Știri
Știri din categoria Externe
Liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a comunicat prin bilețele pentru a evita interceptarea de către israelieni, în cadrul negocierilor secrete care au dus la un armistițiu cu președintele american Donald Trump. Potrivit Axios, această evoluție surprinzătoare a avut loc pe fondul unui ultimatum dat de Trump, care amenința cu distrugerea totală a Iranului.
În timp ce tensiunile escaladau, forțele americane din Orientul Mijlociu și oficialii de la Pentagon se pregăteau pentru o campanie masivă de bombardamente asupra infrastructurii iraniene. Între timp, aliații din regiune anticipau o ripostă iraniană de amploare. În Iran, civilii încercau să se protejeze de eventualele atacuri.
Negocierile au fost mediate de oficiali pakistanezi, egipteni și turci, care au transmis proiecte de acord între SUA și Iran. Luni seara, s-a obținut aprobarea SUA pentru o propunere de armistițiu de două săptămâni, iar Khamenei a fost implicat activ în procesul decizional.
Pentru a evita interceptarea de către Israel, Khamenei a comunicat prin intermediul unor curieri care transmiteau bilețele. Această metodă a fost necesară din cauza riscului de asasinat la care era expus liderul iranian. Deși presa internațională specula că Khamenei ar fi fost grav rănit și inconștient, el a continuat să joace un rol central în negocieri.
„Fără undă verde din partea lui, nu ar fi existat un acord”, a declarat o sursă regională pentru Axios.
Marți dimineață, în ciuda progreselor, Trump a lansat o amenințare gravă, afirmând că „o întreagă civilizație va pieri în această seară”. Cu toate acestea, negocierile au continuat, iar prim-ministrul pakistanez Shehbaz Sharif a publicat termenii armistițiului, îndemnând ambele părți să îi accepte.
Confuzia în jurul deciziei lui Trump a persistat până în ultimul moment, dar în cele din urmă, președintele american a acceptat încetarea focului, după o discuție cu prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu și mareșalul pakistanez Asim Munir.
Iranul a anunțat că va respecta armistițiul și va deschide Strâmtoarea Ormuz pentru navele care operează „în coordonare cu forțele armate iraniene”. Totuși, rămâne de văzut dacă Iranul va permite reluarea transportului maritim și cât de ferm va fi Netanyahu în respectarea armistițiului.
Un oficial israelian de rang înalt a declarat că SUA vor insista ca Iranul să renunțe la materialul nuclear și la amenințarea rachetelor balistice în cadrul negocierilor de pace. Vicepreședintele Vance va conduce delegația SUA la discuțiile planificate pentru vineri în Pakistan, în timp ce există încă diferențe majore între viziunile SUA și ale Iranului cu privire la un acord.
Secretarul apărării Pete Hegseth și secretarul de presă Karoline Leavitt urmează să susțină conferințe de presă pentru a sublinia că amenințările lui Trump au facilitat încheierea acordului, în timp ce regimul iranian ar putea continua să se întrebe dacă amenințările președintelui american s-au încheiat definitiv.
Recomandate
Amenințările publice la adresa unor lideri occidentali ridică riscul de escaladare și sporesc incertitudinea de securitate în regiune , după ce un cotidian iranian a publicat o listă de „ținte” invocată ca răzbunare pentru moartea ayatollahului Ali Khamenei, potrivit Agerpres . Publicația iraniană Hamshahri , descrisă ca un cotidian ultraconservator al municipalității Teheranului, a publicat o listă cu personalități care „ar trebui să plătească” pentru moartea lui Ali Khamenei. Pe listă apar, între alții, Donald Trump, Benjamin Netanyahu și Emmanuel Macron, relatează France Presse, citată de Agerpres. Mesajul atribuit lui Mojtaba Khamenei și „lista” de 13 persoane Actualul ghid suprem iranian, Mojtaba Khamenei, a transmis sâmbătă, într-un mesaj scris, că „răzbunarea” este „inevitabilă” după funeraliile tatălui său, ucis într-un atac americano-israelian la 28 februarie, în prima zi a războiului. „Această răzbunare este voința națiunii noastre și ea trebuie să fie îndeplinită, inevitabil. Acești criminali, ale căror nume figurează pe o listă, vor duce cu în mormântul lor dorința unei morți liniștite în patul lor.” Hamshahri a publicat online, sâmbătă seara, o infografie care reia aceste cuvinte, însă materialul nu ar fi apărut în ediția tipărită de duminică. Infografia prezintă fotografiile a 13 personalități și face trimitere la „lista” evocată, fără să menționeze explicit nume, conform relatării. Cine apare în infografie și ce semnal transmite către Europa În infografie, portretele președintelui american Donald Trump și ale premierului israelian Benjamin Netanyahu apar cu ținte marcate pe cap. Pe aceeași listă figurează și secretarul de stat american Marco Rubio, precum și mai mulți lideri europeni, între care: Emmanuel Macron, președintele Franței; Giorgia Meloni, șefa guvernului italian; Friedrich Merz, cancelarul Germaniei; Keir Starmer, premierul britanic demisionar. Iranul a reproșat statelor europene, în timpul războiului, că nu condamnă atacurile împotriva teritoriului său și că ar participa indirect, prin autorizarea survolului spațiului aerian de către avioane militare americane, potrivit aceleiași surse. În lipsa unor detalii despre statutul oficial al infografiei și despre eventuale măsuri concrete asociate, informația rămâne la nivelul unui semnal public cu potențial de amplificare a tensiunilor diplomatice și de securitate. [...]
