Știri
Știri din categoria Externe
Retragerea Ordinului Vulturului Alb de la Volodimir Zelenski riscă să complice sprijinul politic și logistic pe care Polonia îl acordă Ucrainei, într-un moment în care Varșovia rămâne un actor-cheie pentru ajutorul militar și umanitar către Kiev, potrivit HotNews.
Președintele polonez Karol Nawrocki a anunțat vineri retragerea celei mai înalte distincții a Poloniei, Ordinul Vulturului Alb, acordată lui Zelenski în aprilie 2023, gest care atunci fusese interpretat ca semn de solidaritate „excepțională” între cele două țări. Kievul a reacționat dur, calificând decizia drept „o eroare strategică” și „disprețuitoare”.
Șeful diplomației ucrainene, Andrii Sibiga, a acuzat pe Facebook o „escaladare inutilă” și a spus că „emoțiile au prevalat la Varșovia”, anunțând totodată că returnează Poloniei o altă distincție primită de el, în semn de protest.
Decizia lui Nawrocki are o încărcătură simbolică ridicată și, potrivit materialului, „ar putea afecta relațiile bilaterale”, în condițiile în care Polonia a fost printre cei mai vocali susținători ai Ucrainei după invazia Rusiei din februarie 2022, atât pe componenta militară, cât și pe cea umanitară.
Tensiunea vine pe fondul disputelor legate de istoria comună, reaprinse după ce Zelenski a decis, la sfârșitul lunii mai, să denumească o unitate militară cu numele Armatei Insurecționale Ucrainene (UPA). În Polonia, UPA este asociată cu masacrele din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, fiind considerată responsabilă de moartea a peste 100.000 de polonezi, conform textului.
Într-o alocuțiune publicată pe X, Nawrocki și-a justificat gestul spunând că, pentru „majoritatea zdrobitoare” a societății poloneze, UPA rămâne „o formațiune responsabilă de crime brutale” împotriva cetățenilor polonezi în timpul războiului.
Înainte de a ajunge la putere în 2025, Nawrocki își exprimase public poziții critice față de Kiev, inclusiv opoziția față de aderarea Ucrainei la NATO și UE. Potrivit articolului, el a blocat și legislația care prelungea ajutoarele speciale pentru refugiații ucraineni și nu a vizitat Kievul, deși a fost invitat.
Pe fondul acestei crize, premierul Donald Tusk a adoptat o poziție mai temperată, cerând celor doi președinți „să găsească un mijloc mai bun decât schimbul de lovituri” pentru a reduce tensiunile, dar și solicitând părții ucrainene să-și asume „responsabilitatea acestei crize”. Tusk a argumentat că sprijinul pentru Ucraina este în interesul Poloniei, avertizând că o înfrângere a Kievului ar pune Polonia într-o situație „dramatic mai dificilă”.
Datele citate indică și o schimbare de percepție în societate: Polonia găzduiește aproape un milion de refugiați ucraineni (Eurostat), iar un sondaj Onet.pl menționat în articol arată că 65% dintre polonezi consideră că decizia lui Zelenski influențează negativ percepția asupra relațiilor polono-ucrainene. Un alt sondaj, publicat la începutul anului, arăta că 48% dintre polonezi mai erau favorabili primirii ucrainenilor, 46% se opuneau, față de 94% imediat după începutul invaziei pe scară largă.
Episodul are loc chiar înaintea unei conferințe internaționale pentru reconstrucția Ucrainei, programată la finalul lunii la Gdansk și coorganizată de Zelenski. În acest context, escaladarea diplomatică riscă să adauge presiune politică asupra cooperării polono-ucrainene, într-un moment în care Polonia rămâne un nod important pentru sprijinul acordat Kievului.
