Știri
Știri din categoria Externe
Liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a comunicat prin bilețele pentru a evita interceptarea de către israelieni, în cadrul negocierilor secrete care au dus la un armistițiu cu președintele american Donald Trump. Potrivit Axios, această evoluție surprinzătoare a avut loc pe fondul unui ultimatum dat de Trump, care amenința cu distrugerea totală a Iranului.
În timp ce tensiunile escaladau, forțele americane din Orientul Mijlociu și oficialii de la Pentagon se pregăteau pentru o campanie masivă de bombardamente asupra infrastructurii iraniene. Între timp, aliații din regiune anticipau o ripostă iraniană de amploare. În Iran, civilii încercau să se protejeze de eventualele atacuri.
Negocierile au fost mediate de oficiali pakistanezi, egipteni și turci, care au transmis proiecte de acord între SUA și Iran. Luni seara, s-a obținut aprobarea SUA pentru o propunere de armistițiu de două săptămâni, iar Khamenei a fost implicat activ în procesul decizional.
Pentru a evita interceptarea de către Israel, Khamenei a comunicat prin intermediul unor curieri care transmiteau bilețele. Această metodă a fost necesară din cauza riscului de asasinat la care era expus liderul iranian. Deși presa internațională specula că Khamenei ar fi fost grav rănit și inconștient, el a continuat să joace un rol central în negocieri.
„Fără undă verde din partea lui, nu ar fi existat un acord”, a declarat o sursă regională pentru Axios.
Marți dimineață, în ciuda progreselor, Trump a lansat o amenințare gravă, afirmând că „o întreagă civilizație va pieri în această seară”. Cu toate acestea, negocierile au continuat, iar prim-ministrul pakistanez Shehbaz Sharif a publicat termenii armistițiului, îndemnând ambele părți să îi accepte.
Confuzia în jurul deciziei lui Trump a persistat până în ultimul moment, dar în cele din urmă, președintele american a acceptat încetarea focului, după o discuție cu prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu și mareșalul pakistanez Asim Munir.
Iranul a anunțat că va respecta armistițiul și va deschide Strâmtoarea Ormuz pentru navele care operează „în coordonare cu forțele armate iraniene”. Totuși, rămâne de văzut dacă Iranul va permite reluarea transportului maritim și cât de ferm va fi Netanyahu în respectarea armistițiului.
Un oficial israelian de rang înalt a declarat că SUA vor insista ca Iranul să renunțe la materialul nuclear și la amenințarea rachetelor balistice în cadrul negocierilor de pace. Vicepreședintele Vance va conduce delegația SUA la discuțiile planificate pentru vineri în Pakistan, în timp ce există încă diferențe majore între viziunile SUA și ale Iranului cu privire la un acord.
Secretarul apărării Pete Hegseth și secretarul de presă Karoline Leavitt urmează să susțină conferințe de presă pentru a sublinia că amenințările lui Trump au facilitat încheierea acordului, în timp ce regimul iranian ar putea continua să se întrebe dacă amenințările președintelui american s-au încheiat definitiv.