Închiderea Strâmtorii Ormuz „până la noi ordine” ridică un risc imediat pentru transportul maritim și fluxurile energetice din Golf , după ce SUA au lansat o a treia rundă de atacuri aeriene asupra Iranului, relatează Economedia , citând informații transmise de CNBC și declarații ale Comandamentului Central al SUA (Centcom) și ale Gărzii Revoluționare iraniene. Atacurile americane au fost ordonate sâmbătă de președintele Donald Trump, ca răspuns la un atac iranian asupra unei nave comerciale care tranzita Strâmtoarea Ormuz, potrivit Centcom. Garda Revoluționară Islamică a anunțat, prin agenția de stat PressTV, că a închis strâmtoarea pentru tot traficul naval. Ce a declanșat escaladarea Centcom afirmă că nava M/V GFS Galaxy, un portcontainer sub pavilion cipriot, nu își mai poate continua călătoria după ce atacul iranian a provocat un incendiu la bord și „daune semnificative” la sala mașinilor. Un membru al echipajului civil este dat dispărut. În comunicările publice citate, Centcom a justificat loviturile ca parte a unui efort de a reduce capacitatea Iranului de a ataca marinari civili și nave comerciale. Secretarul apărării Pete Hegseth a transmis, la rândul său, că „Iranul a făcut o alegere proastă. Acum plătește”. Miza operațională: blocarea traficului naval Garda Revoluționară a susținut că: „Niciunei nave nu i se va permite să tranziteze strâmtoarea” În paralel, textul indică faptul că Iranul a atacat nave care foloseau o rută sudică de-a lungul coastei Omanului, rută descrisă ca fiind protejată de armata americană, iar Teheranul ar cere navelor să utilizeze o rută nordică prin apele sale teritoriale. De ce contează pentru economie: incertitudine asupra fluxului de energie Publicația notează că SUA și Iranul au semnat pe 17 iunie un memorandum de înțelegere pentru redeschiderea strâmtorii, însă cele două părți sunt acum în dezacord privind condițiile de redeschidere. Acordul prevedea că Iranul va depune eforturi pentru trecerea în siguranță și că nu va percepe taxă de trecere timp de 60 de zile, dar nu definea rutele precise de tranzit. David Goldwyn, fost trimis special al Departamentului de Stat al SUA pentru afaceri energetice internaționale, a pus blocajul pe lipsa unui consens privind gestionarea traficului naval, afirmând că problema a fost „amânată”. Separat, secretarul american pentru energie, Chris Wright, a declarat luna trecută că armata SUA va „asigura fluxul de energie din Golf, cu sau fără un acord cu Iranul”, susținând totodată că Iranul „nu va mai avea capacitatea de a închide Strâmtoarea Hormuz în viitor”. Ce urmează: încercări de mediere, dar fără garanții Sâmbătă dimineață, agenția iraniană Tasnim a relatat că ministrul de externe Abbas Araghchi a sosit în Oman pentru discuții cu omologul său, Sayyid Badr bin Hamad Al Busaidi. Omanul este menționat ca mediator-cheie în eforturile de a pune capăt războiului dintre SUA și Iran, însă, pe baza informațiilor din sursă, nu există încă un calendar sau o soluție convenită pentru reluarea traficului prin strâmtoare. [...]