Recomandate
Polonia a retras cea mai înaltă distincție acordată lui Zelenski, iar disputa riscă să afecteze cooperarea regională potrivit Libertatea , pe fondul unei controverse istorice reaprinse de o decizie recentă a Kievului și cu o conferință internațională importantă pentru Ucraina programată în Polonia. Președintele Poloniei, Karol Nawrocki , i-a revocat pe 19 iunie lui Volodimir Zelenski titlul onorific „Ordinul Vulturul Alb”, cea mai înaltă distincție a statului polonez. Măsura a venit după un val de critici în Polonia, declanșat de faptul că Zelenski a atribuit unei unități militare ucrainene numele Armatei Insurecționale Ucrainene (UPA) , relatează Kyivindependent.com, citat de Libertatea. „Nu putem trăda sacrificiile strămoșilor noștri prin tăcere. Acestea sunt morminte care nu trebuie uitate”, a declarat președintele Nawrocki într-un discurs video. De ce contează: tensiune diplomatică înaintea unei conferințe despre reconstrucția Ucrainei Escaladarea retoricii dintre Varșovia și Kiev alimentează îngrijorări privind viitorul relațiilor dintre doi aliați importanți în contextul războiului cu Rusia. În Polonia, controversa a avut și un ecou intern: potrivit unui sondaj citat în articol, 52% dintre polonezi spun că atitudinea lor față de Ucraina și ucraineni s-a înrăutățit din cauza redenumirii unității militare. Premierul polonez Donald Tusk a avertizat, într-un mesaj pe X, că disputa „îl bucură pe Putin și șochează aliații”, cerând liderilor celor două țări să reducă tensiunile și să nu lase Rusia să profite de un conflict polono-ucrainean. Reacția Kievului: „greșeală strategică” și refuzul unei decorații poloneze Ucraina a reacționat dur. Ministrul de externe Andrii Sybiha a numit retragerea distincției „o greșeală strategică din care beneficiază doar Moscova” și a criticat decizia ca fiind impulsivă și lipsită de respect față de statul ucrainean. Tot el a anunțat că refuză să accepte „Ordinul de Merit al Comandantului”, acordat anterior de fostul președinte polonez Andrzej Duda. Președintele Radei Supreme, Ruslan Stefanciuk, a calificat decizia drept „o greșeală catastrofală” și a atras atenția asupra momentului ales: cu o săptămână înainte de începerea Conferinței pentru Reconstrucția Ucrainei, programată la Gdansk. Contextul sensibil: UPA și memoria masacrelor din Volânia UPA, organizație din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, este asociată în Polonia cu masacrele împotriva civililor polonezi din regiunea Volânia. Articolul notează că atunci „zeci de mii” de polonezi au fost uciși, iar în replică „mii” de ucraineni au devenit victime ale atacurilor de răzbunare. În același timp, Nawrocki a transmis că sprijinul Poloniei pentru Ucraina rămâne neschimbat, argumentând că agresiunea Rusiei este o amenințare pentru securitatea Poloniei și a Europei, dar a condiționat parcursul european al Ucrainei de asumarea „capitolelor dificile” ale propriei istorii. [...]
Escaladarea disputei Polonia–Ucraina riscă să afecteze coordonarea politică pe flancul estic al NATO , după ce oficiali ucraineni au început să returneze decorații poloneze ca reacție la retragerea de către președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a Ordinului Vulturul Alb acordat anterior lui Volodimir Zelenski, potrivit Mediafax . Decizia lui Nawrocki a declanșat reacții în lanț, inclusiv gesturi simbolice din partea unor oficiali ucraineni de rang înalt, într-un moment în care relația bilaterală este deja tensionată de divergențe istorice, notează publicația, care citează TVPWorld. Reacția Kievului: returnarea decorațiilor În semn de protest, Kyrylo Budanov , prezentat ca șef al administrației prezidențiale ucrainene, a anunțat că returnează Crucea de Ofițer a Ordinului de Merit al Republicii Polone, distincție primită anul trecut de la fostul președinte Andrzej Duda. Totodată, ambasadorul Ucrainei la Varșovia, Vasyl Bodnar, a confirmat că va returna Crucea de Cavaler a aceluiași ordin, descriind decizia autorităților poloneze drept „istoric nedreaptă” și ofensatoare în contextul războiului din Ucraina. Miza disputei: memorie istorică și costuri