Recomandate
Loviturile SUA asupra unor ținte iraniene ridică din nou riscul de perturbare a traficului prin Strâmtoarea Ormuz , un punct critic pentru comerțul global cu petrol, într-un moment în care navigația comercială din zonă este deja afectată, potrivit Agerpres . Comandamentul militar american pentru Orientul Mijlociu ( CENTCOM ) a anunțat că, marți, la ora 12:00 (16:00 GMT), forțele americane au început să lovească ținte ale Gardienilor Revoluției din Iran. CENTCOM susține că acțiunea este un răspuns la „atacurile recente ale Gardienilor Revoluției împotriva navigației comerciale în strâmtoarea Ormuz și împotriva militarilor americani desfășurați în regiune”. Televiziunea de stat iraniană a raportat mai multe explozii auzite în sudul țării, în apropiere de Bandar Abbas și de insula Qeshm, în vecinătatea Strâmtorii Ormuz. Pasajul este descris ca strategic pentru comerțul cu petrol, iar traficul maritim ar fi „scăzut considerabil” după izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu, pe 28 februarie. Contextul escaladării și reacțiile recente Statele Unite au efectuat duminică raiduri — primele după o lună — împotriva unor lansatoare situate pe o insulă iraniană. Iranul a răspuns apoi prin atacuri cu rachete și drone asupra unor ținte americane din Iordania și Emiratele Arabe Unite, afirmând totodată, prin vocea președintelui Masud Pezeshkian, că nu dorește continuarea războiului. Președintele american Donald Trump promisese că va răspunde represaliilor iraniene, însă, potrivit informațiilor citate, ar fi exclus deocamdată reluarea unei operațiuni militare masive împotriva Iranului. Miza economică: presiune pe rutele energetice și pe comerț Din perspectiva piețelor și a companiilor care depind de transportul maritim, elementul-cheie rămâne funcționarea Strâmtorii Ormuz, unde atacurile asupra navigației comerciale și scăderea traficului sporesc riscul de întârzieri, costuri mai mari de transport și volatilitate în lanțurile de aprovizionare legate de energie. Washingtonul a mai promis o campanie de „asfixiere” economică a Iranului, însă detaliile și țintele acesteia „rămân de precizat”, conform materialului. [...]
Argentina pregătește sancțiuni mai dure pentru proiectele petroliere din jurul Insulelor Falkland/Malvine , într-o mișcare care poate crește riscul juridic și politic pentru companiile implicate în exploatări în zona arhipelagului disputat cu Marea Britanie, potrivit News . Președintele Javier Milei a invocat „vânturi favorabile” pentru revendicarea suveranității, pe fondul semnalelor venite dinspre Donald Trump privind o posibilă „revizuire” a neutralității SUA. Într-un discurs televizat, Milei a anunțat un proiect de lege pentru „înăsprirea sancțiunilor și a pedepselor împotriva companiilor implicate în operațiuni neautorizate” în jurul arhipelagului din Atlanticul de Sud, administrat de facto de Regatul Unit, dar revendicat de Argentina. De ce contează: risc de reglementare pentru investițiile în petrol și gaze Mesajul Buenos Aires vizează direct proiectele de explorare și exploatare din proximitatea insulelor, într-un moment în care Ministerul de Externe argentinian a condamnat un proiect de exploatare petrolieră al unei companii britanice în largul arhipelagului. În paralel, o asociație de veterani din Insulele Malvine și apărători ai mediului a intentat o acțiune în justiție pentru a bloca un proiect promovat de compania britanică Rockhopper și de compania israeliană Navitas în nordul arhipelagului. Pentru companii, semnalul este unul de înăsprire a cadrului punitiv invocat de Argentina pentru „operațiuni neautorizate”, ceea ce poate însemna costuri suplimentare, litigii și dificultăți de finanțare sau asigurare, chiar dacă Regatul Unit administrează efectiv teritoriul. Contextul diplomatic: SUA, între neutralitate și presiune asupra Londrei Anunțul lui Milei vine la patru zile după ce președintele american Donald Trump a spus că nu exclude „revizuirea” poziției americane de neutralitate privind arhipelagul, fără să ofere detalii. Statele Unite, la fel ca majoritatea țărilor occidentale, recunosc administrarea de facto a insulelor de către Regatul Unit, dar nu se pronunță asupra suveranității „în sens strict”, subiectul fiind încadrat de o rezoluție ONU din 1965 care recunoaște existența diferendului și îndeamnă la o soluție pașnică. Milei a prezentat remarca lui Trump drept un semnal major pentru „cauza” argentiniană. „Vom mobiliza toate instrumentele statului - diplomatice, economice, judiciare - pentru a descuraja actorii statali şi nestatali care ne lezează suveranitatea.” Miza internă pentru Milei și linia dură pe suveranitate Potrivit politologului Tomas Mugica (Centrul de Studii Internaționale al Universității Catolice din Argentina), tema Falkland/Malvine poate fi pentru Milei „o oportunitate de a-și consolida poziția pe plan intern”, într-un moment în care popularitatea sa este în scădere de 3-4 luni, pe fondul austerității bugetare. Milei a reiterat poziția maximală a Buenos Aires, susținând că insulele „sunt argentiniene din punct de vedere istoric și juridic” și contestând dreptul la autodeterminare al celor aproximativ 3.500 de locuitori ai arhipelagului, pe care i-a descris drept „populație stabilită pe un teritoriu uzurpat”. În același timp, în Argentina există prudență privind efectele unei eventuale schimbări de poziție a SUA. Mugica apreciază că subiectul ar putea servi și ca instrument de presiune al lui Trump asupra Regatului Unit, inclusiv pe teme precum finanțarea NATO și colaborarea în războiul din Iran, în timp ce politologul Andrés Malamud avertizează că „Argentina este o piesă într-un joc de șah pe care alții îl joacă” (citat redat de AFP, potrivit News). [...]
