Știri
Știri din categoria Externe
Liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a comunicat prin bilețele pentru a evita interceptarea de către israelieni, în cadrul negocierilor secrete care au dus la un armistițiu cu președintele american Donald Trump. Potrivit Axios, această evoluție surprinzătoare a avut loc pe fondul unui ultimatum dat de Trump, care amenința cu distrugerea totală a Iranului.
În timp ce tensiunile escaladau, forțele americane din Orientul Mijlociu și oficialii de la Pentagon se pregăteau pentru o campanie masivă de bombardamente asupra infrastructurii iraniene. Între timp, aliații din regiune anticipau o ripostă iraniană de amploare. În Iran, civilii încercau să se protejeze de eventualele atacuri.
Negocierile au fost mediate de oficiali pakistanezi, egipteni și turci, care au transmis proiecte de acord între SUA și Iran. Luni seara, s-a obținut aprobarea SUA pentru o propunere de armistițiu de două săptămâni, iar Khamenei a fost implicat activ în procesul decizional.
Pentru a evita interceptarea de către Israel, Khamenei a comunicat prin intermediul unor curieri care transmiteau bilețele. Această metodă a fost necesară din cauza riscului de asasinat la care era expus liderul iranian. Deși presa internațională specula că Khamenei ar fi fost grav rănit și inconștient, el a continuat să joace un rol central în negocieri.
„Fără undă verde din partea lui, nu ar fi existat un acord”, a declarat o sursă regională pentru Axios.
Marți dimineață, în ciuda progreselor, Trump a lansat o amenințare gravă, afirmând că „o întreagă civilizație va pieri în această seară”. Cu toate acestea, negocierile au continuat, iar prim-ministrul pakistanez Shehbaz Sharif a publicat termenii armistițiului, îndemnând ambele părți să îi accepte.
Confuzia în jurul deciziei lui Trump a persistat până în ultimul moment, dar în cele din urmă, președintele american a acceptat încetarea focului, după o discuție cu prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu și mareșalul pakistanez Asim Munir.
Iranul a anunțat că va respecta armistițiul și va deschide Strâmtoarea Ormuz pentru navele care operează „în coordonare cu forțele armate iraniene”. Totuși, rămâne de văzut dacă Iranul va permite reluarea transportului maritim și cât de ferm va fi Netanyahu în respectarea armistițiului.
Un oficial israelian de rang înalt a declarat că SUA vor insista ca Iranul să renunțe la materialul nuclear și la amenințarea rachetelor balistice în cadrul negocierilor de pace. Vicepreședintele Vance va conduce delegația SUA la discuțiile planificate pentru vineri în Pakistan, în timp ce există încă diferențe majore între viziunile SUA și ale Iranului cu privire la un acord.
Secretarul apărării Pete Hegseth și secretarul de presă Karoline Leavitt urmează să susțină conferințe de presă pentru a sublinia că amenințările lui Trump au facilitat încheierea acordului, în timp ce regimul iranian ar putea continua să se întrebe dacă amenințările președintelui american s-au încheiat definitiv.