politice Potrivit materialului, tensiunile au fost amplificate după o decizie a lui Zelenski din 26 mai, prin care o unitate a forțelor speciale ucrainene a fost denumită „Eroii UPA”, o referire la Armata Insurecțională Ucraineană (UPA), percepută diferit în cele două țări. În timp ce în Ucraina UPA este văzută de o parte a societății ca simbol al luptei pentru independență, în Polonia este asociată cu masacre împotriva civililor polonezi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Istorici polonezi citați în articol estimează că aproximativ 100.000 de polonezi au fost uciși în regiunile Volânia și Galiția de Est între 1943 și 1945. Avertismente: escaladarea ar putea fi exploatată de Rusia Budanov a calificat retragerea distincției drept un „gest neprietensc” care ar putea fi folosit de Rusia în scop propagandistic, pe fondul tensiunilor dintre două state care se confruntă cu „amenințarea comună a agresiunii ruse”, conform sursei. De partea poloneză, premierul Donald Tusk a cerut temperarea conflictului diplomatic, avertizând că escaladarea servește intereselor Moscovei și că „linia frontului este în altă parte”. În schimb, purtătorul de cuvânt al guvernului polonez a susținut decizia președintelui Nawrocki, invocând o poziție „istorică și morală” a statului polonez. [...]
Decizia președintelui Poloniei de a-i retrage lui Volodimir Zelenski cea mai înaltă distincție a statului riscă să complice cooperarea Varșoviei cu Kievul , într-un moment în care Polonia rămâne un pilon al sprijinului pentru Ucraina în războiul cu Rusia, potrivit Adevărul . Karol Nawrocki a anunțat că a decis retragerea Ordinului Vulturul Alb, decorație acordată lui Zelenski în 2023 de fostul președinte Andrzej Duda, ca recunoaștere a contribuției la cooperarea polono-ucraineană și la securitatea regională, notează dialog.ua . De ce a luat Nawrocki această decizie Potrivit declarațiilor lui Nawrocki pe platforma X, motivul invocat este hotărârea autorităților ucrainene de a acorda unei unități de forțe speciale titlul „ Eroii UPA” (Armata Insurecțională Ucraineană) – un subiect sensibil și controversat în relațiile dintre cele două state. Președintele polonez a susținut că măsura nu este îndreptată împotriva poporului ucrainean și că sprijinul Poloniei pentru Ucraina nu se schimbă. În același context, Nawrocki a declarat: „Nimic nu s-a schimbat în această evaluare. Rusia este agresorul, iar Putin este un criminal”. Decizia nu este încă în vigoare: e nevoie de semnătura premierului Presa poloneză arată că retragerea efectivă a distincției necesită și aprobarea premierului Donald Tusk , ceea ce înseamnă că anunțul președintelui nu produce, deocamdată, efecte juridice. Reacția Kievului: acuzații că măsura ajută Rusia și un gest de protest Autoritățile ucrainene au criticat rapid anunțul. Ministrul de Externe Andrii Sîbiha a spus că o asemenea decizie „servește intereselor Rusiei” și a insistat că Ucraina susține dialogul bazat pe respect reciproc, inclusiv pe teme istorice sensibile. „Niciun președinte al unui alt stat nu ar trebui să dicteze istoria Ucrainei”, a transmis Sîbiha. Ca gest de protest, Sîbiha a anunțat că renunță la Crucea de Comandor cu Stea a Ordinului de Merit al Poloniei, distincție primită în 2022. Fostul ministru ucrainean de Externe Dmitro Kuleba a reacționat, la rândul său, critic la adresa lui Nawrocki, acuzându-l că „lovește oamenii greșiți” și că este orbit de „ratinguri și ură față de ucraineni”. Kuleba a adăugat și că Polonia nu a retras Ordinul Vulturul Alb unor personalități istorice precum Ecaterina a II-a sau Benito Mussolini, deși acestea sunt asociate cu perioade nefaste pentru statul polonez. Miza: tensiuni politice într-un moment de dependență strategică Noua dispută riscă să tensioneze relațiile dintre Varșovia și Kiev exact când Polonia rămâne unul dintre cei mai importanți susținători ai Ucrainei. În plan practic, evoluția depinde și de pasul următor la Varșovia: dacă premierul Donald Tusk aprobă retragerea, gestul ar căpăta greutate instituțională și ar putea amplifica presiunea politică bilaterală pe subiecte istorice deja sensibile. [...]