Monetăria SUA a scos la vânzare moneda de 1 dolar cu Donald Trump la prețuri mult peste valoarea nominală , un test de piață pentru cererea de colecție și un caz care redeschide discuția despre limitele legale ale designului monetar, potrivit Antena 3 . Primele exemplare au intrat deja în circulație, iar instituția îi îndeamnă pe americani să fie atenți la monedele primite ca rest. Monetăria Statelor Unite (US Mint) a confirmat lansarea „dolarului auriu” din 2026 cu portretul lui Donald Trump, descrisă ca o premieră: un președinte american aflat în funcție apare pe o monedă destinată circulației obișnuite. Pentru colecționari, moneda poate fi cumpărată în role sau pungi, exclusiv prin canalele oficiale ale Monetăriei, notează publicația, citând Euronews. Prețuri pentru colecționari și raritatea în circulație US Mint vinde moneda în pachete care implică un cost semnificativ peste valoarea nominală: rolă cu 25 de monede: 61 de dolari (aprox. 275 lei); pungă cu 100 de monede: 154,50 dolari (aprox. 695 lei). În circulația de zi cu zi, găsirea monedei poate fi dificilă, deoarece monedele de 1 dolar sunt folosite mult mai rar în SUA decât bancnotele cu aceeași valoare. „Exemplare speciale” amestecate în loturile de vânzare Pentru colecționari există și un element rar: US Mint a bătut pe 4 iulie 250.000 de monede cu marcajul special „July 4th”, care au fost amestecate în rolele și pungile puse în vânzare. Moneda are culoare aurie, dar nu conține aur. Este realizată în proporție de 88,5% din cupru, plus cantități mai mici de zinc, mangan și nichel. A fost produsă la Philadelphia și nu poartă marcajul unei monetării. Baza legală și criticile privind procesul de design Apariția lui Trump pe moneda de 1 dolar a generat discuții despre baza legală, în condițiile în care legislația americană interzice, în general, folosirea portretelor persoanelor în viață pe monede. Administrația s-a bazat însă pe Circulating Collectible Coin Redesign Act , o lege adoptată în 2020 și semnată chiar de Trump, care permite emiterea în 2026 a unor monede de 1 dolar legate de aniversarea a 250 de ani a Statelor Unite. Procesul de selecție a designului a atras, la rândul lui, critici: Comisia pentru Arte Frumoase a SUA recomandase un portret din profil și un alt desen al vulturului, dar propunerile nu au fost alese. În plus, Citizens Coinage Advisory Committee, organism care analizează de regulă designurile propuse, a refuzat să ia în discuție această variantă. [...]