Recomandate
Iranul și Omanul vor percepe taxe navelor care tranzitează Strâmtoarea Ormuz potrivit Digi24 , pe durata armistițiului de două săptămâni dintre Teheran și SUA, informație atribuită de publicație unei surse citate de Associated Press (AP). Măsura vizează una dintre cele mai importante rute maritime pentru energie la nivel global și introduce, pentru prima dată, o taxare explicită a tranzitului printr-un culoar considerat până acum cale navigabilă internațională. Decizia este relevantă pentru piețele de petrol și gaze deoarece Strâmtoarea Ormuz reprezintă singura ieșire pentru exporturile de țiței ale statelor din Golful Persic, iar prin acest punct trec aproximativ 20% din petrolul mondial și circa 30% din gazul natural lichefiat, conform informațiilor din articol. În practică, orice cost suplimentar aplicat transportului maritim într-o zonă cu risc geopolitic ridicat se poate reflecta în tarife de navlosire, prime de asigurare și, în final, în prețurile energiei. Ce presupune taxa și cine o aplică Conform relatării, taxele vor fi percepute atât de Iran, cât și de Oman, pe motiv că strâmtoarea se află în apele teritoriale ale ambelor state. Până acum, comunitatea internațională a tratat trecerea drept rută maritimă internațională, fără taxe de tranzit, ceea ce face ca anunțul să fie o schimbare de abordare cu potențiale implicații comerciale și diplomatice. Pentru Iran, destinația banilor este deja indicată: fondurile strânse ar urma să fie alocate reconstrucției postbelice. În cazul Omanului, sursa citată de AP spune că nu este încă limpede cum vor fi utilizați banii obținuți din taxare. Legătura cu armistițiul SUA-Iran și redeschiderea traficului Măsura este plasată de Digi24 în contextul unui armistițiu anunțat de președintele SUA, Donald Trump, pentru 14 zile. Potrivit acestuia, Teheranul ar fi acceptat să deblocheze Strâmtoarea Ormuz, unde traficul naval ar fi fost „practic blocat” de la începutul războiului SUA și Israelului împotriva Iranului. Trump a mai spus că SUA sunt dispuse să ajute la gestionarea aglomerării de nave din strâmtoare, sugerând că reluarea tranzitului ar trebui să reducă presiunea logistică acumulată în zonă. În același timp, introducerea taxei arată că redeschiderea culoarului vine cu condiții financiare impuse de statele riverane. „Vor fi multe schimbări pozitive! Se vor câștiga mulți bani. Iranul poate începe procesul de reconstrucție. Ne vom aproviziona cu tot felul de provizii și vom fi pur și simplu «în apropiere» pentru a ne asigura că totul merge bine”, a scris Trump pe TruthSocial, citat de Digi24. Cum își justifică Teheranul și ce rămâne neclar După anunțul armistițiului, Consiliul Suprem de Securitate Națională al Iranului a vorbit despre o „mare victorie” asupra Washingtonului și, potrivit agenției Fars, a prezentat un plan iranian de soluționare pașnică ce include, între altele, menținerea controlului Iranului asupra Strâmtorii Ormuz și ridicarea sancțiunilor. În acest cadru, taxarea tranzitului poate fi citită ca o monetizare a controlului asupra unei rute strategice, în perioada armistițiului. Totuși, Digi24 notează că, potrivit Associated Press, în versiunea în limba engleză a documentului nu apare un punct referitor la dreptul Teheranului de a îmbogăți uraniu, iar Trump a calificat planul drept „fraudulos”, fără detalii. În privința taxelor, articolul nu precizează nivelul acestora, mecanismul de colectare, categoriile de nave vizate sau dacă există excepții, elemente care vor conta pentru operatorii maritimi și pentru clienții din lanțul energetic. [...]