Ucraina amenință cu lovirea infrastructurii din Belarus folosite de Rusia : președintele Volodimir Zelenski i-a transmis lui Aleksandr Lukașenko un ultimatum de o săptămână pentru dezafectarea releelor care ar ajuta dronele rusești să atace Ucraina, potrivit Antena 3 . Miza este una operațională: dacă aceste echipamente rămân funcționale, Kievul sugerează că ar putea interveni direct, ceea ce ar ridica riscul extinderii conflictului peste graniță. Zelenski a spus că releele instalate pe teritoriul Belarusului, de-a lungul frontierei cu Ucraina, sunt folosite pentru „mărirea semnalului” și ajustarea traiectoriei dronelor ruse. În lipsa unei acțiuni din partea Minskului, liderul ucrainean a indicat că Ucraina ar urma să le „dezafecteze” pe cont propriu. „Cred că o săptămână e suficientă pentru ca el să facă asta. Dacă el nu face acest lucru, o vom face noi”, a spus președintele ucrainean. De ce contează: risc de escaladare și ținte de infrastructură Mesajul Kievului mută presiunea de pe planul diplomatic pe unul practic, legat de infrastructură cu rol militar (relee de comunicații pentru drone). O eventuală lovire a unor astfel de echipamente pe teritoriul Belarusului ar putea fi interpretată ca o extindere a operațiunilor ucrainene dincolo de propriul teritoriu, cu implicații directe pentru securitatea regională. În același timp, Zelenski a argumentat că Lukașenko nu poate susține că nu vrea să fie atras în război, atât timp cât, potrivit lui, Rusia folosește teritoriul Belarusului pentru atacuri asupra Ucrainei încă din primele zile ale conflictului. Poziția lui Lukașenko: „Belarus nu e o amenințare”, dar admite vulnerabilitatea Antena 3 relatează că Lukașenko a declarat marți că Belarus nu reprezintă o amenințare pentru Ucraina și și-a cerut scuze lui Zelenski pentru remarcile jignitoare anterioare, informație atribuită Kyiv Independent. Totodată, liderul de la Minsk a recunoscut vulnerabilitatea militară a Belarusului în eventualitatea unor lovituri ucrainene asupra infrastructurii critice. „Belarusul este foarte vulnerabil din punct de vedere militar, dacă Ucraina ar începe să lovească Belarusul așa cum lovește Rusia. Pentru armata ucraineană, Belarusul este ca în palmă”, a spus Lukașenko, potrivit aceleiași relatări. Ce urmează Din informațiile disponibile în material, termenul indicat de Zelenski este de „o săptămână”. Nu sunt prezentate reacții oficiale ale autorităților belaruse privind dezafectarea releelor, iar Antena 3 nu oferă detalii despre eventuale măsuri concrete deja luate pe teren. [...]
