru formularea unei concluzii în cadrul controlului parlamentar. Sursa nu precizează un calendar sau o dată pentru audieri. [...]
Doborârea dronei în Letonia ridică nivelul de alertă operațională pe flancul estic al NATO , după ce avioane aliate au intervenit împotriva unui aparat care a intrat în spațiul aerian leton dinspre Rusia, potrivit Digi24 . Armata letonă a anunțat că avioane de vânătoare ale NATO au doborât drona, iar originea aparatului nu a fost stabilită imediat. Înainte de interceptare, autoritățile au emis avertizări pentru locuitorii din estul țării să se adăpostească, alertă care a fost ridicată după doborâre. Ce s-a întâmplat și ce măsuri au fost luate Potrivit armatei letone, incidentul a implicat o dronă care a pătruns în spațiul aerian al Letoniei venind dinspre Rusia. Mesajul public al armatei a fost transmis pe platforma X: „Avioanele de vânătoare aliate au doborât cu succes o dronă care a intrat în spațiul aerian al Letoniei!” În paralel, autoritățile au cerut populației din regiunile estice să rămână în interior „din cauza amenințării”, iar ulterior au anunțat încheierea alertei. Context: o serie de incidente la granița estică a Europei Evenimentul este prezentat ca parte a unei succesiuni de incidente de securitate în apropierea frontierei estice a Europei, în condițiile în care, în ultimele luni, Ucraina și-a intensificat atacurile cu drone cu rază lungă asupra Rusiei, inclusiv în zona Mării Baltice. În acest context, mai multe drone militare ucrainene ar fi pătruns accidental în spațiul aerian al Finlandei, Letoniei, Lituaniei și Estoniei, notează TVP World (citat de Digi24). Digi24 amintește și un incident din luna mai, când un pilot român aflat într-o misiune NATO de poliție aeriană în regiunea baltică a doborât cu un avion F-16 o dronă suspectată că provenea din Ucraina, deasupra Estoniei. De ce contează: presiune operațională și risc de escaladare Astfel de intruziuni cu drone în spațiul aerian al statelor vecine Rusiei alimentează temerile că războiul din Ucraina s-ar putea extinde dincolo de granițele nordice ale NATO. Din perspectivă operațională, incidentul arată că misiunile de poliție aeriană și procedurile de reacție rapidă rămân în regim de utilizare reală, nu doar de descurajare, pe flancul estic. [...]