Iran a prezentat un plan în 10 puncte pentru încheierea conflictului cu SUA , iar președintele american Donald Trump a spus că propunerea este „o bază viabilă pentru negocieri”, potrivit Mediafax . Documentul a fost prezentat de Consiliul Suprem de Securitate Națională de la Teheran, odată cu acceptarea armistițiului mediat de Pakistan. Planul, descris ca o listă de condiții pentru oprirea războiului, include cerințe legate atât de dosarul nuclear, cât și de arhitectura de securitate din regiune. Un element central este acceptarea programului iranian de îmbogățire a uraniului, alături de ridicarea sancțiunilor impuse Teheranului. „Controlul continuu al Iranului asupra Strâmtorii Ormuz, acceptarea îmbogățirii uraniului și ridicarea tuturor sancțiunilor primare și secundare”. Din informațiile prezentate, principalele puncte menționate în articol includ: controlul continuu al Iranului asupra Strâmtorii Ormuz; acceptarea îmbogățirii uraniului; ridicarea tuturor sancțiunilor primare și secundare; retragerea militară a SUA din Orientul Mijlociu; încetarea atacurilor asupra Iranului și asupra aliaților săi; deblocarea activelor iraniene înghețate; adoptarea unei rezoluții a Consiliului de Securitate al ONU care să confere caracter obligatoriu acordului. Autoritățile iraniene susțin că o rezoluție a Consiliului de Securitate ar transforma înțelegerea într-una obligatorie în dreptul internațional și ar reprezenta o „victorie diplomatică semnificativă” pentru Iran, conform aceleiași surse. Miza Strâmtorii Ormuz rămâne majoră: articolul amintește că prin această rută strategică tranzitează aproximativ o cincime din petrolul mondial și că, de la începutul conflictului, strâmtoarea a fost în mare parte blocată. În acest context, planul iranian prevede extinderea controlului Teheranului asupra zonei. Pe fondul acestor evoluții, Donald Trump a anunțat într-o postare pe rețeaua sa de socializare acceptarea unei suspendări de două săptămâni a bombardamentelor asupra Iranului, după discuții cu premierul pakistanez Shehbaz Sharif și cu șeful armatei pakistaneze, Asim Munir. Pauza ar urma să fie o „încetare a focului de ambele părți”, condiționată de redeschiderea „completă, imediată și sigură” a Strâmtorii Ormuz și de continuarea negocierilor. [...]
Casa Albă a respins acuzația că SUA ar lua în calcul arme nucleare împotriva Iranului , după un schimb de mesaje pe rețelele sociale legat de o declarație a vicepreședintelui JD Vance, potrivit Digi24 . Reacția a venit marți, după ce un cont de social media asociat fostei vicepreședinte Kamala Harris a susținut că, prin interpretarea unei declarații a lui Vance, „liderul de la Casa Albă” ar intenționa să recurgă la arme nucleare în războiul împotriva Iranului. Casa Albă a răspuns de pe contul , într-un mesaj cu ton agresiv. „Nimic din ce spune vicepreşedintele aici nu «dă de înţeles» asta, clovnilor”, a scris Casa Albă pe contul său . În postarea la care a reacționat administrația americană, contul afirma că „JD Vance insistă şi preia noul mesaj al lui Trump care spune că «o întreagă civilizaţie va pieri în seara asta» şi dă de înţeles că Trump ar putea folosi arme nucleare”. Pe fondul escaladării retorice, președintele american Donald Trump a transmis un ultimatum Teheranului: Iranul să redeschidă complet Strâmtoarea Ormuz până marți, ora 20:00, ora Washingtonului (miercuri, 08.04.2026, ora 03:00, ora României), în caz contrar amenințând cu atacuri asupra podurilor și centralelor electrice și cu declanșarea „iadului” asupra țării, mai notează Digi24. Trump a spus luni că ultimatumul este „final” și că Iranul ar fi făcut o „propunere semnificativă (...), dar nu suficient de bună”, iar marți a reluat amenințarea: „O întreagă civilizaţie va muri în seara asta, şi nu va mai fi readusă niciodată la viaţă. Nu vreau să se întâmple asta, dar probabil că se va întâmpla”." [...]