SUA condiționează discuțiile cu Iranul de garanții publice pentru navigația prin Strâmtoarea Ormuz , un coridor critic pentru transportul maritim, potrivit Mediafax . Washingtonul cere Teheranului să declare explicit că strâmtoarea rămâne deschisă și că navele care o tranzitează nu vor fi atacate, pe fondul reluării incidentelor din această săptămână. Oficiali americani de rang înalt, care au vorbit sub condiția anonimatului, au spus că revenirea atacurilor ar fi legată de acțiunile unei facțiuni de radicali iranieni care ar încerca să saboteze armistițiul dintre Teheran și Washington, potrivit AP, citată de publicație. În evaluarea lor, luptele interne pentru putere din Iran complică atât obținerea, cât și menținerea unui acord. În acest context, președintele american Donald Trump a transmis vineri, pe rețelele de socializare, că acordul interimar de încetare a focului este „TERMINAT!”, dar a adăugat că SUA vor continua discuțiile pentru încetarea definitivă a războiului. Presiune de timp și opțiuni „largi” dacă negocierile eșuează Aceiași oficiali au afirmat că Trump le acordă negociatorilor americani un timp limitat pentru a ajunge la un acord cu Iranul. Totodată, au indicat că președintele ar avea „o gamă largă de opțiuni” în cazul în care discuțiile nu duc la un rezultat. Oficialii americani au mai spus că în Iran are loc „în timp real” o luptă pentru putere, după ce atacurile americane și israeliene de la începutul războiului l-ar fi ucis pe liderul iranian, ayatollahul Ali Khamenei, conform relatării citate de Mediafax. [...]
Atacul revendicat de IRGC asupra unei baze din Iordania ridică riscul de extindere a conflictului și de noi perturbări pe ruta energetică din Strâmtoarea Ormuz , într-un context în care Teheranul leagă explicit acțiunea de lovituri americane asupra Iranului, potrivit news.ro . Gardienii Revoluției Islamice (IRGC) au declarat că au lansat „atacuri de represalii” asupra bazei aeriene „Prințul Hassan” din Iordania, relatarea fiind atribuită presei de stat iraniene, citată de CNN. Într-o declarație publicată de IRIB, IRGC susține că a distrus un centru de comandă și control și hangare de depozitare a dronelor din cadrul bazei, folosind „mai multe rachete balistice”. Baza este operată de forțele aeriene iordaniene. Legătura directă cu loviturile SUA și avertismentul de escaladare IRGC afirmă că atacul ar fi fost o reacție imediată la atacurile aeriene ale armatei americane „împotriva mai multor baze de coastă și turnuri de telecomunicații de-a lungul litoralului sudic al Iranului”. Declarația publicată de IRIB avertizează că orice alte atacuri ale SUA vor fi întâmpinate cu „reacții mai puternice”. Strâmtoarea Ormuz: închidere anunțată și incidente maritime În noaptea de sâmbătă spre duminică, Marina Gardienilor Revoluției a anunțat închiderea „până la noi ordine” a Strâmtorii Ormuz, după ce a tras focuri de avertisment asupra unei nave care ar fi urmat o „rută neautorizată”, potrivit AFP și Reuters. La scurt timp, Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat că forțele sale au început o a treia rundă de atacuri împotriva Iranului. CENTCOM a mai precizat că nava lovită de Iran, GFS Galaxy, este o navă portcontainer sub pavilion cipriot și a suferit „daune semnificative la sala mașinilor”, iar un membru al echipajului civil este dat dispărut. Separat, Centrul de Operațiuni Comerciale Maritime al Regatului Unit (UKMTO) a transmis că membrii echipajului unei nave portcontainer despre care s-a raportat că a suferit avarii în apropierea Strâmtorii Ormuz duminică dimineața au fost nevoiți să abandoneze nava. De ce contează Succesiunea de acțiuni revendicate de IRGC — atacul asupra unei baze din Iordania și anunțul de închidere a Strâmtorii Ormuz — indică o creștere a riscului operațional și de securitate în regiune, cu potențial de afectare a traficului maritim și a fluxurilor energetice, pe fondul intensificării schimburilor de lovituri între SUA și Iran. Informațiile despre efectele atacului asupra bazei „Prințul Hassan” provin din declarațiile IRGC preluate de presa de stat iraniană. [...]
Podul internațional Gordie Howe, un proiect de 4,5 miliarde de dolari, intră pe linie dreaptă pentru deschidere , după ce președintele SUA Donald Trump a dat undă verde inaugurării, potrivit Mediafax . Decizia vine după un acord SUA–Canada menit să închidă disputa care a întârziat punerea în funcțiune a infrastructurii. Podul, care traversează râul Detroit și leagă Detroit (Michigan) de Windsor (Ontario), ar urma să se deschidă pe 27 iulie, conform Financial Times, după ce Trump și-a retras obiecțiile față de proiect. Investiția este evaluată la 4,5 miliarde de dolari (aprox. 20,5 miliarde lei). De ce contează: deblocarea unei infrastructuri-cheie după o dispută pe taxe Miza imediată este operațională: proiectul a fost lansat în urmă cu 13 ani, iar inaugurarea a fost împinsă din cauza unei dispute între cele două părți. Guvernul canadian a anunțat vineri seara că SUA și Canada au convenit asupra unor „măsuri de cooperare axate pe gestionarea taxelor de trecere”. În februarie, Trump declarase că nu va deschide podul „până când Statele Unite nu vor fi despăgubite integral” de Canada, potrivit sursei citate de Mediafax. Ce s-a întâmplat cu inaugurarea și ce urmează Inaugurarea era programată inițial pentru 12 iunie, însă ceremonia a fost amânată „brusc”, pe fondul unor „probleme rămase nerezolvate”, potrivit Associated Press. Acum, după acordul privind taxele și retragerea obiecțiilor, deschiderea este estimată pentru 27 iulie. Date tehnice și context Podul are 2,4 kilometri lungime, traversează râul Detroit și are șase benzi, fiind susținut de cabluri. Proiectul a fost descris ca o sursă de tensiune în relațiile SUA–Canada, relații care s-au deteriorat în al doilea mandat al lui Trump. În același context, Mediafax notează că ulterior s-a aflat că miliardarii proprietari ai podului rival Ambassador Bridge (care leagă deja Canada de SUA prin Detroit) au donat 1 milion de dolari către un Super PAC care îl susține pe Trump. [...]