Volodimir Zelenski a dat Belarusului un ultimatum de o săptămână pentru a îndepărta sau dezactiva echipamente militare de pe teritoriul său pe care Rusia le-ar folosi în atacurile asupra Ucrainei, avertizând că, în caz contrar, Kievul ar putea interveni direct, potrivit Mediafax . Miza este o posibilă extindere a riscului militar la granița de nord a Ucrainei, cu implicații directe asupra securității regionale. Declarațiile au fost făcute vineri, la o conferință de presă la Kiev, pe fondul tensiunilor care continuă să crească în războiul declanșat de Rusia în februarie 2022. Ce cere Kievul și ce invocă Zelenski Zelenski susține că în două regiuni din Belarus, la granița cu Ucraina, ar fi amplasate stații de retransmisie a semnalelor folosite de forțele ruse pentru ghidarea atacurilor asupra infrastructurii civile ucrainene. În acest context, liderul ucrainean a cerut ca aceste echipamente să fie scoase din funcțiune. „Care este rostul să spună că nu vrea să fie implicat în război? Să scoată aceste echipamente, să le oprească. Cred că o săptămână este suficientă pentru a face acest lucru.” Zelenski a adăugat că, dacă acest lucru nu se întâmplă, Ucraina ar putea acționa în locul Belarusului, fără să ofere detalii suplimentare. Agenția Reuters, citată de Mediafax, precizează că nu a putut verifica independent aceste afirmații. Poziția Minskului și contextul recent În ultimele luni, Zelenski a avertizat în repetate rânduri că Rusia încearcă să implice Belarusul mai profund în război, iar teritoriul belarus a fost folosit de forțele ruse încă din primele zile ale invaziei pentru lansarea atacurilor asupra Ucrainei. De cealaltă parte, Alexander Lukașenko a negat recent că Minsk ar intenționa să se implice direct în conflict, afirmând totodată că Belarusul, alături de Rusia, se va apăra în cazul unei agresiuni externe. Într-un interviu acordat postului Al Arabiya, el a spus că Ucraina „nu are nimic de temut” din partea Belarusului și a cerut compromisuri pentru încheierea războiului. Tensiunile au fost amplificate și de un incident recent: Rusia a acuzat Ucraina de un atac cu dronă asupra unui autobuz care transporta copii belaruși pe teritoriul rus, acuzație pe care Kievul a negat-o. Potrivit informațiilor din articol, o femeie a murit, iar opt persoane au fost rănite, dintre care șase copii; Ministerul de Externe de la Minsk a cerut „explicații complete” din partea Ucrainei. De ce contează Mesajul lui Zelenski ridică presiunea asupra Minskului într-un moment în care Belarus rămâne cel mai apropiat aliat al Moscovei în conflict. În același timp, o eventuală „intervenție directă” invocată de Kiev ar putea deschide un nou front de escaladare la granița ucraineano-belarusă, într-un război care deja produce efecte de securitate în regiune. [...]
Volodimir Zelenski a amenințat cu o intervenție asupra infrastructurii din Belarus folosite, potrivit Kievului, la ghidarea dronelor rusești , cerându-i lui Aleksandr Lukașenko să îndepărteze de la granița cu Ucraina „retranslatoarele” (relee) instalate pe turnuri pentru „corectarea focului”, relatează Meduza . Zelenski s-a declarat sceptic față de afirmațiile lui Lukașenko că nu vrea să fie atras în războiul ruso-ucrainean și a susținut că Rusia va continua să împingă Belarus spre implicare, însă liderul de la Minsk „înțelege că Ucraina va răspunde”. Cererea Kievului: dezactivarea „într-o săptămână” Președintele ucrainean a spus că pe teritoriul Belarusului, de-a lungul graniței cu Ucraina, se află „tehnică” ce ar ajuta la corectarea atacurilor asupra populației ucrainene, indicând explicit existența unor retranslatoare pe turnuri. Zelenski a afirmat că Lukașenko ar avea nevoie de cel mult o săptămână pentru a le îndepărta și a formulat o amenințare directă în cazul în care acest lucru nu se întâmplă: „Dacă el nu face asta, o vom face noi.” Context: Minsk spune că nu vrea să fie atras în război În iunie, Lukașenko a declarat într-un interviu pentru Al Arabiya că atragerea Belarusului în război este „inadmisibilă” și că atât el, cât și Vladimir Putin consideră că ar produce mai mult rău decât bine. Tot atunci, el a recunoscut că Belarus este „foarte vulnerabil” la lovituri ucrainene și a susținut că Kievul „absolut nu are de ce” să se teamă din partea Minskului, potrivit aceleiași relatări. Meduza amintește că Zelenski spune din aprilie că activitatea militară în Belarus a crescut și că Rusia ar putea încerca să implice această țară în război, în timp ce Lukașenko insistă că nu își dorește conflictul, deși în urmă cu câțiva ani afirma că ar fi gata să intre în război dacă Ucraina ar ataca Belarus. [...]