Mii de iranieni au format lanțuri umane în fața centralelor electrice și pe poduri marți, în mai multe orașe din Iran, ca protest față de amenințările președintelui american Donald Trump cu bombardamente asupra acestor infrastructuri, potrivit TVR Info , care citează agenția EFE. La Teheran, sute de persoane s-au adunat în fața centralei Damavand, cea mai mare centrală electrică a țării, purtând drapele iraniene și condamnând amenințările americane, conform imaginilor difuzate de televiziunea de stat iraniană. Proteste similare au avut loc în Kermanshah (vest), în fața centralei Bisotun, unde participanții au afișat fotografii cu fostul ayatollah Ali Khamenei, ucis pe 28 februarie, în prima zi a bombardamentelor americano-israeliene, și cu succesorul său, Mojtaba Khamenei. În același timp, lanțuri umane au fost formate și în fața termocentralei din Tabriz (nord-vest) și a centralei electrice Shahid Rajaei din Qazvin (nord). În Dezful, în sud-vestul țării, studenții au format un lanț uman pe podul istoric al orașului, despre care sursa notează că are o vechime de peste 1.700 de ani, în cadrul unor mobilizări replicate în mai multe zone ale Iranului. Acțiunile au fost parte a unei campanii guvernamentale care a îndemnat tinerii să formeze lanțuri umane pentru a „ilustra un simbol al unității și rezistenței în fața inamicului”. Tensiunile au fost amplificate de ultimatumul formulat de Donald Trump , care a condiționat evitarea atacurilor de redeschiderea Strâmtorii Ormuz până marți, ora 20:00 la Washington (miercuri, 08.04.2026, ora 03:00 în România). În acest context, Trump a reluat marți amenințările, afirmând: „O întreagă civilizație va muri în seara asta, și nu va mai fi readusă niciodată la viață. Nu vreau să se întâmple asta, dar probabil că se va întâmpla”. Pe fondul războiului declanșat de SUA și Israel, Iranul permite în prezent doar trecerea selectivă a navelor prin Strâmtoarea Ormuz, un coridor prin care este transportat aproximativ 20% din petrolul mondial, ceea ce ridică miza economică și energetică a confruntării. [...]
Donald Trump spune că SUA sunt în „negocieri aprinse” cu Iranul înainte de expirarea ultimatumului potrivit HotNews , declarația venind cu doar câteva ore înainte de termenul-limită impus Teheranului pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, un punct strategic pentru transportul global de petrol. Liderul de la Casa Albă a refuzat să ofere detalii despre discuții, afirmând într-un interviu pentru Fox News că situația este în plină desfășurare, în timp ce administrația sa analizează inclusiv propunerea Pakistanului privind un armistițiu temporar de două săptămâni. Contextul este marcat de o escaladare rapidă a tensiunilor, după ce Trump a amenințat cu atacuri asupra infrastructurii energetice iraniene, inclusiv centrale electrice și poduri. În paralel, președintele american a criticat reacția Teheranului, care a încurajat populația să formeze lanțuri umane în jurul acestor obiective, calificând acțiunea drept „total ilegală”. Întrebat despre declarația sa controversată privind dispariția unei „întregi civilizații”, Trump a evitat explicațiile, amplificând incertitudinea la nivel internațional. Propunerea de armistițiu și blocajul diplomatic Premierul Pakistanului, Shehbaz Sharif, a încercat să medieze conflictul și a cerut oficial: extinderea ultimatumului cu două săptămâni redeschiderea temporară a Strâmtorii Ormuz de către Iran reluarea negocierilor diplomatice Deși Casa Albă a confirmat primirea propunerii, nu există semnale clare că părțile ar fi dispuse la concesii. Purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt a subliniat că doar Trump știe ce decizie va lua, alimentând incertitudinea. Reacția din Iran: lanțuri umane și mobilizare națională În Iran, mii de oameni au ieșit în stradă și au format lanțuri umane în jurul infrastructurii energetice, inclusiv: centrala Damavand din Teheran centrala Bisotun din Kermanshah termocentrala din Tabriz centrala Shahid Rajaei din Qazvin Aceste acțiuni fac parte dintr-o campanie oficială menită să transmită un mesaj de unitate și rezistență. În paralel, autoritățile iraniene au restricționat parțial traficul prin Strâmtoarea Ormuz , afectând un coridor prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul mondial. În lipsa unui compromis, riscul unei escaladări militare rămâne ridicat, iar evoluțiile depind de decizia iminentă a administrației americane, așteptată în noaptea de marți spre miercuri, în jurul orei 3:00, ora României. [...]