Moartea subită a senatorului Lindsey Graham riscă să complice avansarea unui pachet de sancțiuni împotriva Rusiei , pe care republicanul îl negociase recent cu administrația Trump, potrivit HotNews . Graham, una dintre vocile influente ale Partidului Republican pe teme de politică externă și securitate, a murit la 71 de ani, la scurt timp după o vizită la Kiev. Biroul său a anunțat pe X că decesul a survenit în urma unei „boli scurte și subite”, fără a oferi detalii despre cauză. Presa americană a relatat că echipaje de urgență au intervenit sâmbătă seara la reședința sa din Capitol Hill, după un apel privind un stop cardiac. Ce se poate bloca în Congres: sancțiunile și agenda de politică externă Graham tocmai anunțase vineri un acord cu administrația Trump pentru a avansa cu un pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. În contextul în care el era un promotor constant al combinării presiunii economice (sancțiuni) cu eforturile diplomatice, dispariția sa lasă un gol într-un moment în care Washingtonul încearcă să-și calibreze poziția față de războiul din Ucraina. Senatorul se întorsese recent din Ucraina și urma să apară duminică la emisiunea „Meet the Press”, potrivit NBC News, citat în material. La Kiev, s-a întâlnit cu președintele Volodimir Zelenski, iar discuțiile au vizat nevoile Ucrainei în materie de apărare aeriană și proiectul de lege privind sancțiunile împotriva Rusiei, conform declarațiilor lui Zelenski. China, „pârghia” invocată de Graham pentru a presa Rusia Cu două zile înainte de deces, Graham susținea că Beijingul ar putea juca un rol decisiv în a presa Rusia să intre în negocieri de pace. La Kiev, el a formulat explicit această idee: „Calea către încheierea acestui război, calea către pace, trece mai mult prin Beijing decât prin Washington, Kiev sau Moscova.” El a adăugat că China are „o influență uriașă” și că și-ar dori ca aceasta să o folosească „în beneficiul lumii”, apreciind totodată că președintele rus Vladimir Putin nu ar fi „încă în acel punct”, dar „nu ar fi nevoie de mult” pentru a-l aduce acolo. Reacții și profil politic: aliat al lui Trump, dar nu fără diferențe Donald Trump l-a numit pe Graham „una dintre cele mai remarcabile persoane și senatori” pe care i-a cunoscut și „un veritabil patriot american”. Relația lor a avut însă o evoluție abruptă: Graham a fost inițial un critic dur al lui Trump, inclusiv în campania din 2016, înainte de a deveni unul dintre aliații săi loiali în Senat. Chiar și ca susținător apropiat, Graham a criticat public decizia lui Trump, după revenirea la Casa Albă, de a grația aproximativ 1.500 dintre susținătorii implicați în atacul asupra Capitoliului din 6 ianuarie 2021, avertizând că măsura ar putea alimenta violența. Pe linia politicii externe, Graham era cunoscut ca susținător al Israelului și al Ucrainei și ca oponent al Iranului. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a transmis, într-un comunicat, că Israelul „a pierdut unul dintre cei mai mari prieteni ai săi”, iar el „un prieten drag”. Funcții și carieră: poziții-cheie în Senat Graham deținea recent funcția de președinte al Comisiei pentru buget din Senat și era membru în comisii cu greutate, inclusiv pentru alocări bugetare și justiție. Fost avocat al Forțelor Aeriene și membru al Gărzii Naționale Aeriene din Carolina de Sud, a intrat în Senat în 2002, după un mandat în Camera Reprezentanților început în 1994. Associated Press, citată de News.ro, notează că în anii 1990 a susținut politici de izolare a unei țări și de limitare a programelor sale nucleare și de rachete (fără ca materialul să detalieze numele statului vizat). [...]