Escaladarea militară dintre SUA și Iran a împins din nou în sus prețurile energiei , pe fondul atacurilor iraniene asupra unor baze americane din regiunea Golfului și al noilor lovituri americane asupra unor ținte iraniene, potrivit Agerpres . Iranul a anunțat că a lansat o „operațiune decisivă ca ripostă”, vizând „bazele și interesele americane din regiune” cu rachete și drone, iar Gardienii Revoluției au revendicat ulterior atacuri împotriva unor baze militare americane din Iordania, Irak și Bahrein. În paralel, Comandamentul militar american pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM) a transmis pe X că forțele SUA au lovit ținte ale Corpului Gardienilor Revoluției Islamice, inclusiv situri de apărare aeriană, sisteme radar și instalații maritime, anunțând încheierea acestui val de atacuri. Reacții și efecte imediate în regiune Armata iordaniană a anunțat că a distrus zece rachete trase din Iran și că alte trei s-au prăbușit departe de zonele locuite, fără răniți. Kuweitul s-a declarat, de asemenea, ținta unor rachete și drone, iar în Bahrein au răsunat sirene de alertă miercuri dimineață devreme, potrivit corespondenților AFP. Președintele american Donald Trump a avertizat că, dacă Teheranul „ripostează la acest atac perfect justificat”, va fi lovit din nou „mult mai dur și mai puternic”. Riscul pentru fluxurile de petrol și prețurile energiei Pe fondul noilor ostilități, prețurile hidrocarburilor au crescut puternic: barilul de petrol brut american WTI a depășit pragul de 90 de dolari (aprox. 405 lei) pentru prima dată de la sfârșitul lunii iulie, iar gazul european a ajuns la cel mai mare preț din ultimii mai bine de trei ani. Tensiunile sunt amplificate de importanța Strâmtorii Ormuz , zonă în care presa de stat iraniană a raportat explozii în sudul țării, inclusiv în apropiere de Bandar Abbas și insula Qeshm. Tot presa de stat a relatat deflagrații pe insula Lavan, care găzduiește unul dintre terminalele de export de petrol ale Iranului. În plus, agenția maritimă grecească Marisks a indicat că două petroliere au fost lovite de „proiectile de origine necunoscută” în timp ce ieșeau din strâmtoare. Iranul dorește să perceapă taxe de tranzit în Strâmtoarea Ormuz, unde navigația era liberă înainte de începerea conflictului. Context: sancțiuni, blocadă și semnale de criză internă Guvernul american a promis o campanie de „asfixiere” economică a Iranului prin sancțiuni, ale căror detalii urmează să fie precizate. În același timp, autoritățile iraniene au cerut reducerea consumului de benzină, invocând dificultăți de import pe fondul unei blocade navale impuse de Statele Unite. Separat, Semiluna Roșie iraniană a anunțat că patru persoane, inclusiv un copil, au fost ucise în timpul unei nunți de o lovitură americană în sudul Iranului, marți, iar circa 50 de persoane au fost rănite. Loviturile americane au început la scurt timp după ce președintele iranian Masoud Pezeshkian a cerut revenirea la diplomație, aflată în impas, și a condiționat măsuri reciproce de respectarea memorandumului de înțelegere semnat în iunie, care „s-a prăbușit aproape imediat”. Ce urmează Din informațiile disponibile, riscul imediat pentru piețe rămâne legat de securitatea transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz și de perspectiva unor noi lovituri. Purtătorul de cuvânt al comandamentului militar central al Iranului, Ebrahim Zolfaghari, a avertizat că vor urma „riposte mai ample și mai distructive” dacă atacurile americane continuă și a transmis același avertisment „oricărei țări care cooperează cu armata americană agresivă”. [...]