Președintele Donald Trump a reînnoit amenințările la adresa Iranului , pe măsură ce termenul limită impus de SUA se apropie marți, informează Global Times . În cadrul unei conferințe de presă de 83 de minute desfășurate luni, Trump a avertizat că Iranul ar putea fi „eliminat” dacă nu respectă termenul actualizat pentru a ajunge la un acord. Cu toate acestea, există puține indicii că Iranul este pregătit să accepte ultimatumul SUA. Trump a declarat că „întreaga țară poate fi eliminată într-o noapte”, referindu-se la termenul limită de marți, ora 20:00 EDT (miercuri, ora 8:00 la Beijing), stabilit pentru ca Iranul să îndeplinească cerințele SUA sau să se confrunte cu distrugerea infrastructurii sale naționale, potrivit Reuters. Președintele american a emis un ultimatum dur duminică, avertizând Iranul că va „trăi în Iad” dacă Strâmtoarea Hormuz nu va fi redeschisă până marți seară, conform CNBC. Critici și reacții internaționale În timpul conferinței de presă de la Casa Albă, Trump a criticat membrii Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) pentru refuzul de a securiza Strâmtoarea Hormuz, conform KBS. El a descris alianța ca fiind „un tigru de hârtie” și a menționat că nici Coreea de Sud, Australia sau Japonia nu au oferit ajutor. În ciuda presiunilor, Iranul nu pare dispus să accepte ultimatumul lui Trump. Mojtaba Ferdousi Pour, șeful misiunii diplomatice iraniene la Cairo, a declarat pentru Associated Press că Iranul va accepta sfârșitul războiului doar cu garanții că nu va fi atacat din nou. El a subliniat că Iranul nu mai are încredere în administrația Trump după ce SUA a bombardat Republica Islamică de două ori în timpul rundelor anterioare de negocieri. Dinamica conflictului și influența Israelului Potrivit profesorului Li Haidong de la Universitatea de Afaceri Externe din China, dinamica actuală sugerează că Teheranul este puțin probabil să facă concesii semnificative, iar Washingtonul se confruntă cu constrângeri importante în modificarea poziției sale. Rolul Israelului în modelarea conflictului adaugă o dimensiune dramatică și incertă ultimatumului, a explicat Li. „Conflictul este puțin probabil să se încheie în termenii Washingtonului doar din cauza ultimatumului lui Trump, dar este mai probabil să devină prelungit. Un astfel de scenariu ar fi dezastruos din punct de vedere politic pentru SUA, deoarece un conflict prelungit ar amplifica presiunea și ar adânci diviziunile interne”, a afirmat Li. BBC a notat, de asemenea, că Iranul este improbabil să accepte ultimatumul lui Trump, respingând un armistițiu temporar și prezentând o listă de cereri pe care un oficial american le-a descris drept „maximaliste”. Aceasta plasează președintele american într-o poziție delicată, având posibilitatea de a extinde termenul limită pentru a patra oară în ultimele trei săptămâni, conform BBC. Divergențe între SUA și Israel Premierul israelian Benjamin Netanyahu l-a avertizat pe Trump pe 5 aprilie să nu accepte un armistițiu cu Iranul în acest stadiu al războiului, conform unui oficial israelian citat de Times of Israel. Trump i-a spus lui Netanyahu că un armistițiu rămâne posibil dacă cerințele SUA sunt îndeplinite de Iran, dar a subliniat că nu va renunța la cerința ca Teheranul să predea tot uraniul îmbogățit și să nu reia îmbogățirea. Divergențele în obiectivele strategice dintre SUA și Israel sugerează că acțiunile lor nu sunt pe deplin aliniate. Aceasta indică faptul că Washingtonul ar putea fi influențat, într-o anumită măsură, de ritmul politic al Israelului, oferind conflictului caracteristici care seamănă cu o dinamică de proxy, a concluzionat Li. [...]