Kremlinul ia în calcul un posibil summit Putin–Trump–Xi la APEC, un semnal de repoziționare diplomatică cu potențial impact asupra climatului economic global , potrivit G4Media . Întâlnirea ar putea avea loc în noiembrie, la Shenzhen, cu prilejul reuniunii liderilor Forumului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC). Informația a fost transmisă de consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov , care a spus la televiziunea publică din Rusia că „această temă a fost discutată”. Potrivit acestuia, Vladimir Putin a abordat subiectul cu Xi Jinping, în contextul unei reuniuni în Kârgâzstan, unde cei doi au participat la summitul Organizației pentru Cooperare de la Shanghai (OCS) . Ușakov a afirmat că Xi Jinping ar fi menționat că Donald Trump va participa „probabil” la summitul APEC, iar Putin a fost, de asemenea, invitat. În acest cadru, Kremlinul spune că ar putea fi organizată fie o întâlnire în trei, fie, cel puțin, întâlniri separate cu fiecare dintre lideri. Ce se știe despre calendar și format Summitul APEC este programat în orașul chinez Shenzhen, pe 18 și 19 noiembrie. Deocamdată, scenariul unui format tripartit este prezentat ca posibilitate condiționată de evoluția pregătirilor și de confirmările de participare. De ce contează pentru mediul de afaceri O eventuală întâlnire la vârf între liderii Rusiei, SUA și Chinei ar putea influența percepția de risc geopolitic și, implicit, așteptările investitorilor privind stabilitatea relațiilor dintre marile puteri. În acest moment, însă, Kremlinul vorbește despre o discuție aflată la nivel de plan, fără o confirmare oficială a formatului final. [...]
Rusia își mută presiunea pe economie și apărare antiaeriană în timp ce încearcă să-și mascheze obiectivele reale privind „pacea”, potrivit evaluării zilnice publicate de Kyiv Post , care preia principalele concluzii ale Institute for the Study of War (ISW) pentru 3 septembrie 2026. În analiza ISW, Vladimir Putin este descris ca folosind „un limbaj contradictoriu” despre posibilitatea păcii în Ucraina, pentru a crea ambiguitate în jurul intențiilor Moscovei. În același timp, el ar continua să minimalizeze costurile economice și demografice ale războiului pentru populație, prezentând dificultățile persistente drept semne ale „rezilienței” și ale unei „stabilizări treptate” a economiei ruse. Un element cu relevanță operațională și economică este modul în care Kremlinul gestionează amenințarea dronelor ucrainene: ISW notează că Putin a încercat să arate că statul reacționează rapid, dar, concomitent, „deviază responsabilitatea” pentru asigurarea apărării antiaeriene către companii private. Dacă această abordare se consolidează, ea poate însemna costuri suplimentare transferate către mediul de afaceri și o presiune mai mare asupra infrastructurii critice și a lanțurilor logistice din Rusia. Lovituri ucrainene în Marea Neagră și presiune pe Flota rusă ISW consemnează că forțele ucrainene au executat un atac cu navă de suprafață fără pilot (USV) asupra portului Soci , ceea ce ar demonstra capacitatea Ucrainei de a lovi mai adânc pe coasta rusă a Mării Negre și de a restrânge suplimentar operațiunile Flotei ruse a Mării Negre. Potrivit aceleiași evaluări, loviturile susținute asupra navelor rusești arată că USV-urile și alte sisteme fără pilot rămân o amenințare semnificativă pentru activele navale ruse, chiar și după ce comanda navală rusă a retras unele nave din cartierul general al flotei din Sevastopol (Crimeea ocupată) către Novorossiisk (Krasnodar). Situația de pe front și atacuri aeriene Pe teren, ISW afirmă că forțele ucrainene au avansat recent în direcțiile Kupiansk, Novopavlivka și Oleksandrivka, în timp ce forțele ruse ar fi avansat în direcția Novopavlivka. În plan aerian, Rusia a lansat peste noapte 163 de drone împotriva Ucrainei, conform concluziilor sintetizate în material. Incident raportat în Rusia Evaluarea mai menționează că actori neidentificați ar fi încercat să-l asasineze pe comandantul Diviziei 22 Aviație Bombardament Greu (aviație cu rază lungă) a Forțelor Aerospațiale Ruse, general-maiorul Nikolai Varpahovici, în regiunea Saratov, pe 3 septembrie. ISW precizează că autorii sunt necunoscuți. [...]
